Înapoi la Legislație

Legea nr. 58/1934 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Text consolidat la
11 iulie 2022
Emitent
PARLAMENTUL
Articole
123

Pe scurt

Legea nr. 58/1934: LEGE nr. 58 din 1 mai 1934 asupra CAMBIEI și BILETULUI LA ORDIN.

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
La ce dată este consolidat textul?
Textul include modificările în vigoare până la 11 iulie 2022.
Cine l-a emis?
PARLAMENTUL
Câte articole are?
123 articole.
Cuprins

LEGE nr. 58 din 1 mai 1934 asupra CAMBIEI și BILETULUI LA ORDIN

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Art. 1

Cambia cuprinde

1.

Denumirea de cambie exprimată în limba română

2.

Ordinul necondiționat de a plăti o sumă determinată

3.

Numele/Denumirea aceluia care trebuie să plătească, având calitatea de tras, respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă, după caz. În cazul în care numele trasului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cambie primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea trasului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cambiei

4.

Codul trasului, respectiv un număr unic de identificare prevăzut în documentele de identificare sau de înregistrare ale trasului

5.

Data scadenței

6.

Locul plății

7.

Numele/Denumirea acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută

8.

Data și locul emiterii

9.

Semnătura emitentului, având calitatea de trăgător. Prin semnătura trăgătorului se înțelege semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de trăgător sau a împuternicitului acesteia, respectiv semnătura olografă a reprezentanților legali sau a împuterniciților persoanelor juridice care se obligă ori ale altor categorii de entități care utilizează astfel de instrumente, după caz

10.

Semnătura celui care acceptă la plată cambia, respectiv trasul. Prin semnătura trasului se înțelege semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de tras sau a împuternicitului acesteia, respectiv semnătura olografă a reprezentanților legali sau a împuterniciților persoanelor juridice care se obligă ori ale altor categorii de entități care utilizează astfel de instrumente, după caz

11.

Codul trăgătorului, respectiv un număr unic de identificare, preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale trăgătorului. Cambia originală este cambia emisă pe suport hârtie, purtând semnătură olografă. Imaginea cambiei originale reprezintă copia electronică a cambiei originale.

Art. 2

Cambia căreia îi lipsește unul din elementele prevăzute la art. 1 , cu excepția locului plății, a locului emiterii și a datei scadenței, nu are valoarea unei cambii. Cambia fără scadență este considerată plătibilă la vedere. În cazul în care locul plății lipsește, se consideră plătibil la sediul social al instituției trasului.

Art. 3

Cambia poate fi la ordinul tragatorului însuși. Ea poate fi trasa asupra tragatorului însuși. Ea poate fi trasă pentru contul unui terț.

Art. 4

Cambia poate fi plătită la domiciliul unui al treilea, fie în localitatea unde trasul domiciliază, fie în alta localitate. Dacă în cambie nu se prevede de către tras ca plata se va face la domiciliul celui de-al treilea, se presupune ca ea va fi făcuta de acesta din urma.

Art. 5

Într-o cambie plătibilă la vedere sau la un anume timp de la vedere, trăgătorul poate stipula că suma va fi producătoare de dobândă. În orice altă cambie această clauză se consideră nescrisă. Valoarea dobânzii va trebui să fie precizată în cambie; dacă această precizare nu există, clauza se consideră nescrisă. Dobânda curge de la data emiterii cambiei dacă o altă dată nu este precizată.

Art. 6

Într-o cambie suma de plată este scrisă în litere și în cifre; în cazul în care există neconcordanțe, prevalează suma de plată scrisă în litere. Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de neconcordanțe, suma de plată este suma cea mai mică.

Art. 7

În cazul în care cambia poartă semnături ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cambie, semnături false sau semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cambia sau în numele cărora ea a fost semnată, obligațiile celorlalți semnatari rămân totuși valabile.

Art. 8

Orice semnătură a unei cambii trebuie să respecte prevederile art. 1 pct. 9 .

