LEGE nr. 67 din 25 martie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) pentru alegerea autorităților administrației publice locale**) (actualizată până la data de 15 decembrie 2013*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Modelele buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului și sunt diferite pentru consiliile locale, pentru consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului București, și pentru primari, respectiv pentru primarul general al municipiului București, precum și pentru președinții consiliilor județene.
Buletinul de vot este format din mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului de vot se imprimă patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaturi, respectiv toți candidații independenți, în așa fel încât ultima pagină să rămână albă pentru aplicarea ștampilei de control a secției de votare; paginile buletinului de vot se numerotează. Buletinele de vot se capsează.
Patrulaterele se imprimă paralel între ele, câte două coloane pe aceeași pagină. Patrulaterele se numerotează, începând cu primul patrulater al coloanei din stânga a primei pagini interioare, care primește numărul de ordine 1, și continuând cu primul patrulater al coloanei din dreapta, care primește numărul de ordine 2, numerotarea continuând până la ultimul patrulater.
În unghiul din partea stângă sus a fiecărui patrulater se imprimă denumirea partidului politic, alianței politice, alianței electorale sau a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori, după caz, mențiunea "Candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă sus se imprimă semnul electoral.
În patrulaterele fiecărui buletin de vot se imprimă listele de candidați; candidații se identifică pe listă prin nume și prenume și se înscriu în ordinea stabilită de partidul politic, alianța politică sau alianța electorală care a depus lista.
Pentru alegerea primarului și a președintelui consiliului județean se imprimă în patrulaterele buletinului de vot, în afara elementelor prevăzute la alin. (3), numele și prenumele candidatului.
Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale își pot stabili semne electorale, pe care le comunică Biroului Electoral Central în termen de 10 zile de la constituirea acestuia.
Imprimarea buletinelor de vot se asigură, prin grija prefecților, de către birourile electorale de circumscripție.
Pentru întreaga circumscripție electorală, buletinele de vot sunt imprimate cu litere de aceeași mărime, aceleași caractere și aceeași cerneală, într-un număr egal cu al alegătorilor înscriși în listele electorale, cu un plus de 10%.
Prin grija prefecților, un exemplar al primului tiraj pentru fiecare tip de buletin de vot, din fiecare circumscripție electorală, este prezentat membrilor biroului electoral de circumscripție județeană. Aceștia au dreptul să solicite prefectului retipărirea buletinelor de vot dacă numele candidaților, semnul electoral sau denumirea partidelor politice, a alianțelor politice ori a alianțelor electorale sunt incorect imprimate sau nu sunt vizibile.
Buletinele de vot trebuie să fie tipărite cel mai târziu cu 10 zile înaintea alegerilor.
Buletinele de vot se distribuie circumscripțiilor electorale prin grija prefecților. Buletinele de vot se preiau de către primar, împreună cu președintele biroului electoral de circumscripție, pe bază de proces-verbal, și se păstrează în încăperi speciale, încuiate și sigilate. Buletinele de vot se predau președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu în preziua alegerilor.
Distribuirea și predarea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăți.
La sediul primăriei și al biroului electoral de circumscripție, precum și la sediile secțiilor de votare se afișează, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de imprimare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, după ce a fost vizat și anulat de președintele biroului electoral de circumscripție.
La cererea partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale sau a candidaților independenți care participă la alegeri, biroul electoral de circumscripție eliberează, pentru fiecare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, vizat și anulat.
Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfășurării alegerilor și se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7,00.
În campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, precum și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă.
În timpul campaniei electorale se asigură candidaților, în mod nediscriminatoriu, spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Spațiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în școli, universități, case de cultură, cămine culturale și cinematografe și se asigură pe bază de înțelegere cu privire la cheltuielile de întreținere.
Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.
Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare, precum și în spațiile din școli și universități în perioada de desfășurare a cursurilor.
Campania electorală prin serviciile de programe audiovizuale, publice și private, trebuie să servească următoarelor interese generale
ale electoratului, de a primi informații corecte, astfel încât să poată vota în cunoștință de cauză
ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidaților, de a se face cunoscuți și de a-și prezenta platformele, programele politice și ofertele electorale
ale radiodifuziunilor, de a-și exercita drepturile și responsabilitățile care decurg din profesiunea de jurnalist.
Radiodifuzorii publici și privați sunt obligați să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfășurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate și corecte pentru toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și pentru toți candidații.
