LEGE nr. 58 din 1 mai 1934 asupra CAMBIEI și BILETULUI LA ORDIN

Protestul se întocmește de către executorul judecătoresc, notarul public sau avocatul. Protestul se poate întocmi și la orice judecătorie. Asistența martorilor nu este necesară la întocmirea protestului.

Protestul poate fi întocmit prin act separat, pe însuși originalul titlului, pe copia ori pe un adaos al acestora. Pentru mai multe titluri plătibile de aceeași persoană, în același loc, protestul se poate face la cererea posesorului, printrun singur act separat. Dacă protestul este cuprins în act separat, mențiunea de facere a protestului va fi făcută pe titlul depus spre protest.

Protestul trebuie întocmit chiar dacă nu sunt prezente părțile implicate. În cazul falimentului persoanei căreia trebuie să îi fie prezentată cambia, posesorul poate întocmi protestul împotriva acestuia. Dacă persoana căreia trebuie să îi fie prezentată cambia a încetat din viață, protestul se formulează, de asemenea, pe numele său.

Protestul trebuie să cuprindă

Eliminările, modificările și completările printre rânduri sau cu semn de trimitere trebuie să fie aprobate de cel care formulează protestul.

Cel care formulează protestul este obligat să înregistreze protestele în întregime, zi cu zi, după ordinea datei, într-un registru special. Originalul protestului se va înmâna celui ce a cerut protestul. În caz de pierdere, originalul poate fi înlocuit printr-o copie legalizată după registru.

Judecătoriile țin un registru de proteste, în care se înregistrează, zilnic și în ordinea datei, cambiile protestate, cu efectuarea mențiunilor cerute de articolele precedente. În prima zi a fiecărei saptamini, fiecare judecătorie trimite Camerei de Comerț și Industrie județene sau, după caz, a municipiului București, un tabel cu protestele de neplata a cambiilor, făcute în cursul săptămînii precedente. Acest tabel trebuie să indice data protestului, numele și prenumele persoanei împotriva căreia s-a dresat protestul, al celei care a cerut protestul, numele și prenumele tragatorului, suma datorată și scadenta titlului protestat.

În afară de cazul când trăgătorul a menționat obligația de protest, acesta poate fi înlocuit, dacă posesorul este de acord, printr-o declarație de refuz de acceptare sau plată scrisă și datată pe titlu sau pe adaos, semnată de cel împotriva căruia protestul urma să fie făcut. Această declarație trebuie să fie învestită cu dată certă, în termenul stabilit pentru formularea protestului.

Tragatorul, girantul sau avalistul pot indica o persoană care să accepte sau sa plătească la nevoie. Cambia poate fi, în condițiile arătate mai jos, acceptată sau plătită de o persoană care intervine pentru oricare dintre obligați, pe cale de regres. Intervenientul poate fi un terț, însuși trasul sau o persoană deja obligată prin cambie, cu excepția acceptantului. Intervenientul trebuie, în cele două zile lucrătoare ce urmează intervenției, să înștiințeze de intervenția sa pe cel pentru care a intervenit. În caz de nerespectare a acestui termen, el este răspunzător, dacă este cazul, de paguba cauzată prin neglijența sa, fără însă ca daunele-interese să poată depăși suma din cambie.

Acceptarea prin intervenție poate fi făcută ori de câte ori posesorul unei cambii ce poate fi acceptată ar putea exercita dreptul de regres înainte de scadență. În cazul în care într-o cambie s-a indicat o persoană pentru a o accepta sau o plăti la nevoie, la locul plății, posesorul nu poate exercita, înainte de scadență, dreptul de regres în contra celui indicat și în contra semnatarilor următori, cu excepția cazului în care a prezentat cambia persoanei indicate și dacă, aceasta refuzând acceptarea, acest refuz a fost constatat prin protest. În alte cazuri de intervenție, posesorul poate refuza acceptarea prin intervenție. Totuși, dacă o admite, el pierde dreptul de a recurge, înainte de scadență, pe cale de regres, împotriva celui pentru care acceptarea a fost făcută și a semnatarilor următori.

Acceptarea prin intervenție se scrie pe cambie și se semnează de intervenient. Ea arată pentru cine este dată; în lipsa acestei mențiuni, acceptarea se consideră dată pentru trăgător.

Acceptantul prin intervenție este ținut față de posesorul cambiei și față de giranții posteriori celui pentru care a intervenit în același mod ca și acesta. Cu toată acceptarea prin intervenție, cel pentru care ea a fost făcută și giranții săi pot cere posesorului, în schimbul plății sumei indicate la art. 53 , predarea cambiei, a protestului și, dacă va fi cazul, a contului de întoarcere achitat. Obligația acceptantului prin intervenție încetează în cazul în care cambia nu i-a fost prezentată cel mai târziu în ziua următoare ultimei zile pentru formularea protestului de neplată.

