LEGE nr. 58 din 1 mai 1934 asupra CAMBIEI și BILETULUI LA ORDIN
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
O cambie poate fi trasa: La vedere; La un anume timp dela vedere; La un anumit timp de la data emiterii; La o zi fixa. Cambiile cu alte scadente sau cu scadente succesive sînt nule.
Cambia la vedere este plătibilă la prezentare. Ea trebuie prezentată spre plată în termen de un an de la data emiterii. Trăgătorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de către giranți. Trăgătorul poate menționa că o cambie plătibilă la vedere nu trebuie să fie prezentată spre plată anterior unei anumite date. În acest caz termenul de prezentare curge de la această dată.
Scadenta unei cambii la un anume timp dela vedere este determinata, fie de data acceptării, fie de aceea a protestului. În lipsa protestului, acceptarea nedatată este considerată față de acceptant ca fiind realizată în ultima zi a termenului prevăzut pentru prezentare spre acceptare.
Scadența unei cambii trase la una sau mai multe luni de la data emiterii sau de la vedere este considerată ca fiind la data corespunzătoare din luna în care plata trebuie să fie făcută. În lipsă de dată corespunzătoare, scadența va fi în ultima zi a acestei luni. Când o cambie este trasă la una sau mai multe luni și jumătate de la dată sau de la vedere, se vor lua în calcul mai întâi lunile întregi și apoi jumătatea. Dacă scadența este fixată la începutul, la mijlocul sau la sfârșitul lunii, se înțelege prin aceste termene
prima, a cincisprezecea sau cea din urmă zi a lunii
expresiile «8 zile» sau «15 zile» se înțeleg nu ca una sau două săptămâni, ci ca opt sau cincisprezece zile efective
prin expresia «jumătate lună» se înțeleg cincisprezece zile.
Când o cambie este plătibilă la o zi fixă într-un loc unde calendarul este deosebit față de cel al locului de emitere, data scadenței se consideră fixată după calendarul locului de plată. Când o cambie trasă între două locuri, având calendare deosebite, este plătibilă la un anume timp de la data emiterii, scadența se stabilește în ziua care, potrivit calendarului locului de plată, corespunde zilei de emitere. Termenele de prezentare a cambiilor se calculează potrivit prevederilor alin. 2. Aceste reguli nu sunt aplicabile dacă într-o clauză a cambiei sau numai din simplele precizări din titlu rezultă intenția de a se adopta reguli diferite.
Posesorul unei cambii plătibile la o zi fixă sau la un anume termen de la data emiterii sau de la vedere trebuie să o prezinte la plată, fie în ziua în care ea este plătibilă, fie în una din cele două zile lucrătoare ce urmează. Prezentarea unei cambii la instituția de credit a plătitorului sau la o casă de compensare echivalează cu o prezentare spre plată.
Cambia trebuie să fie prezentată spre plata la locul și adresa indicată în cambie. În lipsa arătării unei adrese, cambia trebuie să fie prezentată pentru plată
la domiciliul/sediul trasului sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru el
la domiciliul/sediul acceptantului prin intervenție sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru acesta
la domiciliul/sediul celui indicat.
Trasul care plătește cambia poate pretinde ca aceasta să-i fie predată cu mențiunea de achitare scrisă de către posesor. Posesorul nu poate refuza o plata parțială. În caz de plată parțială, trasul poate cere să i se înscrie pe cambie mențiune cu privire la această plată și să i se dea o chitanță.
Posesorul unei cambii are dreptul să primească plata înainte de scadență. Trasul care plătește înainte de scadență o face pe riscul și pe răspunderea sa. Cel care plătește la scadență este valabil eliberat, cu excepția situației în care a fost fraudă sau culpă gravă din partea sa. El este dator să verifice succesiunea girurilor, dar nu și autenticitatea semnăturilor giranților, respectiv a reprezentanților legali sau, după caz, a împuterniciților acestora.
