LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Retribuirea muncii lucrătorilor din organizațiile cooperatiste și celelalte organizații obștești se face pe baza principiilor și reglementărilor cu caracter general prevăzute în prezenta lege.
Persoanele încadrate pe bază de contract de muncă în organizațiile cooperatiste și obștești se retribuie pe baza prevederilor din prezenta lege, stabilite pentru lucrătorii din unitățile de stat cu profil similar.
Membrii organizațiilor cooperatiste și ai altor organizații obștești, care își asigura mijloace de existenta prin activitatea desfășurata în cadrul acestora, se retribuie pentru munca prestată pe baza reglementărilor proprii ale organizației respective, aprobate prin lege.
Retribuirea muncii membrilor cooperativelor agricole de producție se face diferențiat în raport cu funcția pe care o îndeplinesc în cooperativa și cu rezultatele obținute în producție, folosind ca unitate de măsura norma de muncă. Retribuirea se poate face în bani sau în bani și în natură. Cu acordul direcției generale județene pentru agricultura și industria alimentara, adunarea generală, în funcție de condițiile economice și sociale specifice fiecărei cooperative, poate aproba ca, prin excepție, pentru unele culturi sau lucrări efectuate, retribuirea să se facă numai în natură.
Acordul global este forma principala de retribuire folosită în cooperativele agricole de producție. Alegerea formei de retribuire a muncii se aproba de adunarea generală a membrilor cooperatori, pe baza propunerilor consiliului de conducere al cooperativei agricole. Tarifele stabilite pentru retribuirea muncii trebuie să se încadreze în fondul de retribuire prevăzut în planul de producție și financiar al unității.
Pentru depășirea producției planificate, cooperativa agricolă de producție acorda membrilor săi și mecanizatorilor, precum și celor încadrați pe bază de contract de muncă, care prin activitatea desfășurata au contribuit la aceasta realizare, o retribuție suplimentară. Retribuția suplimentară pentru membrii cooperatori și cei încadrați pe bază de contract de muncă se acordă numai în cazul cînd adunarea generală a cooperatorilor a adoptat aceasta forma de retribuire.
Pentru contribuția adusă la realizarea planului de producție, cooperativa agricolă acorda specialiștilor și contabililor șefi, retribuiți de stat, o retribuție reprezentind pînă la 15% din valoarea normelor de muncă calculate pentru funcția de președinte, în raport cu realizarea producției.
Specialiștii agricoli retribuiți de stat, aleși în funcția de președinte, care îndeplinesc și atribuțiile de inginer șef, primesc o retribuție de pînă la 25% din valoarea normelor de muncă calculate pentru funcția de președinte, în raport cu realizarea valorii producției nete. În cooperativele agricole de producție încadrate în gradul I sau II de organizare, în care funcția de președinte este îndeplinită de un specialist agricol, se poate încadra și un inginer șef. În acest caz, specialistul agricol ales în funcția de președinte primește din partea statului retribuția tarifară stabilită pentru funcția de inginer șef, iar din partea cooperativei agricole de producție, o retribuție de pînă la 20% din valoarea normelor de muncă de categoria I, calculate pentru funcția de președinte, în raport cu realizarea valorii producției nete, precum și retribuția suplimentară - premiu - prevăzută la alin. (7) pentru funcția de inginer șef. Șefii secțiilor de mecanizare a agriculturii aleși în funcția de președinte primesc retribuția tarifară de la stațiunea pentru mecanizarea agriculturii, iar de la cooperativa agricolă de producție, o retribuție de pînă la 20% din valoarea normelor de muncă de categoria I, calculate pentru funcția de președinte, în raport cu realizarea valorii producției nete.
Retribuțiile prevăzute la alin. (4) și alin. (5) se aproba de adunarea generală a cooperativei agricole de producție; acestea nu fac parte din retribuția tarifară, dar se includ în calculul retributiei medii.