Plata prin intervenție poate fi făcută ori de câte ori posesorul ar putea exercita dreptul de regres la scadență sau înainte de aceasta. Plata trebuie să cuprindă întreaga sumă ce ar fi trebuit plătită de cel pentru care intervenția s-a realizat. Ea trebuie făcută cel mai târziu în ziua următoare, ultima zi admisă pentru formularea protestului de neplată. Plata prin intervenție trebuie să rezulte din protest și, dacă acesta a fost deja întocmit, trebuie să fie menționată la sfârșitul actului de protest de către cel care l-a formulat. Cheltuielile de protest se vor restitui chiar dacă trăgătorul a pus clauza «fără cheltuieli

În cazul în care cambia a fost acceptată de mai mulți intervenienți, care au domiciliul la locul plății, sau dacă au fost indicate pentru a plăti, la nevoie, persoane având domiciliul în același loc, posesorul trebuie să prezinte cambia tuturor acestor persoane, iar, dacă este cazul, să ceară protestul de neplată cel mai târziu în ziua următoare ultimei zile admise pentru formularea protestului. Dacă protestul nu a fost formulat în acest termen, cel care a făcut mențiunea la nevoie sau cel pentru care o cambie a fost acceptată, precum și giranții posteriori sunt eliberați.

Posesorul care refuză plata prin intervenție pierde dreptul de regres împotriva celor care ar fi fost eliberați.

Plata prin intervenție trebuie să fie constatată prin mențiune pe cambie, cu indicarea celui pentru care este efectuată. În lipsa unei astfel de mențiuni, plata se consideră făcută pentru trăgător. Cambia și protestul, dacă a fost încheiat, trebuie să fie predate celui care a plătit pentru intervenție.

Cel care a plătit prin intervenție dobândește drepturile rezultând din cambie împotriva aceluia pentru care a plătit și împotriva celor care sunt obligați cambial către acesta din urmă; el nu poate însă gira din nou cambia. Giranții posteriori semnatarului pentru care plata a fost făcută sunt eliberați de obligație. Dacă mai multe persoane oferă plata prin intervenție, este preferat cel a cărui plată eliberează un număr mai mare de obligați. Cel care, în cunoștință de cauză, intervine contrar acestei reguli pierde dreptul de regres împotriva celor care ar fi fost eliberați de obligație.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

În cazul alterării textului unei cambii, semnatarii rămân obligați potrivit textului original.

În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unei cambii, posesorul poate înștiința despre aceasta pe tras și poate solicita anularea titlului printr-o cerere adresată judecătoriei, în condițiile legii. Cererea trebuie să conțină mențiunile esențiale ale cambiei și, dacă este vorba de o cambie în alb, elemente suficiente spre a o identifica. Instanța de judecată competentă, după examinarea cererii și a elementelor produse, precum și a dreptului posesorului, pronunță în cel mai scurt timp posibil o ordonanță prin care, specificând datele cambiei, o declară nulă în mâinile oricui se va găsi ea și autorizează să se facă plata ei după trecerea a 30 de zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României, în cazul în care cambia are scadența depășită sau este la vedere, sau în termen de 30 de zile de la data scadenței, dacă aceasta este ulterioară publicării în Monitorul Oficial al României și numai dacă, între timp, deținătorul nu a făcut opoziție. Ordonanța trebuie să fie notificată trasului și publicată în Monitorul Oficial, la staruinta și pe cheltuiala petiționarului. Plata făcuta de tras înainte de notificarea ordonanței, cu toată înștiințarea făcuta, liberează pe debitor.

În termen de 30 zile dela publicarea ordonanței în Monitorul Oficial, detentorul cambiei va putea face opoziție în contra acestei ordonanțe, opoziție ce se va comunică atît petiționarului cat și trasului, odată cu citarea lor înaintea instanței locului de plată.

Pînă la împlinirea termenului prevăzut de art. 89 , petiționarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale și dacă este vorba de o cambie deja scăzută, sau care a scăzut între timp, va putea cere plata acelei cambii a carei anulare a cerut-o, depunând o cauțiune egala cu suma pretinsa, sau sa ceara consemnarea acestei sume.

După expirarea termenului prevăzut de art. 89 , în cazul în care nu s-a formulat opoziție, sau după respingerea opoziției printr-o hotărâre rămasă definitivă, cambia pierdută sau sustrasă nu mai are niciun efect. Oricine a obținut înlocuirea cambiei, va putea, la prezentarea ordonanței de anulare și a certificatului grefei respective de neintroducerea opoziției în termen, sau la prezentarea hotărîrii definitive de respingerea opoziției, sa ceara plata acelei cambii; cînd cambia a fost data în alb sau nu a scăzut încă, va putea cere, în aceleași condițiuni, un duplicat. Pentru cambiile după scadență sau la vedere declarate nule, dobânzile curg în conformitate cu art. 53 și 54 , cu excepția situației în care suma datorată a fost depusă potrivit art. 46 la dispoziția persoanei în favoarea căreia a avut loc anularea sau a fost pronunțată sentința.

