LEGE nr. 67 din 25 martie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) pentru alegerea autorităților administrației publice locale**) (actualizată până la data de 15 decembrie 2013*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative selectează și prelucrează datele privind cetățenii cu drept de vot cuprinse în Registrul național de evidență a persoanelor, tipărește și pune la dispoziția primarilor listele electorale permanente, în două exemplare. Actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primarul unității administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor. Termenul de punere la dispoziția primarilor a listelor electorale permanente de către Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor este de 35 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor.
Copiile întocmite potrivit art. 16 alin. (6) cuprind: numele și prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, seria și numărul actului de identitate, numărul circumscripției electorale, numărul secției de votare, precum și o rubrică destinată semnăturii alegătorului.
Primarii asigură condițiile necesare consultării de către alegători a copiilor de pe listele electorale permanente, atât la sediul primăriei, cât și la sediul secției de votare.
La cererea cetățenilor cu drept de vot, care și-au stabilit cu cel puțin 3 luni înaintea scrutinului reședința în circumscripția electorală în care au loc alegeri, aceștia sunt înscriși de către primar într-o listă electorală suplimentară, pe baza actului de identitate.
Primarul solicită radierea persoanei respective din copia de pe lista electorală permanentă de la domiciliul acesteia. Solicitarea se face în scris sau telefonic. Solicitările telefonice sunt consemnate într-un registru special.
În ziua votării, persoanele prevăzute la alin. (1), necuprinse în listele suplimentare, sunt înscrise în lista suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare, pe baza actului de identitate.
În lista suplimentară sunt înscrise de către președintele biroului electoral al secției de votare și persoanele omise din copia de pe lista electorală permanentă, care se prezintă la vot și fac dovada, cu actul de identitate, că domiciliază în raza secției de votare respective.
Modelul și conținutul listei electorale suplimentare se stabilesc în condițiile art. 125.
Un alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală.
În cazul în care alegătorul își schimbă domiciliul în altă circumscripție electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală permanentă la biroul electoral al secției de votare, acesta își exercită dreptul de vot în circumscripția electorală a noului domiciliu, pe baza cărții de identitate provizorii.
În ziua alegerilor, la biroul electoral al secției de votare de la noul domiciliu, alegătorul este înscris în lista electorală suplimentară de către președinte, pe baza cărții de identitate provizorii.
În situația prevăzută la alin. (1), serviciul de evidență informatizată a persoanei eliberează, la cererea celui interesat, o carte de identitate provizorie, în regim de urgență.
Primarul comunică biroului electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, după caz, precum și biroului electoral de circumscripție județeană numărul de alegători rezultat din listele electorale permanente și complementare, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora. Primarii sectoarelor municipiului București comunică numărul total de alegători atât birourilor electorale de circumscripție de sector, cât și Biroului Electoral al Municipiului București. Birourile electorale de circumscripție asigură publicitatea numărului total de alegători prin afișare la sediile acestora.
Numărul definitiv de alegători se comunică de către primari birourilor electorale de circumscripție cu 5 zile înaintea datei alegerilor, pe baza datelor cuprinse în copiile de pe listele electorale permanente, în copiile de pe listele electorale complementare și în lista suplimentară.
Listele electorale complementare au caracter permanent și îi cuprind pe toți cetățenii Uniunii Europene cu drept de vot care se află în evidențele Oficiului Român pentru Imigrări și au domiciliul sau reședința în localitatea pentru care se întocmește lista.
Listele electorale complementare se întocmesc și se actualizează de primar împreună cu formațiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări.
Listele electorale complementare se întocmesc în două exemplare originale și se semnează de primar, de secretarul unității administrativ-teritoriale și de șeful formațiunii teritoriale a Oficiului Român pentru Imigrări. Listele electorale complementare se păstrează în registre speciale, cu file detașabile.