Pentru depășirea valorii producției nete planificate pe cooperativa, specialiștii agricoli și contabilii șefi, retribuiți de stat, pot primi din partea cooperativelor agricole de producție o retribuție suplimentară - premiu - care reprezintă, fata de retribuția suplimentară cuvenită președintelui
80-90% pentru inginerii șefi
70-80% pentru contabilii șefi. Pentru depășirea producției planificata fermei, specialiștii agricoli retribuiți de stat, care îndeplinesc funcția de șef de ferma, pot primi din partea cooperativei agricole de producție o retribuție suplimentară de pînă la 2% din depășire; acordarea acestei retribuții suplimentare nu este condiționată de rezultatele obținute pe ansamblul cooperativei.
Pentru contribuția adusă la depășirea sarcinilor de plan ale consiliului unic agroindustrial de stat și cooperatist, președintele acestuia poate primi anual premii individuale în limita a cel mult 3 retribuții tarifare lunare. Cuantumul premiilor se va stabili în funcție de nivelul de depășire a planului de producție exprimat valoric, la propunerea direcției generale pentru agricultura și industria alimentara, de către comitetul executiv al consiliului popular al județului sau al municipiului București și va fi inclus distinct în bugetul de venituri și cheltuieli al acestuia.
Pentru îndeplinirea funcției de președinte, vicepreședinte scos din producție, șef de ferma sau șef de brigada, membrii cooperatori care nu sînt retribuiți de stat, primesc o indemnizație lunară din partea statului, de
420-520 lei pentru președinte
210-260 lei pentru celelalte funcții.
Cooperativele agricole de producție asigura membrilor lor un venit garantat cu condiția obținerii nivelurilor de producție sau a volumului de lucrări prevăzute în angajament. Venitul garantat se acordă în proporție de pînă la 80-90% din partea în bani lunar și de 50% din drepturile cuvenite în natura, după recoltarea produsului respectiv, diferența urmînd a fi plătită la finele anului, corespunzător nivelului de îndeplinire a planului. În cazul nerealizarii planului, drepturile cuvenite se reduc proporțional.
Venitul maxim pe care-l poate primi un membru al cooperativei agricole de producție, la realizarea sarcinilor de plan, nu poate depăși pe cel al funcțiilor sau meseriilor similare din întreprinderile agricole de stat cu același volum de activitate, în aceleași condiții de muncă și cu aceleași rezultate.
Membrii cooperatori care își desfășoară activitatea în zootehnie, legumicultura, viticultura, pomicultura, cei calificați și care lucrează în cooperativa agricolă în meseriile de sofer, conducător de tractoare rutiere, lacatus, electrician și altele, precum și cei care îndeplinesc funcții de conducere și de execuție, care muncesc permanent în tot cursul anului și își realizează sarcinile ce le revin, sînt retribuiți de cooperativa și au vechime neîntrerupta în aceeași unitate și în același sector de activitate, beneficiază de un spor de vechime neîntrerupta de 2-8% calculat la retribuția de baza lunară.
Membrii cooperatori care lucrează în asociațiile economice intercooperatiste beneficiază de toate drepturile prevăzute în Statutul cooperativei agricole de producție. Retribuirea în asociațiile economice intercooperatiste se face numai în bani, în acord global, pe formații de muncă sau individual, cu tarife pe unitatea de produs sau la 1.000 lei producție obținută, potrivit normativelor în vigoare.
Personalul unităților cooperației de consum este retribuit pe baza prevederilor cuprinse în prezenta lege, după cum urmează
la cooperative - pe baza reglementărilor specifice pentru organizațiile și întreprinderile comerciale de stat
la uniunile teritoriale - pe baza reglementărilor specifice pentru direcțiile comerciale județene și întreprinderile sau organizațiile comerciale de același nivel
la celelalte unități - pe baza reglementărilor pentru unitățile similare din sectorul de stat, iar pentru activitatea de prestări servicii - pe baza reglementărilor din cooperația mestesugareasca
la Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum - pe baza reglementărilor pentru ministere și celelalte organe centrale.