Când o cambie este plătibilă într-o monedă, care nu are curs la locul plății, suma poate fi plătită în moneda țării, după valoarea ei din ziua scadenței. Dacă debitorul este în întârziere cu plata, posesorul poate, la alegerea sa, să ceară ca suma să fie plătită în moneda țării, fie după valoarea din ziua scadenței, fie după valoarea din ziua plății. Valoarea monedei străine este determinată de uzurile locului de plată. Trăgătorul poate totuși să stipuleze că suma de plată va fi calculată după un curs indicat în cambie. Regulile aici arătate nu se aplică în cazul când trăgătorul a stipulat că plata va trebui făcută într-o monedă anume arătată, prin clauza de plată efectivă în monedă străină. Dacă suma este arătată într-o monedă având aceeași denumire, dar de o valoare diferită, în țara de emisiune și în aceea a plății, se presupune că arătarea se referă la moneda locului de plată.
Plata cambiilor emise în alte valute și plătibile în lei se va face prin conversia valutară a sumelor la cursul Băncii Naționale a României valabil în ziua prezentării la plată a cambiei.
Când cambia nu este prezentată spre plată în termenul prevăzut de art. 40 , orice debitor are dreptul de a consemna suma la o instituție de credit, pe cheltuiala și riscul posesorului cambiei, recipisa depunându-se la executorul judecătoresc care a emis somația.
Prezentarea unei cambii la plată se poate face în original sau prin trunchiere. În sensul prezentei legi, prin trunchiere se înțelege procedeul informatic care constă în următoarele operațiuni succesive
transpunerea în format electronic a informațiilor relevante din cambia originală sau din cambia remisă la încasare de către beneficiar, printr-un canal electronic securizat
reproducerea imaginii cambiei originale sau a imaginii cambiei remise la încasare de către beneficiar, printr-un canal electronic securizat, astfel cum a fost recepționată în condițiile art. 46^4 ; și
transmiterea informației electronice obținute prin operațiunile prevăzute la lit. a) și b) către instituția de credit plătitoare. Pot face obiectul trunchierii numai cambiile acceptate. Prezentarea la plată a unei cambii prin trunchiere produce aceleași efecte juridice ca și prezentarea la plată a cambiei originale, cu condiția ca aceasta din urmă să fi fost emisă cu respectarea prevederilor legii. Instituțiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiția ca între ele și între instituția de credit a beneficiarului și beneficiar să existe o convenție prealabilă, în contextul unui aranjament de plată și de transfer de documente sau o convenție constând în aderarea lor la un sistem de plăți. În relația dintre instituțiile de credit, informațiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cambia originală sau în imaginea cambiei originale, transmisă printr-un canal electronic securizat, sunt stabilite potrivit convențiilor prevăzute la alin. 5 . Imaginea cambiei originale reprezintă copia electronică a cambiei originale. Imaginea cambiei originale trebuie să respecte standardele stabilite potrivit convențiilor prevăzute la alin. 5. Momentul recepționării de către instituția de credit plătitoare, respectiv de către un sistem de plăți a informațiilor relevante pentru trunchiere și a imaginii electronice a respectivei cambii, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentării la plată. Transmiterea către instituția de credit plătitoare a informațiilor relevante și a imaginii cambiei, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încît să se asigure autenticitatea și integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice admise de lege. Pentru ca instituția de credit a beneficiarului să prezinte la plată cambia, beneficiarul, client al său, trebuie să îi transmită fie cambia în original, fie imaginea cambiei originale, printr-un canal electronic securizat.
Când prezintă la plată o cambie în original sau imaginea cambiei originale, prin trunchiere, instituția de credit este obligată
să verifice dacă acea cambie în original sau imaginea cambiei originale respectă prevederile legale cu privire la formă și conținut, inclusiv succesiunea girurilor, cu excepția autenticității semnăturilor trăgătorului și giranților sau, după caz, a reprezentanților legali sau a împuterniciților acestora
să garanteze acuratețea și conformitatea informațiilor relevante pentru trunchiere, transmise electronic, cu datele din cambia în original, precum și conformitatea imaginii cambiei cu cambia în original. Instituția de credit care prezintă la plată o cambie prin trunchiere răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. 1.