Primarul, împreună cu formațiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări, actualizează listele electorale complementare anual, până la data de 1 martie. În anul în care au loc alegeri, actualizarea listelor se face în cel mult 45 de zile de la data stabilirii zilei votării.
Persoanele care și-au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorală complementară, în temeiul comunicării făcute primarului de către instanța de judecată, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
În cazul în care nu mai îndeplinesc condițiile de exercitare a dreptului de vot prevăzute de prezenta lege sau dacă solicită expres radierea lor din listele electorale prin cerere scrisă adresată primarului, precum și în caz de deces, cetățenii Uniunii Europene sunt radiați de către primar din listele electorale complementare. În caz de deces, radierea cetățenilor Uniunii Europene din listele electorale complementare se face pe baza comunicării efectuate de către Oficiului Român pentru Imigrări.
Listele electorale complementare cuprind în mod obligatoriu următoarele: numele și prenumele alegătorului, data și locul nașterii, statul membru de origine, adresa la care locuiește în România, numărul circumscripției electorale.
Dispozițiile alin. (2)-(5) ale art. 16 se aplică în mod corespunzător.
Primarii, împreună cu formațiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări, realizează copii de pe listele electorale complementare. Copiile de pe listele electorale complementare se înaintează de către primar, pe bază de proces-verbal, în două exemplare, birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziția alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.
Copiile de pe listele electorale complementare se semnează de primar, de secretarul unității administrativ-teritoriale și de șeful formațiunii teritoriale a Oficiului Român pentru Imigrări.
Copiile de pe listele electorale complementare cuprind numele și prenumele alegătorului, data și locul nașterii, statul membru de origine, adresa la care locuiește în România, numărul circumscripției electorale, numărul secției de votare și o rubrică destinată semnăturii alegătorului.
Orice neconcordanță între lista electorală complementară și copia întocmită potrivit alin. (3) se soluționează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală complementară.
Orice modificare intervenită în lista electorală complementară, după trimiterea copiilor la biroul electoral al secției de votare, se comunică acestuia de către primar, în termen de cel mult 24 de ore.
Cetățenii Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul sau reședința în circumscripția electorală în care au loc alegeri și nu se află în evidențele Oficiului Român pentru Imigrări sunt înscriși, la cerere, de către primar în lista electorală complementară, pe baza unui document care le atestă identitatea și a unui document care atestă adresa la care locuiesc.
Dispozițiile art. 18 se aplică în mod corespunzător.
Prin document care atestă adresa se înțelege unul dintre următoarele acte
acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ, respectiv contractul de vânzare-cumpărare, contractul de închiriere și altele
declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spațiu, însoțită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a)
declarația pe propria răspundere a solicitantului, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil, faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) și b)
documentul eliberat de primărie, din care să rezulte că solicitantul figurează înscris în Registrul agricol, pentru mediul rural.
În ziua votării, președintele biroului electoral al secției de votare înscrie în lista electorală suplimentară cetățenii Uniunii Europene omiși din copia de pe lista electorală complementară care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul sau reședința în raza teritorială a secției de votare respective, cu oricare dintre documentele emise de Oficiul Român pentru Imigrări sau cu unul dintre documentele prevăzute la art. 22^3 alin. (3).
În cazul în care alegătorul, cetățean al Uniunii Europene, își schimbă adresa la care locuiește în altă circumscripție electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală complementară la biroul electoral al secției de votare, acesta își exercită dreptul de vot în circumscripția electorală pe a cărei rază teritorială locuiește, în baza oricărui document valabil de identitate însoțit de certificatul de înregistrare care atestă noua adresă sau, după caz, de cartea de rezidență permanentă ori de permisul de ședere permanentă care atestă adresa anterioară, însoțit de o adeverință eliberată de formațiunea teritorială competentă a Oficiului Român pentru Imigrări, care atestă adresa actuală. Totodată, în vederea exercitării dreptului de vot, cetățeanul Uniunii Europene poate adresa primarului o cerere, însoțită de unul dintre documentele prevăzute de art. 22^3 alin. (3); primarul comunică, de îndată, biroului electoral al secției de votare, cererea cetățeanului Uniunii Europene, pentru înscrierea acestuia în lista electorală suplimentară.