Personalul tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de paza și de deservire, precum și unii muncitori din unitățile cooperației meșteșugărești, cooperativelor agricole de producție și asociațiilor economice intercooperatiste, încadrați cu contracte de muncă conform legislației în vigoare, se retribuie pe baza prevederilor stabilite pentru unitățile de stat.
Membrii cooperatori din unitățile cooperației meșteșugărești și din activitățile industriale ale cooperativelor agricole de producție și ale asociațiilor economice intercooperatiste sînt retribuiți după cum urmează
membrii cooperatori din activitățile industriale, confecții-textile-tricotaje, încălțăminte, marochinarie-blanarie, lemn, cu retribuția tarifară din rețeaua textile, iar cei din activitățile de prestări servicii neindustriale ca: frizerii, manichiura, pedichiura, munci casnice și altele, pe baza rețelei tarifare industria locală - activități specifice
membrii cooperatori din activitățile meșteșugărești necuprinse la lit. a), pe baza rețelelor tarifare folosite în unitățile de stat din ramurile similare.
Membrii cooperatori beneficiază de o retribuție suplimentară din beneficiul realizat de cooperativa, în raport cu munca depusa, pe baza normelor proprii, stabilite potrivit principiilor aprobate pentru unitățile de stat.
Personalul tehnic, economic, de alta specialitate și administrativ, de deservire și de paza încadrat la uniunile județene și la cooperative este retribuit ca și cel din unitățile economice de stat cu nivelurile stabilite pentru grupa de ramuri în care se încadrează activitatea respectiva. Președinții și vicepreședinții uniunilor județene și ai cooperativelor sînt retribuiți în același mod ca și personalul de conducere al unităților economice de stat - director, director tehnic, respectiv inginer șef, director comercial.
Personalul tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de deservire și de paza din cadrul aparatului Uniunii Centrale a Cooperativelor Meșteșugărești este retribuit pe baza prevederilor stabilite pentru ministere și celelalte organe centrale.
Unele prevederi cu caracter specific organizațiilor cooperatiste sînt cuprinse în anexa nr. VIII.
Drepturile membrilor uniunilor de creație, ca și ale celorlalți creatori, decurg din valoarea ideologica, artistică, științifică și socială a operelor lor, determinata de gradul în care acestea răspund cerințelor spirituale și necesităților dezvoltării societății, precum și de calitatea și cantitatea muncii de creație pe care o incorporeaza.
Autorii acestor opere beneficiază de drepturile morale și materiale prevăzute în reglementările în vigoare și de cele stabilite în reglementările proprii ale uniunilor respective aprobate prin lege.
Drepturile materiale ale artiștilor interpreți, membri ai asociațiilor din domeniul lor de activitate, se stabilesc pe baza acelorași principii prevăzute la alineatele precedente. Retribuirea creatiei artiștilor interpreți se poate face și pentru colaborări, în condițiile prevăzute de reglementările legale în vigoare.
În domeniul artei și cinematografiei, retribuirea se poate face și pe bază de contract individual, cu tarife stabilite de organele competente, potrivit dispozițiilor legale, în raport cu cantitatea și calitatea muncii, pe film, spectacol sau alte activități similare.
Pentru retribuirea personalului din filialele, asociațiile teritoriale și celelalte unități ale uniunilor de creație și asociațiilor obștești, organele ierarhic superioare ale acestora vor putea folosi funcțiile și retribuțiile corespunzătoare prevăzute în prezenta lege pentru activități asemănătoare, cu avizul Ministerului Muncii.
Retribuirea avocaților, membri ai colegiilor de avocați, se stabilește potrivit legii.
Consiliul Național pentru Educație Fizica și Sport va elabora norme pentru retribuirea personalului din asociațiile sportive, prin corelare cu cele aprobate pentru personalul din cluburile sportive.