Refuzul total sau parțial la plată al unei cambii prezentate la plată prin trunchiere se face în formă electronică, de către instituția de credit plătitoare. În baza refuzului prevăzut la alin. 1, instituția de credit care deține cambia originală sau căreia beneficiarul i-a remis imaginea cambiei originale, printr-un canal electronic securizat, va înscrie pe aceasta
data prezentării acesteia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 41
mențiunea «Refuzat» însoțită de motivele refuzului la plată, datată și semnată de către reprezentanții legali sau, după caz, de împuterniciții acestora. Mențiunile înscrise pe cambia originală, potrivit alin. 2, cu respectarea dispozițiilor art. 49 alin. 1, constituie dovada refuzului de plată. În cazul în care beneficiarul a transmis instituției sale de credit imaginea cambiei originale, prin canal electronic securizat, pentru exercitarea dreptului de protest/regres, acesta va putea prezenta cambia originală în vederea înscrierii mențiunilor doveditoare ale refuzului de plată, de îndată ce a primit notificarea refuzului, în condițiile stabilite conform convenției prealabile încheiate între aceștia. Orice pierdere sau imposibilitate de exercitare a drepturilor specifice rezultate din neprezentarea cambiei originale va fi imputabilă beneficiarului cambial, caz în care instituția de credit nu va răspunde pentru eventuale prejudicii, dacă a informat beneficiarul cu privire la existența refuzului.
Remiterea unei cambii la încasare printr-un canal electronic securizat poate fi realizată de beneficiarii care îndeplinesc condițiile de eligibilitate stabilite de instituțiile de credit prin normele și politicile interne ale acestora. Transmiterea de către beneficiar a imaginii cambiei originale în format electronic trebuie realizată prin mijloace și procedee tehnice care asigură autenticitatea și integritatea acesteia, conform standardelor de securitate stabilite de Banca Națională a României, prin reglementări emise în aplicarea prezentei legi. Pot fi remise spre încasare, printr-un canal electronic securizat, numai cambiile acceptate. Remiterea spre încasare a unei cambii, printr-un canal electronic securizat, produce aceleași efecte juridice ca și remiterea spre încasare a cambiei originale, pe suport hârtie, cu condiția ca aceasta din urmă să fi fost emisă cu respectarea prevederilor legii.
Acțiunea cambiala este directa sau de regres: directa contra acceptantului și avalistilor săi; de regres contra oricărui alt obligat.
Posesorul poate exercita drepturi de regres împotriva giranților, trăgătorului și a celorlalți obligați
la scadență, dacă plata nu a fost făcută
înainte de scadență
dacă acceptarea a fost refuzată total sau parțial
în caz de faliment al trasului, fie că acesta a acceptat sau nu; în caz de încetare de plăți din partea acestuia, chiar dacă încetarea de plăți nu este constatată printr-o hotărâre, dacă urmărirea bunurilor lui a rămas fără rezultat
în caz de faliment al trăgătorului unei cambii considerate neacceptabilă.
Refuzul de acceptare sau de plată trebuie să fie constatat printr-un act autentic, respectiv prin protest de neacceptare sau de neplată. Protestul de neacceptare trebuie formulat în termenele prevăzute pentru prezentare la acceptare. Dacă în cazul prevăzut la art. 27 alin. 1 prima prezentare a avut loc în ultima zi a termenului, protestul poate fi încă formulat în ziua următoare. Refuzul de plată este constatat
fie prin mențiunea de refuz a instituției de credit plătitoare datată și scrisă pe cambie, cuprinzând ziua când a fost prezentat, conform prevederilor art. 46^3 alin. 2 lit. b)
fie prin mențiunea de refuz a instituției de credit trase datată și scrisă pe o copie a cambiei refuzate, certificată de aceasta, în cazul pierderii originalului pe circuit bancar și cuprinzând ziua când a fost prezentată. Protestul de neplată a unei cambii plătibile la o zi fixă sau la un anume timp de la data emiterii sau la un anume timp de la vedere trebuie să fie formulat în una din cele două zile lucrătoare ce urmează zilei în care cambia este plătibilă. Când cambia este plătibilă la vedere, protestul trebuie să fie formulat în condițiile indicate în alineatul precedent, pentru protestul de neacceptare. Protestul de neacceptare scutește de prezentare la plată și de protestul de neplată. În cazul în care trasul a încetat plățile, fie că a acceptat sau nu, posesorul nu poate exercita dreptul său de regres, decât numai după ce cambia a fost prezentată trasului spre plată și după ce protestul a fost formulat. În cazul în care trasul, fie că a acceptat sau nu, a fost declarat în stare de faliment, prezentarea hotărârii de faliment este suficientă pentru a permite posesorului exercitarea dreptului de regres.