În situațiile prevăzute la alin. (2), alegătorul este înscris, în ziua alegerilor, pe lista electorală suplimentară, de către președintele secției de votare în a cărei rază teritorială se află noua adresă la care locuiește persoana respectivă.
Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale se înființează, în condițiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale județene, birouri electorale de circumscripție și birouri electorale ale secțiilor de votare.
Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Candidații nu pot fi membri ai birourilor electorale.
În realizarea atribuțiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a acestei funcții este obligatorie.
Birourile electorale de circumscripție comunală se constituie din 7 membri, cele ale orașelor, municipiilor și subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 9 membri, iar cel al municipiului București și cele ale județelor, din 15 membri.
Biroul electoral de circumscripție comunală este format din președinte, un locțiitor al acestuia și din 5 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri în circumscripția electorală respectivă.
Biroul electoral de circumscripție orășenească, municipală și din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este format din președinte, un locțiitor al acestuia și din 7 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri în circumscripția electorală respectivă.
Biroul electoral de circumscripție a municipiului București și birourile electorale de circumscripție județeană sunt formate din președinte, un locțiitor al acestuia și din 13 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri în circumscripțiile electorale respective.
Desemnarea președintelui și a locțiitorului acestuia se face în ședință publică de către președintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști existenți în județ sau în municipiul București. Lista magistraților care participă la tragerea la sorți se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a celorlalți juriști, de către prefect, împreună cu președintele tribunalului și câte un reprezentant din partea fiecărui partid politic parlamentar. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistrații și ceilalți juriști din listă care nu sunt desemnați președinți sau locțiitori ai acestora rămân la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, domiciliul, locul de muncă, telefoanele și semnăturile de luare la cunoștință ale persoanelor propuse.
Birourile electorale de circumscripție au următoarele atribuții
urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în circumscripția electorală în care funcționează
verifică dacă listele electorale permanente și complementare au fost actualizate și veghează la întocmirea copiilor de pe listele electorale permanente și de pe listele electorale complementare, precum și la organizarea secțiilor de votare
Biroul electoral de circumscripție a municipiului București organizează alegerea Consiliului General al Municipiului București și a primarului general al municipiului București, îndeplinind în mod corespunzător și celelalte atribuții prevăzute în prezenta lege pentru biroul electoral de circumscripție județeană.
În termen de două zile de la constituirea birourilor electorale de circumscripție, prefecții aduc la cunoștință publică sediile unde acestea își desfășoară activitatea, precum și programul de activitate al acestora.
Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt constituite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia și 5 membri în cazul secțiilor de votare din comune și orașe, respectiv 9 membri în cazul secțiilor de votare din municipii și din sectoarele municipiului București.
Birourile electorale ale secțiilor de votare au următoarele atribuții
primesc de la primari copiile de pe listele electorale permanente, copiile de pe listele electorale complementare și listele electorale suplimentare și asigură condițiile necesare în vederea verificării acestora de către alegători
Birourile electorale de circumscripție județeană și a municipiului București îndeplinesc în mod corespunzător atribuțiile prevăzute la art. 25, precum și următoarele atribuții
urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în toate circumscripțiile electorale din cuprinsul județului, respectiv al municipiului București
asigură aducerea la cunoștință celorlalte birouri electorale din județ, respectiv din municipiul București, a hotărârilor Biroului Electoral Central și urmăresc modul de aplicare și respectare a acestora
efectuează instruirea președinților birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București și ai birourilor electorale ale secțiilor de votare din cuprinsul județului
realizează centralizarea numărului de liste complete depuse de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, pe baza comunicării primite de la birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală, respectiv de sector al municipiului București, și transmit Biroului Electoral Central situația centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire
primesc de la birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală, respectiv de sector al municipiului București, procesele-verbale conținând rezultatul alegerilor, centralizează rezultatele pe județ, pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și pe candidați independenți și le dau publicității. Rezultatul centralizării datelor pe județ, respectiv pe municipiul București, se consemnează într-un proces-verbal, care se transmite Biroului Electoral Central, potrivit prevederilor prezentei legi.