În timpul campaniei electorale, informațiile privind sistemul electoral, tehnica votării, calendarul campaniei electorale, programele politice, opiniile și mesajele cu conținut electoral trebuie să fie prezentate exclusiv în următoarele tipuri de emisiuni
emisiuni informative - în care pot fi difuzate informații privind sistemul electoral, tehnica votării și activitățile de campanie ale candidaților; în acest scop durata programată a emisiunii informative poate fi mărită cu cel mult 15 minute
emisiuni electorale - în care candidații își pot prezenta programele politice și activitățile de campanie electorală
dezbateri electorale - în care candidații, jurnaliștii, analiștii și alți invitați pun în discuție programele electorale și temele de interes public.
Posturile private de radio și televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul celor prevăzute la alin. (1).
Emisiunile prevăzute la alin. (1) nu pot fi considerate publicitate electorală.
Spoturile publicitare de 20-30 de secunde care îndeamnă electoratul să voteze un candidat sau o listă de candidați pot fi difuzate numai în interiorul emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c).
Este interzisă cumpărarea de spații de emisie în vederea difuzării de clipuri sau de emisiuni electorale.
Accesul partidelor politice parlamentare, alianțelor politice și alianțelor electorale ale acestora, precum și al candidaților independenți la serviciile publice de radiodifuziune și de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. Partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora au acces gratuit la serviciile publice teritoriale de radiodifuziune și de televiziune numai în măsura în care depun liste de candidați în minimum 50% din circumscripțiile electorale de pe cuprinsul unui județ ce intră în raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective. Timpul de antenă acordat în aceste situații trebuie să fie proporțional cu numărul listelor complete de candidați depuse în teritoriul respectiv și se calculează de Societatea Română de Televiziune și de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central. La serviciile publice naționale de radiodifuziune și de televiziune au acces partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale care depun liste complete de candidați în cel puțin 50% din circumscripțiile electorale din 15 județe. Timpul de antenă se acordă după rămânerea definitivă a candidaturilor, trebuie să fie proporțional cu numărul listelor complete de candidați depuse și se calculează de Societatea Română de Televiziune și de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central.
Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au acces la serviciile publice teritoriale și naționale de radiodifuziune și de televiziune, dacă participă la alegeri cu liste de candidați în circumscripțiile electorale din județe și în mod proporțional cu ponderea lor în totalul populației județului, respectiv a României.
Până la calcularea timpilor de antenă, conform alin. (1) și (2) partidele politice parlamentare, alianțele acestora și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament primesc timpi de antenă proporțional cu ponderea lor parlamentară.
Accesul partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, precum și al candidaților independenți și al organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale la posturile private de radiodifuziune și de televiziune, inclusiv televiziune prin cablu, se face gratuit numai în cadrul emisiunilor care au caracter electoral, potrivit dispozițiilor art. 64.
Este interzisă contractarea de timpi de antenă în scopuri publicitare, pentru și în favoarea participanților la campania electorală, sau cedarea timpilor de antenă candidaților de către societățile comerciale cu capital public sau privat, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale sau persoanele fizice.
Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, candidații independenți, precum și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au obligația să solicite, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor, conducerii posturilor de radiodifuziune și de televiziune publice și private sau, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora acordarea timpilor de antenă. Solicitările făcute după acest termen nu se iau în considerare.
În perioada campaniei electorale, candidații și reprezentanții partidelor politice aflate în competiție nu pot fi producători, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici și privați.
Radiodifuzorii publici și privați au obligația de a asigura, prin măsuri tehnice și redacționale, reflectarea campaniei electorale în mod echitabil, echilibrat și imparțial.
Emisiunile informative se supun obligației de obiectivitate, echitate și de informare corectă a publicului.
Candidații care au deja funcții publice pot apărea în emisiunile informative strict în probleme legate de exercitarea funcției lor.
În cazul în care în emisiunile informative se prezintă fapte sau evenimente speciale de interes public, pe lângă punctul de vedere al autorităților trebuie prezentat și un punct de vedere opus.
Emisiunile și dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaților condiții egale în ceea ce privește libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor și echidistanța.
În cadrul emisiunilor electorale, candidații au următoarele obligații
să nu pună în pericol ordinea constituțională, ordinea publică, siguranța persoanelor și a bunurilor
să nu facă afirmații care pot aduce atingere demnității umane sau moralei publice
să probeze eventualele acuzații cu incidență penală sau morală aduse unui alt candidat
să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.