Posesorul trebuie să aducă la cunoștința girantului său și trăgătorului despre neacceptare sau neplată, în cele 4 zile lucrătoare ce urmează zilei protestului sau zilei prezentării, dacă există clauza «fără cheltuieli». Fiecare girant trebuie, în cele două zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit înștiințarea, să aducă la cunoștința girantului său înștiințarea primită, arătând numele și adresele celor care au făcut înștiințările precedente; înștiințările se vor realiza până la trăgător. Termenele prevăzute în prezentul articol curg de la primirea înștiințării precedente. În cazul în care o înștiințare este transmisă unui semnatar al cambiei, aceeași înștiințare trebuie să fie transmisă, în același termen, și avalistului său. În cazul în care un girant nu a indicat adresa sa sau a indicat-o într-un mod ilizibil, înștiințarea transmisă girantului care îl precedă este suficientă. Cel care este dator să transmită înștiințarea poate să o facă în orice formă, chiar prin simpla înapoiere a cambiei. El trebuie să probeze că a transmis înștiințarea în termen, conform prevederilor alin. 1. Acest termen va fi considerat respectat dacă o scrisoare cuprinzând înștiințarea a fost predată poștei în termenul prevăzut mai sus. Cel care nu formulează înștiințarea în termenul mai sus arătat nu decade din dreptul de regres; el este răspunzător, dacă va fi cazul, de paguba cauzată prin culpa sa, fără însă ca daunele să poată depăși suma din cambie.
Trăgătorul, girantul sau avalistul, prin reprezentanții săi legali sau, după caz, prin împuterniciții acestuia, poate, prin clauza «fără cheltuieli», «fără protest» sau orice altă expresie echivalentă, scrisă pe cambie și semnată, să scutească posesorul, pentru exercitarea dreptului de regres, de formularea protestului de neacceptare sau neplată. Această clauză nu exclude obligația posesorului de prezentare a cambiei la termenele stabilite, nici de înștiințările ce urmează a fi transmise. Dovada nerespectării termenelor cade în sarcina celui care o opune posesorului. Dacă clauza este înscrisă de trăgător, ea produce efectele sale față de toți semnatarii; dacă ea este înscrisă de un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai față de acesta. În cazul în care, deși există clauza înscrisă de trăgător, însă posesorul formulează protestul, cheltuielile rămân în sarcina posesorului. Dacă clauza a fost înscrisă de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului pot fi cerute de la toți semnatarii.
Trăgătorul, acceptantul, girantul și avalistul cambiei sunt obligați solidar față de posesor, în caz de neplată. Posesorul se poate îndrepta împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ținut să observe ordinea în care s-au obligat. Același drept îl are orice semnatar care a plătit cambia. Acțiunea pornită împotriva unuia dintre obligați nu împiedică urmărirea celorlalți.
Posesorul poate cere pe cale de regres
suma indicată în cambia neacceptată sau neplătită, împreună cu dobânda, dacă a fost prevăzută
dobânda legală calculată începând cu data scadentă
cheltuielile de protest, acelea ale înștiințărilor transmise, precum și alte cheltuieli justificate. Dacă regresul este exercitat înainte de scadenta, va fi dedus un scont la suma arătată în cambie. Acest scont va fi calculat potrivit scontului Băncii Naționale, în vigoare, la data regresului, la locul domiciliului posesorului.
Acel care a plătit prin regres cambia poate cere dela girantii săi
Întreaga suma plătită
Dobânda legală la această sumă, calculată începând cu data plății
Cheltuielile pe care le-a făcut.
Orice obligat împotriva căruia se exercită sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, în schimbul plății, predarea cambiei și a protestului. Orice girant care a plătit cambia poate șterge girul sau și pe acelea ale girantilor următori.
În cazul unui regres, după o acceptare parțială, cel care plătește suma pentru care cambia nu a fost acceptată poate cere să se menționeze această plată pe cambie și să i se dea chitanță. Posesorul trebuie, de asemenea, să îi predea o copie a cambiei, certificată, precum și protestul, pentru a-i face posibil exercițiul regresurilor ulterioare.