În județele în care se organizează alegeri locale parțiale în cel puțin două circumscripții electorale comunale, orășenești sau municipale se constituie un birou electoral județean format din 2 dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului, stabiliți prin tragere la sorți efectuată de președintele tribunalului. Tragerea la sorți se face pe funcții: președinte și locțiitor. Celelalte prevederi ale art. 36 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
În termen de 24 de ore de la constituirea biroului electoral județean potrivit alin. (1), acesta se completează cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare.
Birourile electorale județene constituite potrivit alin. (1) și (2) îndeplinesc în mod corespunzător atribuțiile prevăzute în prezenta lege pentru Biroul Electoral Central. Contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței biroului electoral județean se soluționează de tribunal.
În județele în care se organizează alegeri parțiale într-o singură circumscripție electorală nu se mai constituie un birou electoral județean, soluționarea sesizărilor prevăzute la art. 37 alin. (1) lit. h) făcându-se de judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală respectivă. Judecătoria se pronunță în termen de cel mult 3 zile de la înregistrarea sesizărilor și contestațiilor. Hotărârea este definitivă.
În cazul în care în aceeași circumscripție electorală se organizează alegeri locale parțiale atât pentru consiliul local, cât și pentru primar, se constituie birouri electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor, după caz, potrivit dispozițiilor art. 24, ale cărui prevederi se aplică în mod corespunzător.
Prevederile art. 24 se aplică și în cazul în care se organizează alegeri pentru consiliul județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București și/sau pentru președintele consiliului județean, respectiv pentru primarul general al municipiului București.
În cazul prevăzut la art. 32 alin. (1) birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie în condițiile și după distincțiile prevăzute la art. 28.
În cazurile în care într-o circumscripție electorală comunală, orășenească, municipală, de subdiviziune administrativ-teritorială a unui municipiu sau județeană se organizează alegeri numai pentru primar, pentru primarul general al municipiului București, respectiv pentru președintele consiliului județean, birourile electorale de circumscripție, respectiv birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie potrivit art. 24 alin. (1)-(11), respectiv art. 28 alin. (1)-(6).
Dacă în municipiul București au loc alegeri numai pentru autoritățile administrației publice de la nivel municipal, se organizează și oficiile electorale de sector prevăzute la art. 35 din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, cu modificările și completările ulterioare.
Oficiile electorale prevăzute la alin. (1) se constituie dintr-un președinte și un locațiilor al acestuia și din 6 membri, desemnați de organizațiile municipale ale partidelor politice parlamentare. Dacă un partid politic parlamentar nu are organizație în municipiul București, desemnarea reprezentantului se face de conducerea centrală a partidului.
Președintele și locțiitorul acestuia sunt magistrați desemnați de președintele Tribunalului București, cu cel puțin 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorți dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei sectorului. Data ședinței publice de tragere la sorți se anunță în scris partidelor politice parlamentare, cu două zile înainte de data desfășurării, de către președintele Tribunalului București. La organizarea și desfășurarea tragerii la sorți au dreptul să participe reprezentanți ai partidelor politice parlamentare.
Completarea oficiului electoral cu reprezentanții partidelor politice parlamentare se face de către președintele oficiului, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia. Completarea se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori și deputați ai fiecărui partid.
Dacă oficiul electoral nu poate fi completat cu numărul de membri prevăzut de lege, întrucât numărul partidelor parlamentare este mai mic decât al membrilor oficiului, operațiunea de completare se repetă până la organizarea oficiului cu numărul legal de membri.
