LEGE nr. 67 din 25 martie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) pentru alegerea autorităților administrației publice locale**) (actualizată până la data de 15 decembrie 2013*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
După închiderea secției de votare, președintele, în prezența membrilor biroului electoral, declanșează operațiunile de numărare a buletinelor de vot și de consemnare a rezultatului votării, după cum urmează
sigilează fanta urnei, introduce ștampilele cu mențiunea «VOTAT» într-un plic care se sigilează prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare. Dispariția uneia sau a mai multor ștampile se consemnează în procesul-verbal ce va însoți predarea materialelor primite la biroul electoral de circumscripție
anulează buletinele de vot neîntrebuințate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a mențiunii «ANULAT» sau prin aplicarea unei ștampile cu mențiunea «ANULAT». Numărul acestor buletine se înscrie la rubrica f) a procesului-verbal prevăzut de art. 90 alin. (3)
stabilește numărul alegătorilor înscriși în copia listei electorale permanente, respectiv în copia listei electorale complementare primite din partea primarului unității administrativ-teritoriale pe a cărei rază își are sediul secția de votare. Este interzis, sub sancțiunea art. 103 lit. o), ca pe aceste liste să existe ștersături, modificări sau completări, altele decât cele rezultate din aplicarea art. 87 alin. (2). Rezultatul numărării se înscrie la pct. a1, respectiv a2 din modelul procesului-verbal prevăzut de art. 90 alin. (3)
stabilește numărul alegătorilor prezenți la urne, prin numărarea semnăturilor înscrise pe listele electorale existente în secția de votare. Rezultatele sunt consemnate în procesulverbal la pct. b1, b2, respectiv b3 și b4 din modelul prevăzut de art. 90 alin. (3)
după desigilarea urnei se numără voturile găsite în urnă, evidențiindu-se separat voturile valabil exprimate, respectiv voturile nule pentru consiliul local, primar, consiliul județean, președintele consiliului județean sau, după caz, Consiliul General al Municipiului București și primarul general al municipiului București
citește cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin de vot, lista de candidați care a fost votată sau, după caz, numele și prenumele candidatului independent ori numele și prenumele candidatului pentru funcția de primar sau numele și prenumele candidatului pentru funcția de președinte al consiliului județean care a fost votat și arată buletinul de vot celor prezenți; buletinele de vot deschise sunt selectate în funcție de consiliul local, primar, consiliul județean, președintele consiliului județean și, după caz, în funcție de Consiliul General al Municipiului București și de primarul general al municipiului București, sunt așezate în funcție de partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și de candidați independenți și sunt numărate și legate separat
se consemnează rezultatul votului în tabele separate pentru consiliul local, pentru consiliul județean, pentru primar, respectiv pentru președintele consiliului județean, de către un membru al biroului electoral al secției de votare, desemnat de președinte; dacă la consemnarea rezultatelor sunt prezenți și candidați, aceștia au dreptul să întocmească și ei un tabel; în cazul municipiului București se întocmesc și un tabel distinct pentru Consiliul General al Municipiului București, precum și unul pentru primarul general al municipiului București
în tabelele prevăzute la lit. g) se înscriu și numărul total al votanților, numărul total al voturilor nule, listele de candidați sau, după caz, numele și prenumele candidaților independenți, și numele și prenumele candidaților pentru funcția de primar și ale candidaților pentru funcția de președinte al consiliului județean, precum și numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare; tabelele astfel întocmite sunt instrumente de lucru pentru completarea proceselor-verbale
sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila «VOTAT» sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere. Votul este valabil în cazul în care, deși ștampila aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă. Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
Deschiderea urnelor se face numai în prezența membrilor biroului și, după caz, a persoanelor care au dreptul să asiste la votare. La numărarea voturilor pot participa, ca delegați, reprezentanții tuturor partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care au participat la alegeri și nu au reprezentanți în biroul electoral al secției de votare. Acreditarea delegaților se face de către birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector, după caz, la cererea scrisă a conducerilor organizațiilor județene ale partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, făcută cu cel puțin două zile înaintea datei alegerilor.
După numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare încheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul județean, pentru primar, precum și pentru președintele consiliului județean câte un proces-verbal, în două exemplare.
În timpul operațiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numărare și totalizare a voturilor, precum și de înregistrare a rezultatului votării în procesele-verbale, se pot face întâmpinări cu privire la aceste operațiuni.
Biroul electoral al secției de votare hotărăște de îndată asupra întâmpinărilor formulate.
Împotriva soluției date cu ocazia rezolvării întâmpinării se pot formula contestații în scris. Contestațiile se prezintă președintelui biroului electoral al secției de votare, care eliberează depunătorului o dovadă de primire.
Pentru consiliul local, pentru consiliul județean, pentru primar, respectiv pentru președintele consiliului județean, se întocmește câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal și contestațiile formulate, precum și buletinele de vot nule și cele contestate. Dosarele se sigilează, se ștampilează, se transportă cu pază militară și se predau biroului electoral de circumscripție de către președintele biroului electoral al secției de votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării. Președintele biroului electoral al secției de votare trebuie însoțit de cel puțin 2 membri ai biroului, stabiliți prin tragere la sorți de către președinte.
După primirea dosarelor de la birourile electorale ale secțiilor de votare, biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București procedează la ordonarea acestora pe categorii de autorități ale administrației publice locale pentru care au avut loc alegeri.
Dosarele conținând procesul-verbal cu rezultatul numărării voturilor pentru consiliul județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București, și celelalte documente prevăzute la art. 92 se predau locțiitorului președintelui biroului electoral de circumscripție electorală pe bază de proces-verbal, care, împreună cu un alt membru al biroului, desemnat prin tragere la sorți efectuată de președintele biroului, le transportă cu pază militară și le predă biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București.
Predarea dosarelor către biroul electoral de circumscripție județeană se face pe bază de proces-verbal în care se consemnează, în mod obligatoriu, numărul de dosare prevăzute în procesul-verbal menționat la alin. (2) și numărul de dosare predate efectiv.
După primirea dosarelor conținând procesele-verbale cu rezultatul numărării voturilor de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor formulate, biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală, de sector al municipiului București și județeană, respectiv biroul electoral de circumscripție a municipiului București, procedează la totalizarea voturilor exprimate și la atribuirea mandatelor, în condițiile prezentei legi.
În acest scop biroul electoral de circumscripție consemnează, pe întreaga circumscripție, separat pentru fiecare listă de candidați sau candidați independenți, numărul de voturi obținute.
Biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală, de sector al municipiului București, respectiv biroul electoral de circumscripție a municipiului București, însumează numărul de voturi obținute de fiecare candidat la funcția de primar, respectiv la funcția de primar general al municipiului București.
La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripție pot asista candidații și persoanele acreditate în acest scop, precum și persoanele prevăzute la art. 89 alin. (1).
Alegerile pentru consilieri, pentru primari și pentru președinții consiliilor județene sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.
Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripție stabilește pragul electoral al circumscripției, reprezentând 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripția respectivă. În cazul alianțelor politice sau alianțelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianței 2%. Pentru alianțele cu cel puțin 3 membri, pragul electoral este de 8%.
Repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți care au întrunit pragul electoral prevăzut la alin. (1).
Repartizarea mandatelor de consilier se face astfel
în prima etapă, biroul electoral de circumscripție stabilește numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidați, precum și candidaților independenți, pe baza coeficientului electoral, determinat prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele și candidații independenți care au întrunit pragul electoral la numărul total al mandatelor de consilier din circumscripția respectivă; biroul electoral de circumscripție repartizează fiecărei liste atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral se include în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru lista respectivă; de asemenea, este declarat ales candidatul independent care a obținut un număr de voturi cel puțin egal cu coeficientul electoral. Se consideră voturi - neutilizate pentru fiecare listă de candidați a partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale voturile care au rămas după atribuirea mandatelor, precum și cele inferioare coeficientului electoral
în a doua etapă, biroul electoral de circumscripție repartizează mandatele neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzând partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au întrunit pragul electoral, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate; mandatele neatribuite se repartizează partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianță politică și alianță electorală. Dacă nu se reușește repartizarea tuturor mandatelor, operațiunea se repetă până la epuizarea acestora.