Realizatorii și moderatorii emisiunilor și dezbaterilor electorale au următoarele obligații
să fie imparțiali
să asigure echilibrul necesar desfășurării emisiunii, oferind fiecărui candidat participant la discuții posibilitatea de prezentare a opiniilor sale
să formuleze clar întrebările, fără a fi tendențioase sau părtinitoare
să asigure menținerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei electorale și a tematicii stabilite
să intervină atunci când, prin comportamente sau exprimări, invitații încalcă dispozițiile art. 68 alin. (2); în cazul în care invitații nu se conformează solicitărilor, moderatorul poate decide întreruperea microfonului acestuia sau oprirea emisiunii, după caz.
În cazul prezentării de sondaje de opinie cu conținut electoral, acestea trebuie însoțite de următoarele informații
denumirea instituției care a realizat sondajul
data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul și metodologia utilizată
dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare
cine a solicitat și cine a plătit efectuarea sondajului.
Televotul sau anchetele făcute pe stradă, în rândul electoratului, nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.
Cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise
prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate electorală
invitarea sau prezentarea candidaților în programe, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 73 alin. (4)
comentarii privind campania electorală.
În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de închiderea votării.
Candidații și partidele politice ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor fapte neadevărate beneficiază de drept la replică.
Candidații și partidele politice ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor informații inexacte beneficiază de drept la rectificare.
Radiodifuzorii au următoarele obligații privind dreptul la replică și rectificare
să decidă acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel mult 24 de ore de la primirea unei solicitări formulate în scris; în situația în care solicitarea se referă la o emisiune difuzată în ultima zi de campanie electorală, decizia trebuie luată în cel mult 12 ore de la primirea solicitării
să comunice solicitantului, în termenele prevăzute la lit. a), telefonic și/sau în scris, decizia luată; în cazul neacordării dreptului solicitat, motivele trebuie să fie comunicate solicitantului și Consiliului Național al Audiovizualului
să difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat, rectificarea sau replica în cel mult 48 de ore de la primirea solicitării; în situația în care emisiunea care face obiectul sesizării a fost difuzată în ultima zi de campanie electorală, rectificarea sau replica se difuzează în preziua votării
să difuzeze, în cazul în care Consiliul Național al Audiovizualului dă câștig de cauză solicitantului, replica sau rectificarea în termenul și în condițiile comunicate radiodifuzorului.
În preziua votării, radiodifuzorii trebuie să prevadă în program, imediat după emisiunea informativă de seară, un spațiu de emisie pentru difuzarea rectificărilor și a replicilor ca urmare a sesizărilor care se referă la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie.
Radiodifuzorii trebuie să asigure înregistrarea emisiunilor destinate campaniei electorale în condițiile stabilite de Consiliul Național al Audiovizualului.
Înregistrările emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie să fie ținute la dispoziția Consiliului Național al Audiovizualului, pe durata campaniei electorale și timp de 30 de zile după comunicarea oficială a rezultatelor.
Faptele se constată și sancțiunile se aplică de Consiliul Național al Audiovizualului care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesați.
Primarii sunt obligați ca până la începerea campaniei electorale să stabilească prin dispoziție locuri speciale pentru afișaj electoral, ținând seama de numărul partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care declară că depun liste de candidați, candidaturi pentru funcția de primar, precum și de candidații independenți. Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetățeni, fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective.
Utilizarea locurilor de afișaj electoral este permisă partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri și candidaților independenți.
Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat independent a locurilor speciale de afișaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat independent. Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat independent poate aplica un singur afiș electoral.
Un afiș electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latură și 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură.
În alte locuri decât cele stabilite conform alin. (1) afișajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, după caz, al deținătorilor.
Sunt interzise afișele electorale care combină culori sau alte semne grafice astfel încât să evoce simbolurile naționale ale României ori ale altui stat.
Organele de ordine publică sunt obligate să asigure integritatea panourilor și a afișelor electorale.
Birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția în care funcționează, soluționând plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat independent de a-și desfășura campania electorală în condițiile prevăzute de lege și cu respectarea deontologiei electorale.
Dacă biroul electoral de circumscripție consideră, cu ocazia soluționării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.
Împotriva soluției date de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București se poate face contestație la biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv la biroul electoral de circumscripție a municipiului București, iar împotriva soluției date de biroul electoral de circumscripție județeană sau de biroul electoral de circumscripție a municipiului București se poate face contestație la Biroul Electoral Central; soluția dată asupra contestației este definitivă.
Soluționarea plângerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presă și se afișează în mod vizibil la sediul biroului electoral care le-a emis.
