LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*)

Controlul pentru trecerea frontierei de stat române se efectuează în echipe formate din personal al punctelor de control. Șeful echipei de control este ofițer sau subofițer din poliția de frontieră.

În punctele de control portuare, din echipa de control face parte și reprezentantul căpităniei portului. O dată cu echipa de control au acces pe navele de mărfuri și reprezentanții agenției de navlosire, precum și alte persoane autorizate.

În punctele de control aeroportuare, din echipa de control face parte și un reprezentant al companiilor aeriene române de transport.

Controlul pașapoartelor și al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat române, eliberate de autoritățile române, precum și al celor eliberate de autoritățile străine, recunoscute sau acceptate de statul român, potrivit legii, se face de către ofițerii și subofiterii desemnați de șeful punctului de control.

În cazurile în care se constată că documentele de călătorie nu întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a da dreptul titularilor acestora să între ori sa iasa din țara sau exista suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, șeful punctului de control va dispune de îndată măsuri de clarificare cu maximum de urgenta a situației persoanelor în cauza.

Șeful punctului de control poate întrerupe călătoria persoanelor cu privire la care s-a făcut constatarea că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru trecerea frontierei de stat române.

Controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar și fitosanitar se efectuează, potrivit reglementărilor legale, de personalul desemnat de Ministerul Sănătății și, respectiv, de Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Ministerul Agriculturii și Alimentației împreună cu Ministerul Transporturilor pot stabili, pentru traficul de animale, produse animale și vegetale, trecerea numai prin unele puncte de control, în funcție de volumul traficului, de situația epizootiilor, epifitiilor, de convențiile sanitar-veterinare și fitosanitare încheiate cu alte state.

În funcție de situația epizootiilor și epifitiilor, Ministerul Agriculturii și Alimentației poate interzice traficul de animale, precum și de produse animale și vegetale peste frontiera de stat, informand despre aceasta celelalte organe centrale interesate.

Măsurile pentru protecția sanitară la frontiera de stat se aplică, potrivit reglementărilor legale, tuturor persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri, indiferent de proveniență și destinația lor. Persoanelor care nu se supun acestor măsuri nu li se permite trecerea frontierei de stat române.

În cazul bolilor care impun instituirea carantinei, în situații care nu suferă amânare, Ministerul Sănătății ia primele măsuri de prevenire și combatere, pe care le comunică de îndată Ministerului Agriculturii și Alimentației, Ministerului Industriei și Comerțului, Autorității Naționale pentru Turism, Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Transporturilor.

Controlul sanitar-uman al navelor și aeronavelor trebuie să preceada controlul documentelor de trecere a frontierei de stat și controlul vamal.

Trecerea frontierei de stat de către persoane fizice a armelor de vânătoare, de tir și a munițiilor pentru acestea, precum și a armelor de panoplie este permisă numai dacă aceste arme și muniții sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei de stat de către organele care le-au eliberat sau au acordat viza română ori de organele din punctele de control.

Călătorii care vin în România și au asupra lor arme și muniții, altele decât cele prevăzute la alin. (1), au obligația să le depună la poliția de frontieră.

Insotitorii delegatiilor străine la nivelul sefilor de stat ori la nivel guvernamental, precum și militarii pot avea asupra lor și pot introduce în țara arme de autoaparare și munitiile aferente, pe bază de reciprocitate, dacă acestea sunt notificate prin Ministerul Afacerilor Externe și, respectiv, Ministerul Apărării Naționale sau Ministerul de Interne.

Armele de vânătoare, de tir, munitiile pentru acestea, precum și armele de panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit prin România, pe care le-au declarat, se sigileaza la intrarea în țara de către personalul vamal.

Pe timpul tranzitarii, călătorilor le este interzis sa înstrăineze armele și munitiile sau sa rupa sigiliile aplicate. La ieșirea din țara se verifica integritatea și autenticitatea sigiliilor și dacă datele de identificare a armelor și munițiilor corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat. Dacă sigiliile nu sunt intacte ori datele nu corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat sau armele și munitiile au fost înstrăinate integral ori în parte, călătorilor în cauza li se permite trecerea frontierei numai cu aprobarea prealabilă a Inspectoratului General al Poliției de Frontiera.

Tranzitarea prin România a armelor de vânătoare sau de tir și a munițiilor corespunzătoare, aparținând unor persoane juridice străine, se face cu aprobarea prealabilă a Inspectoratului General al Poliției de Frontiera.