Art. 9

Persoana fizică care semnează o cambie, în calitate de reprezentant al unei persoane pentru care nu avea împuternicirea de a o reprezenta în acest scop, este ținută personal în temeiul cambiei și, dacă a plătit, are aceleași drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeași regulă se aplică reprezentantului care a depășit împuternicirea sa.

Art. 10

Orice persoană se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar dacă mandatul ori împuternicirea sunt concepute în termeni generali în ce privește dreptul mandatarului sau împuternicitului de a emite sau semna cambii.

Art. 11

Tragatorul răspunde de acceptare și de plată. El poate să se descarce de răspunderea de acceptare; orice clauză prin care se descarcă de răspunderea de plată se consideră nescrisă.

Art. 12

Dacă o cambie, necompletată la emitere, a fost completată fără a se ține seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu va putea fi opusă posesorului. Posesorul decade din dreptul de a completa cambia în alb după 3 ani de la data emiterii cambiei. Asemenea decădere nu este opozabilă posesorului de buna credința, căruia titlul i-a fost transmis completat.

Art. 13

Cambia, chiar dacă nu a fost expres trasa la ordin, este transmisibila prin gir. Dacă trăgătorul a înscris în cambie cuvintele «nu la ordin» sau o expresie echivalentă, titlul este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni ordinare. Girul poate fi realizat chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, în folosul trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceștia pot să gireze din nou cambia.

Art. 14

Girul trebuie să fie necondiționat. Orice condiție menționată în titlu se consideră nescrisă. Girul parțial este nul. Girul "la purtător" este echivalent unui gir în alb.

Art. 15

Girul trebuie scris pe cambie; el trebuie să fie semnat de girant respectiv, de către reprezentantul legal sau împuternicitul persoanei juridice/sau al entității care girează. Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menționat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul pentru a fi valabil, trebuie să fie scris pe cambie.

Art. 16

Girul transmite toate drepturile izvorâte din cambie. Dacă girul este în alb, posesorul poate

a)

să îl completeze cu propriul său nume/propria sa denumire sau cu numele/denumirea altei persoane

b)

să gireze cambia din nou în alb sau la ordinul unei anume persoane

c)

să predea cambia unui terț fără să completeze girul în alb și fără să o gireze.

Art. 17

Girantul, dacă nu s-a menționat altfel, răspunde de acceptare și de plată. El poate interzice un nou gir; în acest caz, el nu răspunde față de persoanele cărora cambia le-a fost ulterior girată.

Art. 18

Deținătorul unei cambii este considerat posesor legitim, dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile șterse se consideră nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este considerat că a dobândit cambia prin efectul unui gir în alb. Dacă o persoană a pierdut, din orice motiv, posesia unei cambii, noul posesor care justifică dreptul său în modul arătat la alineatul precedent nu este ținut să predea cambia, cu excepția situației în care a dobândit-o cu rea-credință sau dacă se face vinovat de culpă gravă la dobândirea ei.

Art. 19

Persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune cambială nu pot opune posesorului excepțiile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, cu excepția situației în care posesorul a dobândit cambia cu intenția de a păgubi debitorul.

Art. 20

Dacă girul cuprinde mențiunea «valoarea pentru acoperire», «pentru încasare», «pentru procură» sau orice altă mențiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile ce decurg din cambie, dar nu o poate gira decât cu titlu de procură. Cei obligați nu pot opune în acest caz posesorului decât excepțiile pe care le-ar fi putut opune girantului. Mandatul cuprins într-un gir «de procură» nu încetează prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrângerea capacității acestuia.

Art. 21

Dacă girul cuprinde mențiunea «valoare în garanție», «valoare în gaj» sau orice altă mențiune care implică un gaj, posesorul poate exercita toate drepturile ce decurg din cambie, dar un gir realizat de el este considerat ca realizat cu titlu de procură. Cei obligați nu pot opune posesorului excepțiile întemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, cu excepția cazului în care posesorul a dobândit cambia cu intenția de a păgubi debitorul.