Retribuția personalului din aparatul uniunilor de creație și din alte asociații obștești este prevăzută în anexa nr. VIII.
Plata retributiei se face periodic: săptămînal, chenzinal sau lunar.
Drepturile bănești cu caracter de retribuție în unitățile de stat se plătesc înaintea oricăror obligații bănești.
Retribuția nu poate face obiectul unei tranzacții, renunțări sau limitări, orice asemenea acte fiind nule de drept; aceasta nu poate fi urmărită sau reținută decît în cazurile și limitele prevăzute de lege.
La încetarea raporturilor de muncă, plata drepturilor bănești, cuvenite pînă la această dată, se face în termen de cel mult 3 zile de la data încetării acestor raporturi.
În caz de deces drepturile bănești se plătesc în următoarea ordine: copiilor minori, soțului supraviețuitor, copiilor majori sau părinților, iar în lipsa acestora, altor moștenitori legali.
Prin retribuție tarifară de încadrare se înțelege retribuția stabilită pe baza rețelelor tarifare sau a listelor de funcții pentru muncitori și personal operativ și prin nomenclatoarele de funcții pentru personalul de execuție tehnic, economic, de alta specialitate, pentru personalul de conducere, precum și pentru cel administrativ, de deservire și de paza, la care se adauga majorările, indemnizațiile și sporurile care, potrivit dispozițiilor legale, se includ în retribuția tarifară de încadrare.
Pentru personalul retribuit pe bază de cota procentuală, din unitățile unde, conform reglementărilor în vigoare, s-a stabilit o retribuție tarifară de calcul, aceasta se ia în considerare la stabilirea drepturilor care se acordă pe baza retributiei tarifare. Retribuția tarifară de calcul a personalului retribuit pe bază de cote procentuale din unitățile de operațiuni bancare și de asigurări, din aparatul comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare, instituțiile cultural-educative și altele similare se stabilește prin decret al Consiliului de Stat prin corelare cu cea prevăzută pentru personalul cu activitate asemănătoare.
Personalul trecut sau transferat, în interesul serviciului, sau cel promovat în munca, căruia i se cuvine, potrivit legii, o clasa de retribuire tarifară la care nu corespunde nici o gradatie la noul loc de muncă, întrucît se situează între doua gradatii consecutive, se încadrează la clasa de retribuire imediat următoare.
Determinarea veniturilor ce se includ în retribuția medie pentru calcularea indemnizației de concediu de odihnă și în cazul scoaterii din producție sau al trimiterii pentru executarea de lucrări în alte unități, potrivit legii, precum și stabilirea perioadelor ce se iau în considerare în acest scop, se fac prin decret al Consiliului de Stat.
Sporul pentru vechime neîntrerupta în aceeași unitate și sporul pentru munca în condiții deosebite se iau în calculul indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă.
Retribuția tarifară a nevazatorilor este mai mare decît a vazatorilor de la locurile de muncă respective, cu 35% pentru cei încadrați în gradul I de invaliditate și cu 15% pentru cei din gradul II de invaliditate.
Retribuirea în valută în străînătate și în lei în țara a personalului trimis în misiune permanenta în străînătate, precum și încadrarea - la revenirea în țara - în funcțiile ocupate anterior plecării sau în altele echivalente, se stabilesc, pe baza principiilor prevăzute de prezenta lege, prin decret al Consiliului de Stat.
Orice retribuire trebuie să corespundă unei munci socialmente utile, efectiv prestate, fiecare persoana avînd dreptul, în conformitate cu art. 4 din lege, la o singura retribuție tarifară. În cazuri excepționale, cînd cerințele economiei o impun, în anumite sectoare de activitate economico-socială se va putea aproba efectuarea în afară programului de lucru a unor munci retribuite cu ora sau în raport de lucrările executate, în conformitate cu normele legale în vigoare.