În cazul în care niciuna dintre organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alta decât cea maghiară, nu a obținut cel puțin un mandat, se atribuie un mandat de consilier, din cele rămase din prima etapă, organizației care a întrunit pragul electoral și a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate dintre toate aceste organizații.
Dacă în cursul operațiunilor prevăzute la alin. (3) se constată că două sau mai multe partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale au același număr de voturi neutilizate, înainte de atribuirea ultimului mandat rămas de repartizat, acesta este repartizat partidului politic, alianței politice sau alianței electorale care a obținut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate; dacă numărul de voturi valabil exprimate este egal, repartizarea mandatului se face prin tragere la sorți.
Atribuirea mandatelor se face de către biroul electoral de circumscripție în ordinea înscrierii candidaților pe listă și începe cu lista de candidați pentru care au fost exprimate cele mai multe voturi.
Dacă unui partid politic, alianță politică sau alianță electorală i se cuvin mai multe mandate decât candidații înscriși în listă, mandatele rămase se atribuie celorlalte liste de candidați sau candidaților independenți, potrivit prevederilor alin. (3).
În situația în care niciun partid politic, nicio alianță politică sau alianță electorală nu realizează pragul electoral, iar numărul candidaților independenți care au realizat pragul electoral este mai mic decât numărul mandatelor de consilier din circumscripția respectivă, diferența de mandate este repartizată primelor 3 partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare. Fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice sau alianțe electorale i se repartizează câte un mandat. Operațiunea se repetă până la epuizarea tuturor mandatelor.
Candidații înscriși în liste, care nu au fost aleși, sunt declarați supleanți în listele respective. În caz de vacanță a mandatelor de consilieri aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscriși în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau, după caz, alianțele politice ori alianțele electorale pe listele cărora au candidat supleanții confirmă în scris, sub semnătura conducerilor județene ale partidelor politice, respectiv ale acelor partide politice care au constituit alianțe politice sau alianțe electorale, că supleanții fac parte din partidul politic respectiv ori din unul dintre partidele politice care au constituit alianțele politice sau alianțele electorale, după caz. ------------- *) NOTA C.T.C
S
Piatra-Neamț: Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 1.219 din 18 decembrie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 117 din 14 februarie 2008, a fost admisă excepția de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale republicată, constatându-se că acestea sunt neconstituționale. Prin urmare, în conformitate cu art. 147 din Constituția României republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. În consecință, în intervalul 14 februarie 2008-30 martie 2008, dispozițiile art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice în data de 31 martie 2008, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru punerea în concordanță a textului criticat cu dispozițiile Constituției.
Pentru funcția de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripție.
Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin. (3) În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidații care se află în această situație.
Pentru funcția de președinte al consiliului județean, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripție județeană.
Este declarat ales președinte al consiliului județean candidatul care a întrunit cel mai mare numărul de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin. (3) În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa numai candidații care se află în această situație.
În cazul în care situația de balotaj intervine între 2 candidați la funcția de primar, între care urmează să se desfășoare turul al doilea de scrutin, iar unul dintre aceștia decedează, renunță sau nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi ales, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripție declarându-l primar pe celălalt candidat.
Biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală, de sector al municipiului București și de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București încheie separat câte un proces-verbal pentru consiliul local și pentru primar, respectiv pentru consiliul județean și pentru președintele consiliului județean, precum și pentru Consiliul General al Municipiului București și pentru primarul general al municipiului București, după caz, privind toate operațiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor.
Pe baza proceselor-verbale prevăzute la art. 99 alin. (5) și (6) și a propriului proces-verbal, biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București centralizează voturile și rezultatul alegerilor pe județ, pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și candidați independenți și încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, pentru consilierii județeni și pentru consilierii municipiului București, respectiv pentru primar, pentru președintele consiliului județean și pentru primarul general al municipiului București.
Candidatul care a fost ales în funcția de președinte al consiliului județean face parte din acesta, are drept de vot și conduce ședințele consiliului județean, conform prevederilor legale.