Oricare persoană, având dreptul să exercite regresul, poate, dacă nu s-a menționat altfel, să își recupereze suma printr-o nouă cambie (contra-cambie), trasă la vedere asupra unuia dintre giranții săi. Contra-cambia cuprinde, în afară de sumele arătate la art. 53 și 54 , un drept de curtaj și taxa de timbru pentru ea. Dacă contra-cambia este trasă de posesor, suma este fixată la cursul unei cambii la vedere, trasă de la locul unde cambia originară era plătibilă asupra locului domiciliului girantului. Dacă contra-cambia este trasă de un girant, suma este fixată la cursul unei cambii la vedere.
După trecerea termenelor fixate
pentru prezentarea unei cambii la vedere sau la un anume timp de la vedere
pentru formularea protestului de neacceptare sau de neplată
pentru prezentarea la plată în cazul clauzei «fără cheltuieli», posesorul este decăzut din drepturile sale împotriva giranților, a trăgătorului și a celorlalți obligați, cu excepția acceptantului. În cazul în care cambia nu este prezentată spre acceptare în termenul stipulat de trăgător, posesorul este decăzut din dreptul său de regres, atât pentru neplată, cât și pentru neacceptare, doar dacă nu rezultă din cuprinsul cambiei că trăgătorul a înțeles să se descarce numai de garanția de acceptare. Dacă menționarea unui termen pentru prezentare este cuprinsă într-un gir, numai girantul poate opune lipsa.
Când prezentarea cambiei sau formularea protestului în termenele menționate este împiedicată de un obstacol de neînlăturat, respectiv prevedere legală, caz fortuit ori de forță majoră, aceste termene sunt prelungite în condițiile legii. În cazul intervenirii situației indicate la alin. 1, posesorul este dator să aducă, fără întârziere, la cunoștința girantului său, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin orice mijloc de comunicare care asigură confirmarea primirii și să înscrie pe cambie mențiunea datată și semnată de el cu privire la această înștiințare, dispozițiile art. 49 urmând a fi aplicabile. După încetarea cazului fortuit ori de forță majoră, posesorul trebuie, fără întârziere, să prezinte cambia spre acceptare sau spre plată și dacă este nevoie să formuleze protest. Dacă cazul fortuit ori de forță majoră ține peste 30 de zile de la scadență, drepturile de regres pot fi exercitate fără a fi nevoie de prezentare și de protest. Pentru cambiile la vedere sau la un anume timp de la vedere, termenul de 30 de zile curge de la data când posesorul a înștiințat pe girantul său despre cazul fortuit ori de forță majoră, chiar dacă înștiințarea este transmisă înainte de expirarea termenului de prezentare; la termenul de 30 de zile se adaugă termenul de vedere sau de la un timp de la vedere, arătat în cambie. Nu se consideră cazuri fortuite ori de forță majoră faptele pur personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a însărcinat-o să prezinte cambia sau de a formula protest.
Între mai mulți obligați care au o situație egala în cambie nu se poate exercita acțiunea cambiala, raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate după normele relative la obligațiunile solidare.
Cambia are valoare de titlu executor pentru capital și accesorii, stabilite conform art. 53 , 54 și 57. Abrogat. Competența pentru a investi cambia cu formula executorie este judecătoria. Încheierea de investire nu este supusă apelului. Cambia emisă în străinătate are aceleași efecte executorii, dacă acestea sînt admise și de legea locului unde cambia a fost emisă. Somația de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată. Pentru obligațiile cambiale subscrise prin procură, somația va face mențiunea și cu privire la actul din care rezultă mandatul.
În termen de 5 zile de la comunicarea somației, debitorul poate formula contestație la executare. Contestația se va introduce la instanța de executare, care o va judeca potrivit Codului de procedură civilă, de urgență și cu precădere, înaintea oricărei alte pricini. Hotărîrea pronunțată asupra contestației va putea fi atacată numai cu apel în termen de 15 zile de la pronunțare. Instanța poate suspenda executarea numai în cazul în care contestatorul, înscriindu-se în fals, nu recunoaște semnătura sa sau pe cea a reprezentanților legali ori a împuterniciților săi sau nu recunoaște procura. În caz de suspendare a executării, creditorul va putea obține măsuri de asigurare.