Armele și munitiile prevăzute la art. 34 alin. (1) și (2), care nu au fost declarate, precum și alte arme sau muniții descoperite cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat se rețin în vederea confiscării și se predau, pe bază de proces-verbal, inspectoratului de poliție al județului pe a cărui raza se afla punctul de control.

Continuarea călătoriei persoanei asupra căreia s-au descoperit armele și munitiile supuse confiscării se poate face cu aprobarea Inspectoratului General al Poliției de Frontiera, în condițiile legii.

Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care intra sau ies din porturile românești în curse externe se efectuează în punctele de control portuare. Fac excepție de la control navele militare românești și străine, precum și echipajele acestora, comunicate de Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne.

Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care urmează sa oprească în porturile situate pe Dunăre, în care nu funcționează puncte de control, se efectuează în primul port situat în amonte sau în aval de acest port, în care funcționează un punct de control. La ieșire controlul se efectuează în portul de unde pleacă nava în cursa externa, în situația când în acesta exista un punct de control; în caz contrar, navele respective sunt obligate sa oprească pentru control în unul dintre porturile Galați, Sulina sau Moldova Veche.

Controlul pentru trecerea frontierei al navelor sub pavilion străin, care navighează în sectorul Dunării de Jos, între porturile Sulina și Brăila, se efectuează, la intrare, în portul Sulina, iar la ieșire, în unul dintre porturile Brăila, Galați, Tulcea sau Sulina, dacă din aceste porturi navele pleacă direct în curse externe. Controlul navelor care navighează prin Canalul Dunăre-Marea Neagra se efectuează la intrarea în Portul Constanta-Sud, iar la ieșire, în ultimul port românesc din care navele pleacă direct în cursa.

În portul Cernavoda se controlează numai acele nave care sosesc sau pleacă în cursa externa din porturile Basarabi, Poarta Alba, Medgidia, Midia sau Cernavoda.

Controlul pentru trecerea frontierei se efectuează asupra tuturor navelor care navighează prin portul Sulina spre porturile Reni sau Ismail. Nu sunt supuse controlului navele românești și străine care vin din aceste porturi și nu se opresc într-un port românesc, precum și navele de mărfuri și pasageri sub pavilion românesc care navighează între porturile Constanta-Sulina-Galați și Brăila la intrarea și ieșirea din sectorul Dunării de Jos.

Navele sub pavilion străin care navighează în aval pe Dunarea interioară vor opri pentru control la intrarea în țara în portul Giurgiu, cele care navighează în amonte vor opri în portul Galați, iar pentru ieșire vor opri pentru control în ultimul port din care pleacă.

Navele sub pavilion străin care navighează în tranzit fără oprire pe Dunarea interioară sau pe Canalul Dunăre-Marea Neagra nu sunt supuse controlului, cu excepția cazurilor de încălcare a regimului de frontieră.

În cazul în care în rada portului a eșuat o nava sau la bordul unei nave a izbucnit un incendiu, navele de salvare pot sa iasa în rada pentru acordarea de ajutor, fără a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situații se aduc la cunoștința șefului punctului de control de către căpitănia portului.

Când în port a izbucnit un incendiu care pune în pericol siguranța navelor, acestora li se permite ieșirea din port în rada, fără a li se efectua control la trecerea frontierei.

Marinarii străini au acces la uscat pe baza permiselor eliberate în acest scop de șeful punctului de control.

Controlul și identificarea marinarilor pe locul de muncă se fac de ofițeri și subofiteri ai punctului de control.

În cazul navelor românești de transport de mărfuri care, din motive justificate, sunt obligate sa staționeze în rada portului, accesul la uscat al echipajului este permis cu aprobarea șefului punctului de control. În acest caz controlul navelor se executa după intrarea lor în port, iar controlul carnetelor de marinar se efectuează la coborârea pe uscat.

Echipajelor navale aflate în rada portului, asupra cărora la sosire nu s-a efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li se poate acorda asistența medicală cu accesul medicului la bord, la cererea comandantilor de nava și cu aprobarea șefului punctului de control.

În baza avizului organelor sanitare competente, debarcarea marinarilor străini, în vederea internării în unul din spitalele orașului portuar, se aproba de șeful punctului de control, la cererea căpităniei portului.