Dispozițiile prezentului capitol privitoare la birourile electorale ale secțiilor de votare se aplică în mod corespunzător și birourilor electorale ale secțiilor de votare din municipiul București.
Dispozițiile privitoare la birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală se aplică în mod corespunzător și birourilor electorale de circumscripție de sector al municipiului București și, după caz, biroului electoral de circumscripție a municipiului București.
Dispozițiile privitoare la birourile electorale de circumscripție județeană se aplică, dacă este cazul, în mod corespunzător, și biroului electoral de circumscripție a municipiului București.
Candidații aleși atât în funcția de consilier local, cât și în funcția de consilier județean sunt obligați ca, în termen de 10 zile de la data ultimei validări, să opteze pentru una dintre cele două calități. Locurile devenite astfel vacante se completează potrivit art. 96 alin. (9) și (10). Prevederile prezentului articol se aplică și în cazul membrilor Consiliului General al Municipiului București, care nu pot fi în același timp și membri ai consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.
Constituie contravenții următoarele fapte
înscrierea, cu bună știință, a unui alegător în mai multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei susținătorilor cu încălcarea prevederilor art. 49
încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea listelor de candidați și a candidaturilor independente sau la folosirea semnelor electorale
păstrarea registrelor cu listele electorale permanente și listele electorale complementare în condiții necorespunzătoare
Contravențiile prevăzute la art. 103 lit. h), i), l) și t) se sancționează cu amendă de la 600 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la lit. c), d), e) și f), cu amendă de la 1.000 lei la 1.400 lei, cele prevăzute la lit. j), k), o), p), q), r), s) și ș), cu amendă de la 1.400 lei la 2.000 lei, iar cele prevăzute la lit. a), b), g), m) și n), cu amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 103, respectiv art. 104, se fac de
polițiști, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. a), b), g), h), i), k), l), m), n) și q)
primari și împuterniciții acestora, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. e) și h)
președintele biroului electoral de circumscripție, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. j), o), p) și r)
președintele biroului electoral, în cazul săvârșirii contravențiilor de către membrii biroului electoral, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii contravențiilor de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locțiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. s) și ș)
împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. a), b), c), d), e) și f)
prefecți și subprefecți, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. t).
Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 104, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Contravențiilor prevăzute la art. 103 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.
Menționarea în declarația de acceptare a candidaturii a unor date neadevărate constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Înscrierea, cu știință, în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală permanentă sau în lista electorală complementară constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
În cazul în care prin fapta prevăzută la alin. (1) s-a pricinuit o vătămare a integrității corporale sau a sănătății, care necesită pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care a produs una dintre următoarele consecințe: pierderea unui simț sau a unui organ, încetarea funcționării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluțirea, avortul ori punerea în primejdie a vieții persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.
Tentativa se pedepsește.
Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Tentativa se pedepsește.
Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum și în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat pentru funcția de primar, consilier sau de președinte al consiliului județean, precum și primirea acestora de către alegători constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Tipărirea și utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine față de cele votate de alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum și utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Tentativa se pedepsește.
Atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale, ruperea sigiliilor constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.
Tentativa se pedepsește.
Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, precum și utilizarea urnei speciale în alte condiții decât cele prevăzute la art. 87 constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Tentativa se pedepsește.
Încredințarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de votare constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani.
Aceeași pedeapsă se aplică și persoanei care transportă urna specială fără a face parte din biroul electoral al secției de votare.
Tentativa se pedepsește.
Limitele pedepselor pentru infracțiunile prevăzute în Codul penal ori în legile penale speciale, săvârșite în legătură cu desfășurarea alegerilor, se majorează cu jumătatea maximului special.
Pentru toate infracțiunile prevăzute în prezenta lege, săvârșite în legătură cu alegerea consilierilor, a primarilor și a președinților consiliilor județene, acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.
Bunurile destinate sau folosite la săvârșirea contravențiilor prevăzute la art. 103 lit. i) și r) ori a infracțiunilor prevăzute la art. 109 și 110 sau rezultate din comiterea acestora se confiscă.