În unitățile la care, pentru unele activități, volumul de muncă nu depășește un sfert de norma și nici nu exista posibilitatea utilizării personalului din alte organizații de prestări specializate, se vor putea folosi persoane care vor fi retribuite cu sume fixe, reprezentind cel mult un sfert din retribuția tarifară a funcției îndeplinite, cu excepția cazurilor stabilite prin decret al Consiliului de Stat, unde indemnizațiile fixe depășesc acest plafon. Aceste sume nu au caracter de retribuție.
Retribuția tarifară a persoanelor al căror contract de muncă a fost desfăcut din proprie inițiativa - demisia - și se reincadreaza în munca se stabilește la nivelul de baza.
Persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din proprie inițiativa, determinata de starea sănătății, de mutarea în alta localitate unde celălalt soț este încadrat, de graviditate ori de necesitatea îngrijirii de către mama a copilului în vîrsta de pînă la 7 ani, sînt retribuite, inițial, la reincadrarea în aceeași unitate sau în alte unități, în condițiile păstrării vechimii neîntrerupte în munca, cu retribuția tarifară la nivelul de baza prevăzută la categoriile tarifare sau funcțiile în care se reincadreaza. După o perioadă de 30-90 zile de la încadrarea lor la nivelul de baza, vor putea fi încadrate, pe baza verificării calităților și aptitudinilor lor profesionale, pe trepte sau gradatii, tinindu-se seama de categoria tarifară avută sau de funcția ocupată anterior și de nivelul de retribuire al acestora, de vechimea în meserie sau în specialitate și de necesitatea asigurării unei cît mai juste corelari cu retribuția tarifară a personalului din unitatea respectiva încadrat în aceleași categorii tarifare sau funcții.
În același mod ca la alin. (2) se procedează și în cazul
persoanelor transferate la cerere, celor ale căror contracte de muncă au încetat prin acord cu unitatea respectiva sau au fost desfăcute din inițiativa unității pentru motive independente de activitatea desfășurata la locul de muncă, precum și personalului reincadrat după pensionare
personalului de execuție încadrat pe gradatii, trecut în producție - ca muncitori
membrilor uniunilor de creație, ai cooperativelor de producție, cadrelor din activul retribuit al organizațiilor obștești sau din colegiile de avocați și cadrelor militare trecute în rezerva, care - cu acordul unităților de unde provin - trec în unități de stat
cadrelor didactice care revin prin transfer în interesul serviciului în unități economice.
Toate sumele necesare retribuirii muncii pentru îndeplinirea sarcinilor de plan sau a altor acțiuni stabilite prin dispoziții legale se cuprind în fondul de retribuire planificat prin planul național unic de dezvoltare economico-socială.
Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, centralele, precum și întreprinderile și instituțiile, vor lua măsuri ca activitatea lor să se realizeze prin folosirea cît mai completa și rațională, în primul rind a personalului permanent, normat potrivit reglementărilor în vigoare. Ținînd seama de nivelul retributiei tarifare aprobate pentru activități cu caracter similar, prin decret al Consiliului de Stat se pot stabili tarife pentru efectuarea unor lucrări sau pentru alte acțiuni prevăzute de reglementările în vigoare, care se plătesc din fondul de retribuire planificat anual, pe activități și acțiuni, cuprins în planul național unic de dezvoltare economico-socială.
Normele de retribuire a colaboratorilor din activitățile: presa, edituri, informare-documentare, arta-cinematografie și radioteleviziune, precum și tarifele de retribuire a acestora, se stabilesc prin lege.
Clasificarea pe categorii a unităților și subunitatilor de învățămînt, sanitare, instituțiilor social-culturale, unităților de administrare a publicațiilor și a altor unități bugetare, precum și diferențierea indemnizațiilor și altor plati între limitele prevăzute în anexele legii, se fac, pe baza criteriilor aprobate prin decret al Consiliului de Stat, de către ministere și celelalte organe centrale care coordonează activitățile respective, cu acordul Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor.