Oficiile electorale ale sectoarelor municipiului București îndeplinesc în mod corespunzător atribuțiile prevăzute la art. 36 și 89 din Legea nr. 373/2004 , cu modificările și completările ulterioare.
Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și 11 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale.
Desemnarea judecătorilor se face în ședință publică, în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, dintre judecătorii în exercițiu ai acesteia. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal semnat de președinte și de consultantul-șef al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care constituie actul de învestire. Data ședinței pentru tragerea la sorți se aduce la cunoștință publică prin presa scrisă și audiovizuală, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu cel puțin 24 de ore înainte.
În termen de 24 de ore de la învestire, cei 7 judecători aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia.
În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare.
În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora, care au depus liste complete pentru consiliile județene în cel puțin 18 județe, pot propune câte un reprezentant în Biroul Electoral Central până la completarea numărului de 11 membri. Completarea se face în funcție de numărul candidaturilor depuse pentru consiliile județene de către partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, iar în caz de egalitate, prin tragere la sorți.
Biroul Electoral Central are următoarele atribuții
urmărește întocmirea copiilor de pe listele electorale permanente și a copiilor de pe listele electorale complementare
Biroul Electoral Central își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.
Contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea președinților și a locțiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale.
Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, de biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, dacă privesc biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului București, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, și de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestațiilor.
Hotărârea pronunțată este definitivă și se comunică, în cazul președintelui biroului electoral și al locțiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, președintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestației, procedează la o nouă desemnare.
Birourile electorale lucrează în prezența majorității membrilor care le compun și adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți. În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este hotărâtor.
Reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale în birourile electorale nu pot primi și nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.
Pentru motive întemeiate, apreciate de la caz la caz, reprezentanții partidelor politice în birourile electorale pot fi înlocuiți, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar și în ziua alegerilor.
Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripție sau ai birourilor electorale ale secțiilor de votare candidații în alegeri, soții, rudele și afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv, precum și persoanele care nu au exercițiul drepturilor electorale.
Numărul consilierilor pentru consiliile locale și pentru consiliile județene este cel stabilit prin ordin al prefectului, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 , republicată.
Propunerile de candidați pentru consilierii locali, consilierii județeni, pentru primari și pentru președinții consiliilor județene se fac pe circumscripții electorale și se depun la birourile electorale de circumscripție cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor.
Propunerile de candidați se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, sub semnătura conducerii organizațiilor județene ale acestora, iar în cazul candidaților independenți, pe baza listei susținătorilor.
În cazul alianțelor electorale dintre partide politice, listele cu propuneri de candidați trebuie semnate și de conducerile județene ale fiecărui partid politic din alianță. Dacă alianțele electorale se constituie la nivel comunal, orășenesc, municipal sau de sector al municipiului București, listele se semnează de conducerea alianței și se contrasemnează de conducerea fiecărei organizații locale din coaliție.
Listele de candidați trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul și data nașterii, domiciliul, conform actului de identitate, denumirea, seria și numărul actului de identitate, ocupația, profesiunea și apartenența politică a candidaților, iar în cazul alianțelor, și partidul politic care i-a propus.
Listele de candidați trebuie să fie însoțite de declarațiile de acceptare a candidaturii, semnate și datate de candidați.
O persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură circumscripție electorală, cu excepția cazului în care candidatura se depune atât pentru un consiliu local, cât și pentru consiliul județean.
Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale pot propune câte o listă de candidați în fiecare circumscripție electorală pentru consiliul local, pentru consiliul județean, un candidat pentru funcția de primar și un candidat pentru funcția de președinte al consiliului județean.
Candidații independenți pentru funcția de consilier trebuie să fie susținuți de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente și în listele electorale complementare din circumscripția respectivă, dar nu mai puțin de 50 în cazul comunelor, de 100 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I.