Ordonanța sau hotărîrea rămasă definitivă stinge orice drept decurgînd din cambia anulată, fără a prejudeca eventualele acțiuni ale posesorului față de cel care a obținut anularea.

Orice acțiuni rezultând din cambii împotriva acceptantului se prescriu în termen de 3 ani, calculați de la data scadenței. Acțiunile posesorului împotriva giranților și împotriva trăgătorului se prescriu în termen de un an, calculat de la data protestului sau de la data scadenței, în cazul în care este prevăzut, fără cheltuieli. Acțiunile giranților, unii împotriva altora și împotriva trăgătorului, se prescriu în termen de 6 luni calculate din ziua în care girantul a plătit cambia sau din ziua în care acțiunea de regres a fost pornită împotriva sa. Acțiunea de îmbogățire fără justă cauză se prescrie în termen de un an din ziua în care hotărârea pronunțată asupra acțiunii cambiale a rămas definitivă.

Plata unei cambii a cărei scadență este într-o zi de sărbătoare legală nu poate fi cerută decât în prima zi lucrătoare ce urmează. Tot astfel, toate celelalte acte privitoare la cambie, în special prezentarea spre acceptare și protestul, nu pot fi întocmite decât într-o zi lucrătoare. Când unul din aceste acte trebuie să fie întocmit într-un anumit termen, a cărui ultimă zi este o zi de sărbătoare legală, acest termen se prelungește până la următoarea zi lucrătoare. Zilele de sărbătoare legală intermediare intră în calculul termenului.

În termenele legale sau convenționale nu se ia în calcul ziua de la care ele încep să curgă.

Nu sînt admise termene de grație, nici legale, nici judecătorești.

Prin cuvîntul domiciliu, în sensul prezentei legi, se înțelege locul unde persoana obligată, la care se referă, își are locuința sau sediul, iar prin cuvîntul loc de plată se înțelege localitatea respectiva.

Subscrierea prin punere de deget nu este considerată semnătură, cu excepția cazului în care înscrisul este emis în formă autentică.

În cambia trasa, care, nu trebuie să fie prezentată la acceptare, cum și în orice alta cambie trasa, în cazul în care nu a fost acceptată, tragatorul poate, în limitele sumei prevăzută în cambie, sa cedeze printr-o clauza inserată în cuprinsul cambiei, creanța sa derivând din vînzarea de mărfuri, pe care o are față de tras. Clauza trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, data și numărul facturii referitoare la vânzarea de mărfuri. În cazul unei cambii, emisă la ordinul tragatorului însuși, clauza de cesiune poate fi inserată în primul gir. Cesiunea nu poate fi făcută de trăgător decât în favoarea unei instituții de credit, însă folosește tuturor giratarilor succesivi.

Cesiunea dobândește efect față de terți prin notificarea făcută trasului, notificare ce se poate formula și prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire sau prin orice mijloc de comunicare care asigură confirmarea primirii; notificarea trebuie să cuprindă mențiunile exacte pentru identificarea cambiei. Prezentarea cambiei făcuta trasului, rezultând din protestul de neacceptare, tine loc de notificare.

Trasul, după notificarea cesiunii, nu poate plăti decât posesorului cambiei. Acesta nu poate valorifica față de tras drepturile derivând din cesiune, decât dacă a întocmit protestul de neplată contra acestuia și nu au trecut 5 zile de la comunicarea făcută trăgătorului a somației de executare, conform prevederilor art. 61 , sau de la înștiințare în acțiunea cambială ori de la admiterea creanței cambiale la pasivul falimentului trăgătorului, când acesta a fost declarat în stare de faliment. Exercitarea acțiunii contra trasului nu împiedică executarea în același timp a acțiunii cambiale contra trăgătorului și a celorlalți obligați. Posesorul cambiei nu își va putea valorifica drepturile derivând din cesiune, în cadrul procedurii de faliment al trasului, decât după notificarea cerută de alin. 1.

Oricine cesionează o creanță în condițiile prevăzute de art. 100 , știind că în momentul cesiunii nu exista, în total sau în parte, creanța cedată, se va pedepsi cu amendă de la 5.000 lei-100.000 lei și închisoare până la 6 luni, afară de cazul când faptul constituie un delict sancționat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se va aplica această pedeapsă.

După prezentarea la plată, posesorul instrumentului poate solicita retragerea din circuitul bancar, în baza unei solicitări adresate instituției sale de credit, prin orice mijloace de comunicare agreate, iar instrumentul este retras din circuitul bancar de către instituția sa de credit, dacă nu a fost debitat contul clientului plătitor sau nu a fost inițiat refuzul la plată pe contul acestuia. În acest caz, posesorul își asumă consecințele retragerii de la decontare. Instrumentul retras nu mai poate fi prezentat la plată.