Organele de conducere colectivă ale unităților de stat aproba retribuția tarifară, premiile, sporurile la retribuție și celelalte drepturi legate de retribuirea muncii cuvenite personalului din unitățile respective și stabilesc mărimea majorărilor și a diminuarilor de retribuții în cazul depășirii sau nerealizarii integrale a sarcinilor stabilite, în conformitate cu prevederile prezentei legi și celorlalte dispoziții legale. Pentru cadrele care ocupa funcții din conducerea unităților, aceste drepturi se stabilesc de organul ierarhic superior, care le-a numit în aceste funcții.
Conducerile ministerelor, celorlalte organe centrale și comitetele și birourile executive ale consiliilor populare, organele colective de conducere ale centralelor, întreprinderilor, instituțiilor și ale celorlalte unități de stat, precum și conducerile organizațiilor cooperatiste și obștești, răspund de aplicarea prevederilor legale stabilite în domeniul retribuirii muncii, organizează controlul permanent al modului de aplicare a elementelor sistemului de retribuire a muncii și iau măsuri pentru realizarea unei eficiente maxime în utilizarea lor.
Ministerul Muncii da indicații metodologice în executarea prevederilor legii și a celorlalte acte normative care se referă la retribuirea muncii.
Ministerul Muncii, împreună cu Ministerul Finanțelor, Comitetul de Stat al Planificării, Banca Naționala a Republicii Socialiste România, băncile specializate și cu celelalte organe împuternicite prin lege, în colaborare cu organele sindicale, ale U.T
și cu comisiile de femei, controlează - în toate sectoarele de activitate - modul de aplicare a dispozițiilor legale referitoare la retribuirea muncii, stabilesc măsurile ce se impun pentru eliminarea deficiențelor constatate și informează periodic Consiliul de Miniștri asupra rezultatelor obținute în aplicarea sistemului de retribuire, asupra deficiențelor ivite, precum și asupra măsurilor ce au fost luate.
În colaborare cu ministerele, celelalte organe centrale și cu comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, Ministerul Muncii efectuează studii și cercetări și elaborează, cu consultarea Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, propuneri de perfecționare a elementelor sistemului de retribuire.
Statele de personal pe grupe de funcții, cuprinzînd numărul maxim de posturi pentru personalul tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de deservire și de paza, ce poate fi prevăzut în statele de funcții ale unităților economice și social-culturale se aproba anual - prin decret prezidential - centralizat pe minister, organ central și consiliu popular județean și al municipiului București.
Statele de funcții pentru fiecare unitate economică sau social-culturală se aproba anual de organul ierarhic superior respectiv. Pentru aparatul propriu al ministerelor și celorlalte organe centrale, precum și pentru aparatul comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, statele de funcții se aproba de către organele colective de conducere ale acestora, cu avizul Ministerului Muncii și al Ministerului Finanțelor. Întocmirea statelor de funcții se face în limita numărului de posturi aprobat potrivit alin. (1) și prin decretele de organizare, cu respectarea stricta a normelor unitare de structura în vigoare.
Soluționarea contestațiilor personalului în caz de gresita aplicare a legii, în ceea ce privește retribuirea muncii, este de competența organelor de jurisdicție a muncii.
Soluționarea contestațiilor împotriva modului în care au fost acordate treptele de retribuire ori gradatiile, a modului în care a fost stabilită majorarea sau diminuarea retributiei tarifare în cazul depășirii sau nerealizarii integrale a sarcinilor, precum și cu privire la acordarea premiilor, este de competența organului de conducere colectivă al unității sau al organului ierarhic superior dacă numirea personalului respectiv s-a făcut de către acest organ.
În afară organelor împuternicite prin lege, fiecare în limitele competentei sale, nimeni nu are dreptul sa modifice sau sa completeze reglementările privind elementele sistemului de retribuire.
Utilizarea altor funcții decît cele stabilite prin lege este interzisă cu desăvîrșire.