Art. 22

Girul posterior scadenței produce aceleași efecte ca un gir anterior. Girul realizat posterior protestului de neplată sau după expirarea termenului pentru formularea protestului produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Girul fără dată este considerat, până la dovada contrară, ca fiind realizat înainte de expirarea termenului stabilit pentru formularea protestului.

Art. 23

Prin cesiunea cambiei, derivând fie dintr-un gir realizat posterior protestului de neplată sau după expirarea termenului prevăzut pentru formularea protestului, fie dintr-un act separat, chiar anterior scadenței, se transmit creditorului toate drepturile cambiale ale cedentului, căruia i se vor putea opune toate excepțiile opozabile acestuia, cesionarul având dreptul la predarea cambiei.

Art. 24

Posesorul cambiei sau chiar un simplu deținător poate prezenta trasului, până la scadență, cambia spre acceptare, la domiciliul/sediul acestuia.

Art. 25

În orice cambie trăgătorul poate stipula că ea va trebui să fie prezentată spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare. El poate interzice în cambie prezentarea spre acceptare, afară numai de cazul în care cambia este plătibilă la un terț sau este plătibilă într-o altă localitate decât aceea a domiciliului/ sediul trasului sau dacă este plătibilă la un anume timp de la vedere. El poate, de asemenea, să stipuleze că prezentarea spre acceptare nu va putea avea loc înaintea unei anume date. În afară de cazul când trăgătorul a interzis prezentarea spre acceptare, oricare dintre giranți poate menționa că va trebui să fie prezentată cambia spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare.

Art. 26

Cambia plătibilă la un anume timp de la vedere trebuie prezentată spre acceptare în termen de un an de la data emiterii. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse și de giranți.

Art. 27

Trasul poate cere ca o a doua prezentare să fie realizată în ziua următoare primei prezentări. Cei interesați nu pot să se prevaleze de neobservarea acestei cereri, dacă nu este menționată în protest. Posesorul nu este dator sa lase trasului cambia prezentată spre acceptare.

Art. 28

Acceptarea se scrie pe cambie. Ea se exprimă prin cuvântul «acceptat» sau prin orice altă expresie echivalentă; ea este semnată de tras sau de reprezentantul legal ori de împuternicitul acestuia. Simpla semnătură a trasului sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului acestuia, pusă pe fața cambiei, este considerată acceptare. Când cambia este plătibilă la un anume timp de la vedere sau când ea trebuie prezentată spre acceptare, într-un termen stabilit printr-o clauză specială, acceptarea trebuie să menționeze data zilei când este înscrisă, cu excepția situației în care posesorul cere ca ea să menționeze data zilei prezentării. Dacă acceptarea nu este datată, posesorul, pentru a păstra dreptul de regres împotriva giranților și împotriva trăgătorului, trebuie să ceară să se constate această lipsă printr-un protest formulat în timp util.

Art. 29

Acceptarea trebuie să fie necondiționată; trasul o poate însă restrânge la o parte din suma. Orice altă modificare adusă prin acceptare celor cuprinse în cambie se consideră ca fiind refuz de acceptare. Acceptantul răspunde în limitele acestei acceptări.

Art. 30

Dacă trăgătorul a arătat în cambie un loc de plată, altul decât cel al domiciliului/sediului trasului, fără însă să identifice un terț la care plata trebuie să fie făcută, trasul îl va putea identifica odată cu acceptarea. În lipsa unei identificări, acceptantul este considerat că s-a obligat să plătească el însuși la locul plății. Când cambia este plătibilă la domiciliul/sediul trasului, acesta poate să menționeze în acceptare o adresă în aceeași localitate unde plata trebuie să fie făcută.

Art. 31

Prin acceptare trasul se obliga a plati cambia la scadenta. În caz de neplata posesorul, chiar dacă este trăgător, are împotriva acceptantului o acțiune cambiala directa pentru tot ce poate fi cerut în temeiul art. 53 și 54 . Trasul care a acceptat rămîne obligat chiar dacă nu a avut cunoștința de falimentul tragatorului.