În procesele cambiale pornite, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție la somația de executare, debitorul nu poate opune posesorului decât excepțiile de nulitate a titlului, potrivit dispozițiilor art. 2 și ale art. 19 , în condițiile legii. Excepțiile personale trebuie întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.
Dacă din raportul care a dat naștere emiterii sau transmiterii cambiei derivă o acțiune cauzală, aceasta rămâne valabilă inclusiv în ceea ce privește emiterea sau transmiterea acesteia, cu excepția situației în care a intervenit o novație. O asemenea acțiune nu poate fi însă exercitată decât după ce se dovedește cu protestul lipsa de acceptare sau de plată. Posesorul cambiei nu poate exercita acțiunea cauzală decât oferind debitorului restituirea cambiei, depunând-o la grefa instanței competente sau la un executor judecătoresc competent, justificând în același timp îndeplinirea formalităților necesare pentru conservarea față de debitor a acțiunilor de regres ce îi pot aparține.
Cînd posesorul a pierdut acțiunea cambiala în contra tuturor obligatilor și nu are contra acestora acțiune cauzala, poate exercita contra tragatorului, acceptantului sau girantului o acțiune pentru plata sumei cu care aceștia s-au îmbogățit fără cauza în dăuna sa.
Protestul se întocmește de către executorul judecătoresc, notarul public sau avocatul. Protestul se poate întocmi și la orice judecătorie. Asistența martorilor nu este necesară la întocmirea protestului.
Protestul poate fi întocmit prin act separat, pe însuși originalul titlului, pe copia ori pe un adaos al acestora. Pentru mai multe titluri plătibile de aceeași persoană, în același loc, protestul se poate face la cererea posesorului, printrun singur act separat. Dacă protestul este cuprins în act separat, mențiunea de facere a protestului va fi făcută pe titlul depus spre protest.
Protestul trebuie întocmit chiar dacă nu sunt prezente părțile implicate. În cazul falimentului persoanei căreia trebuie să îi fie prezentată cambia, posesorul poate întocmi protestul împotriva acestuia. Dacă persoana căreia trebuie să îi fie prezentată cambia a încetat din viață, protestul se formulează, de asemenea, pe numele său.
Protestul trebuie să cuprindă
anul, luna, ziua și ora în care a fost întocmit
numele și prenumele celui care a cerut formularea protestului
numele și prenumele persoanei sau persoanelor împotriva cărora s-a formulat protestul
locul în care a fost întocmit
transcrierea exactă a cambiei, dacă protestul nu s-a formulat chiar pe înscrisul cambial
somația de plată. Protestul este subscris de cel care l-a întocmit. Când trasul căruia i se prezintă spre acceptare o cambie cere ca o nouă prezentare să îi fie realizată în ziua următoare, această cerere trebuie cuprinsă în protest.
Eliminările, modificările și completările printre rânduri sau cu semn de trimitere trebuie să fie aprobate de cel care formulează protestul.
Cel care formulează protestul este obligat să înregistreze protestele în întregime, zi cu zi, după ordinea datei, într-un registru special. Originalul protestului se va înmâna celui ce a cerut protestul. În caz de pierdere, originalul poate fi înlocuit printr-o copie legalizată după registru.
Judecătoriile țin un registru de proteste, în care se înregistrează, zilnic și în ordinea datei, cambiile protestate, cu efectuarea mențiunilor cerute de articolele precedente. În prima zi a fiecărei saptamini, fiecare judecătorie trimite Camerei de Comerț și Industrie județene sau, după caz, a municipiului București, un tabel cu protestele de neplata a cambiilor, făcute în cursul săptămînii precedente. Acest tabel trebuie să indice data protestului, numele și prenumele persoanei împotriva căreia s-a dresat protestul, al celei care a cerut protestul, numele și prenumele tragatorului, suma datorată și scadenta titlului protestat.
În afară de cazul când trăgătorul a menționat obligația de protest, acesta poate fi înlocuit, dacă posesorul este de acord, printr-o declarație de refuz de acceptare sau plată scrisă și datată pe titlu sau pe adaos, semnată de cel împotriva căruia protestul urma să fie făcut. Această declarație trebuie să fie învestită cu dată certă, în termenul stabilit pentru formularea protestului.