Orice alte reglementări în legătura cu retribuirea personalului muncitor trebuie să se încadreze în sistemul de retribuire stabilit de prezenta lege.
Încălcarea cu vinovăție a dispozițiilor legale care stabilesc drepturile personalului sau acordarea unor drepturi necuvenite atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială sau penală, potrivit legii.
Retribuirea cadrelor care îndeplinesc funcții eligibile în organele centrale și locale ale puterii și administrației de stat, a cadrelor din conducerea ministerelor și celorlalte organe centrale, a cadrelor care îndeplinesc funcții eligibile în uniunile de creație și alte organizații obștești, precum și a cadrelor cu funcții eligibile din filialele și unitățile teritoriale ale uniunilor de creație și ale celorlalte organizații obștești se stabilește prin lege.
Retribuirea personalului militar și civil din Ministerul Apărării Naționale și din Ministerul de Interne, precum și unele reglementări specifice privind personalul unităților din sectorul special, se stabilesc prin lege pe baza principiilor generale ale sistemului de retribuire din prezenta lege.
În conformitate cu principiul potrivit căruia la munca egala retribuirea trebuie să fie egala, totalitatea veniturilor individuale nete realizate prin munca de orice persoană în calitate de liber profesionist nu poate depăși venitul maxim net pe care îl poate realiza o persoană încadrată în funcția cea mai mare, retribuită potrivit prevederilor prezentei legi.
Organele competente, ținînd seama de cantitatea și calitatea muncii depuse, stabilesc tarife pentru lucrările efectuate sau activitățile desfășurate de liber profesionisti în conformitate cu reglementările în vigoare.
Retribuirea muncii celor încadrați în atelierele meșteșugărești, a personalului casnic și altor categorii de personal angajat la persoane fizice, se face cu respectarea principiilor prevăzute în legea de fata, adaptate în mod corespunzător specificului acestui personal. În vederea asigurării drepturilor ce li se cuvin, Ministerul Muncii, prin direcțiile județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, va exercita controlul de stat asupra modului cum se realizează aceste drepturi.
Retribuirea persoanelor care desfășoară, potrivit legii, activitate la domiciliu se face în acord, pe baza rețelelor tarifare ce se aplică în unitatea cu care s-a încheiat contractul sau convenția pentru munca la domiciliu.
Termenii de salariu, salariu mediu, salariu tarifar de încadrare și salariu total, utilizați în actele normative în vigoare la data aplicării prezentei legi, se înlocuiesc cu retribuție, retribuție medie, retribuție tarifară și retribuție totală, după caz.
Trecerea mecanicilor de locomotiva-automotor de la retribuirea pe gradatii la retribuirea pe trepte și clase de calificare, modul de acordare a claselor de calificare, precum și de retragere a acestora în caz de abateri grave privind circulația trenurilor, se stabilesc de Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor, cu acordul Ministerului Muncii.
Muncitorii încadrați în treapta a II-a și a III-a, la aplicarea majorării retributiilor în etapa a II-a, 1979-1980, vor fi încadrați în noua treapta a II-a. Muncitorii calificați care erau în treapta a III-a vor avea și prioritate la promovarea în categorii superioare în condițiile Legii nr. 12/1971 .
Anexele nr. I-IX fac parte integrantă din prezenta lege.
Retribuțiile tarifare și indemnizațiile stabilite prin prezenta lege se vor aplica treptat în anii 1979-1980, corespunzător graficului de eșalonare a majorării retributiei personalului muncitor, aprobat prin decret al Consiliului de Stat. Pînă la acea data se vor aplica, în continuare, retribuțiile stabilite, potrivit legii, pentru prima etapa a majorării.
Pînă la 1 ianuarie 1979 se vor elabora și supune aprobării decretele Consiliului de Stat pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei legi.
Pe data de 1 ianuarie 1979 se abroga actele normative prevăzute în anexa nr. IX, precum și orice alte dispoziții care nu concorda cu prezenta lege.