Lista susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele și prenumele candidatului, funcția pentru care candidează, numele și prenumele susținătorului, cetățenia, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate, semnătura acestuia, precum și numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. În cazul cetățenilor Uniunii Europene, la rubrica «Denumirea, seria și numărul actului de identitate» se înscriu denumirea, seria și numărul documentului eliberat de Oficiul Român pentru Imigrări. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii susținătorilor.
Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condițiilor de fond și de formă ale listelor de candidați, precum și ale listei susținătorilor. Candidaturile care îndeplinesc condițiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condițiile legale de fond și de formă se resping de către biroul electoral de circumscripție.
Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripție. Celelalte două exemplare, certificate de biroul electoral de circumscripție prin semnătura președintelui acestuia și prin aplicarea ștampilei, se restituie depunătorului; unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care se depune candidatura, respectiv la tribunal.
În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatură se afișează de către biroul electoral de circumscripție la sediul acestuia, la loc vizibil.
Nu pot candida persoanele care la data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condițiile legale pentru a fi alese. Candidaturile acestor persoane se resping de către biroul electoral de circumscripție.
Candidații pot renunța la candidatură până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, aceștia depun la biroul electoral de circumscripție o declarație de renunțare, semnată și datată de cel în cauză.
Acceptarea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către cetățeni, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea candidaturii.
Respingerea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale care au propus candidatura respectivă, în termen de cel mult 48 de ore de la respingere.
Contestațiile trebuie să cuprindă numele și prenumele, adresa și calitatea contestatarului, numele și prenumele persoanei a cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, prezentarea temeiurilor contestației, data și semnătura contestatarului și indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să îl reprezinte.
Contestația și, dacă este cazul, cererea de apel se depun la instanța competentă să le soluționeze, sub sancțiunea nulității.
După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adaugă, dacă este cazul, termenele prevăzute la art. 52 alin. (1), (2), (5) și (6), birourile electorale de circumscripție încheie un proces-verbal prin care constată rămânerea definitivă a candidaturilor. Candidaturile definitive se afișează la sediul biroului electoral de circumscripție, precum și la sediul secțiilor de votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, cu precizarea numelui și prenumelui, apartenenței politice, profesiunii și ocupației candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice, de asemenea, prin orice mijloace de informare în masă, cheltuielile fiind suportate de cei interesați.
Cetățenii Uniunii Europene pot candida în unitatea administrativ-teritorială în care au domiciliul. Propunerile de candidaturi se depun în aceleași condiții ca și pentru cetățenii români.
În cazul în care listele de candidați cuprind cetățeni ai Uniunii Europene, în dreptul acestora se înscriu următoarele mențiuni: numele, prenumele, statul membru de origine, locul și data nașterii, adresa la care locuiesc în România, ocupația, profesia și apartenența politică, iar în cazul alianțelor, și partidul politic care i-a propus.
În cazul candidaturii unui cetățean al Uniunii Europene, declarația de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele, statul membru de origine, adresa din România, ocupația, profesia și apartenența politică, consimțământul expres al acestuia de a candida pentru funcția respectivă, precum și precizarea că întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a candida. Declarația de acceptare a candidaturii este însoțită de un document care atestă adresa din România, potrivit art. 22^3 alin. (3), sau de un document emis de Oficiul Român pentru Imigrări.
Odată cu depunerea candidaturii, pe lângă documentele necesare cetățenilor români, cetățenii Uniunii Europene prezintă un document care le atestă identitatea și o declarație pe propria răspundere care cuprinde următoarele mențiuni
că nu sunt lipsiți de dreptul de a candida în statul membru de origine, în urma unei hotărâri judecătorești penale sau civile definitive
că nu dețin funcții în alt stat membru al Uniunii Europene, echivalente funcțiilor incompatibile în România cu statutul de ales local.
În termen de 24 de ore de la depunerea candidaturii, biroul electoral de circumscripție respinge prin hotărâre toate propunerile de candidaturi care nu conțin în declarația pe propria răspundere mențiunea prevăzută la alin. (4) lit. a).