Campania electorală, la nivel național, pentru al doilea tur de scrutin începe de la data comunicării oficiale a rezultatelor din primul tur de scrutin, cu excepția campaniei electorale efectuate prin serviciile publice de radiodifuziune și de televiziune.
Fiecare secție de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne și ștampile de votare, care se asigură de către primari.
Cabinele și urnele trebuie așezate în aceeași încăpere în care își desfășoară activitatea președintele biroului electoral al secției de votare și membrii acestuia.
Președintele biroului electoral al secției de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să fie prezent la sediul secției de votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și corectitudinii operațiunilor de votare. Președintele biroului electoral al secției de votare dispune îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din și de pe clădirea sediului secției de votare.
În ziua alegerilor, la ora 6,00, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri, verifică urnele, cabinele, existența listelor electorale, a buletinelor de vot și a ștampilelor necesare votării, după care închide și sigilează urnele prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare.
Președintele este obligat să asigure aplicarea ștampilei de control a secției de votare pe buletinele de vot, pe ultima pagină a acestora.
Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții. În acest scop puterile lui se întind și în afara localului secției de votare, până la o distanță de 500 metri.
La desfășurarea operațiunilor de votare pot asista observatori străini și observatori interni, acreditați în acest scop.
Pot fi acreditați ca observatori interni reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului și sunt legal constituite. Persoanele desemnate de aceste organizații nu pot fi membri ai vreunui partid politic.
Acreditarea observatorilor interni poate fi contestată la Biroul Electoral Central.
În afara membrilor biroului electoral al secției de votare, candidaților, persoanelor acreditate potrivit legii, precum și reprezentanților mass-media români și străini, nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
Pentru menținerea ordinii în localul secției de votare și în împrejurimile acestuia, președintele biroului electoral al secției de votare are la dispoziție mijloacele de ordine necesare, puse la dispoziție prin grija prefecților.
Votarea are loc într-o singură zi. Ea începe la ora 7,00 și se închide la ora 21,00.
Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea, potrivit delimitării făcute conform art. 15, și unde sunt înscriși în copia de pe listele electorale permanente, în copia de pe listele electorale complementare sau în lista suplimentară întocmită de primar conform dispozițiilor art. 19 alin. (1).
Prin excepție de la prevederile art. 82 alin. (1), președintele și membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și personalul tehnic auxiliar și personalul însărcinat cu menținerea ordinii votează la secția de votare unde își îndeplinesc atribuțiile, dacă domiciliază în unitatea administrativ-teritorială pentru care se votează la secția respectivă. Aceștia trebuie să fie înscriși de către președintele biroului electoral al secției de votare în lista suplimentară și trebuie să fie radiați din copia de pe lista electorală permanentă existentă la secția de votare în a cărei rază domiciliază, la solicitarea președintelui biroului electoral al secției de votare.
Candidații și alegătorii au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În asemenea cazuri, identitatea celui în cauză se stabilește de președintele biroului electoral al secției de votare prin orice mijloace. În cazul în care contestația este întemeiată, președintele biroului electoral al secției de votare îl oprește de la vot pe alegătorul contestat, consemnează faptul într-un proces-verbal și sesizează autoritățile polițienești.
Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depăși o oră și este anunțată prin afișare la ușa localului de vot cu cel puțin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăși două ore.
În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și toate lucrările biroului electoral rămân sub pază permanentă, iar membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în același timp.
Persoanele care, potrivit art. 80 alin. (5), au dreptul să asiste la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare pe timpul suspendării operațiunilor.
Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoțitor ales de el. Persoanele care candidează în circumscripția în a cărei rază teritorială se află secția de votare respectivă nu pot însoți alte persoane în cabina de votare în scopul de a le ajuta să voteze.
Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării - ștampilă cu mențiunea «VOTAT» și buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secției de votare.
În cazurile prevăzute la alin. (1), votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de președintele biroului electoral de pe copia listei electorale permanente, copia listei electorale complementare sau a listei suplimentare existente la secția respectivă. Lista se semnează de președinte și se ștampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secție.
În modalitatea prevăzută la alin. (1) și (2) pot vota numai persoanele care domiciliază în raza teritorială a secției de votare respective și numai dacă se asigură secretul votului. Cetățenii Uniunii Europene trebuie să îndeplinească, după caz, condițiile prevăzute de art. 22^1 alin. (1), art. 22^3 alin. (1) sau art. 22^4 alin. (1) și (2).
La ora 21,00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea închisă.