Art. 32

Dacă acceptarea scrisă pe cambie de către tras este ștearsă de către acesta înainte de restituirea titlului, acceptarea este considerată refuzată. Ștergerea se consideră, până la dovada contrară, că a fost realizată înainte de restituirea titlului. Totuși, dacă trasul a adus, în scris, la cunoștința posesorului sau a oricărui alt semnatar că a acceptat, el se obligă față de aceștia în limitele acestei acceptări.

Art. 33

Plata unei cambii poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga suma sau numai pentru o parte din ea. Această garanție poate fi dată de un terț sau chiar de un semnatar al cambiei.

Art. 34

Avalul se dă pe cambie sau pe adaos. El se exprimă prin cuvintele «pentru aval» sau prin orice altă formulă echivalentă și este semnat de avalist sau, după caz, de reprezentantul legal ori de împuternicitul acestuia. Avalul rezultă din simpla semnătură a avalistului sau a reprezentantului său legal ori a împuternicitului acestuia, pusă pe fața cambiei, cu excepția situației în care semnătura este a trasului sau a trăgătorului sau, după caz, a reprezentanților legali sau împuterniciților acestora. Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei precizări se consideră a fi dat pentru trăgător.

Art. 35

Avalistul se obligă în același mod ca cel pentru care a garantat. Obligația sa este valabilă chiar dacă obligația pe care a garantat-o ar fi nulă din orice altă cauză decât un viciu de formă. Când avalistul plătește cambia, el dobândește drepturile izvorând din ea împotriva celui garantat, precum și împotriva celor care sunt obligați față de acesta din urmă, în temeiul cambiei.

Art. 36

O cambie poate fi trasa: La vedere; La un anume timp dela vedere; La un anumit timp de la data emiterii; La o zi fixa. Cambiile cu alte scadente sau cu scadente succesive sînt nule.

Art. 37

Cambia la vedere este plătibilă la prezentare. Ea trebuie prezentată spre plată în termen de un an de la data emiterii. Trăgătorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de către giranți. Trăgătorul poate menționa că o cambie plătibilă la vedere nu trebuie să fie prezentată spre plată anterior unei anumite date. În acest caz termenul de prezentare curge de la această dată.

Art. 38

Scadenta unei cambii la un anume timp dela vedere este determinata, fie de data acceptării, fie de aceea a protestului. În lipsa protestului, acceptarea nedatată este considerată față de acceptant ca fiind realizată în ultima zi a termenului prevăzut pentru prezentare spre acceptare.

Art. 39

Scadența unei cambii trase la una sau mai multe luni de la data emiterii sau de la vedere este considerată ca fiind la data corespunzătoare din luna în care plata trebuie să fie făcută. În lipsă de dată corespunzătoare, scadența va fi în ultima zi a acestei luni. Când o cambie este trasă la una sau mai multe luni și jumătate de la dată sau de la vedere, se vor lua în calcul mai întâi lunile întregi și apoi jumătatea. Dacă scadența este fixată la începutul, la mijlocul sau la sfârșitul lunii, se înțelege prin aceste termene

a)

prima, a cincisprezecea sau cea din urmă zi a lunii

b)

expresiile «8 zile» sau «15 zile» se înțeleg nu ca una sau două săptămâni, ci ca opt sau cincisprezece zile efective

c)

prin expresia «jumătate lună» se înțeleg cincisprezece zile.

Art. 40

Când o cambie este plătibilă la o zi fixă într-un loc unde calendarul este deosebit față de cel al locului de emitere, data scadenței se consideră fixată după calendarul locului de plată. Când o cambie trasă între două locuri, având calendare deosebite, este plătibilă la un anume timp de la data emiterii, scadența se stabilește în ziua care, potrivit calendarului locului de plată, corespunde zilei de emitere. Termenele de prezentare a cambiilor se calculează potrivit prevederilor alin. 2. Aceste reguli nu sunt aplicabile dacă într-o clauză a cambiei sau numai din simplele precizări din titlu rezultă intenția de a se adopta reguli diferite.

Articolele următoare · 40 din 123