Marinarilor străini aflați pe nave în unul dintre porturile românești, care urmează a se deplasa în interes de serviciu într-un alt port sau într-o alta localitate de pe teritoriul României, pentru a lua legătură cu misiunea diplomatică sau cu oficiul consular al statului căruia îi aparține, li se acordă, la cerere, viza de intrare-ieșire. Cererea de viza se rezolva prin agenția de navlosire sau prin agenția de navigație a statului de care aparține nava ori de șefii punctelor de control. În cazul deplasarii marinarilor spre alte state se acordă viza de tranzit.

Vizele prevăzute la alin. (1) nu sunt necesare în cazul marinarilor cetățeni ai statelor cu care România a încheiat acorduri privind desființarea vizelor sau de recunoaștere a carnetelor de marinar ca documente de călătorie internationala.

Marinarii rămași pe teritoriul României după plecarea navei se vor prezenta la agenția de navigație a statului respectiv, pentru a li se rezolva situația. Dacă în localitatea portuara nu exista agenție de navigație, șeful punctului de control permite marinarilor plecarea din țara cu alte nave.

Trecerea marinarilor din echipajul unei nave în a carei lista sunt înscriși în echipajul altei nave străine, aflată în unul dintre porturile românești, se face de căpitănia portului sau de agenția de navigație a statului de care aparține nava care solicită transferul, cu înștiințarea șefului punctului de control.

La navele de pasageri sub pavilion românesc sau sub pavilion străin, precum și la pasagerii aflați pe navele de mărfuri care vin sau pleacă din România, controlul documentelor la trecerea frontierei se efectuează asupra persoanelor și bunurilor la debarcarea și, respectiv, imbarcarea pe nave.

Accesul pasagerilor străini la uscat este permis după obținerea vizei pe documentul de trecere a frontierei de stat, cu excepția cetățenilor aparținând statelor cu care România a încheiat acorduri privind desființarea vizelor.

În aeroporturi controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea și sosirea aeronavelor în și din curse internaționale. Când din cauza de forta majoră o aeronava de transport internațional nu își poate continua cursa și călătorii în tranzit nu au alte legături imediate, acestora li se permite, la cerere, accesul în oraș până la plecarea primei aeronave sau sa tranziteze teritoriul României cu alte mijloace de transport, pe baza vizei de tranzit acordate de punctul de control ori, după caz, de formațiunile teritoriale de pașapoarte.

Dacă aeronavele care efectuează curse internaționale aterizeaza din cauza de forta majoră pe aeroporturi care nu sunt destinate traficului internațional, controlul pentru trecerea frontierei se asigura de formațiunile teritoriale de pașapoarte.

Călătorilor în tranzit cu escala în România nu li se efectuează controlul pașapoartelor dacă nu părăsesc aerogara. Acestora li se înmânează, de către organele competente ale companiilor aeriene românești, cărți de îmbarcare pentru cursa cu care continua călătoria.

Avioanele militare românești și străine și echipajele lor, când aterizeaza sau decoleaza de pe aeroporturi internaționale, se supun acelorași reguli de control.

Vor fi exceptate de la control persoanele și avioanele militare comunicate de Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne.

Accesul în zona de frontieră al cetățenilor români și al străinilor este permis în baza actelor de identitate.

Accesul persoanelor în fasia de protecție a frontierei de stat până la linia de frontieră este permis în baza actelor de identitate, cu aprobarea prealabilă a șefului/comandantului formatiunii locale a Poliției de Frontiera Române.

Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activități dincolo de fasia de protecție a frontierei de stat, în situațiile în care aceasta se constituie mai în adancime, precum și în insulele și în ostroavele aparținând statului român, situate în apele de frontieră, este permis numai prin locurile și în condițiile stabilite de șeful/comandantul formatiunii locale a Poliției de Frontiera Române.

Accesul persoanelor în insulele și ostroavele de formațiune noua din apele de frontieră nu este permis până la determinarea apartenentei acestora pe baza înțelegerilor încheiate bilateral între statul român și statele vecine.

Circulația persoanelor în zona de frontieră este permisă ziua până la fasia de protecție a frontierei de stat, iar pe timpul nopții, în afară vetrei satelor sau a perimetrului orașelor și municipiilor, cu sau fără mijloace de transport, numai de la distanta de 500 m de la fasia de protecție a frontierei de stat către interior, cu excepția circulației pe drumurile publice și în condițiile stabilite de autoritățile administrației publice locale, cu acordul prealabil al șefului/comandantului formatiunii locale a Poliției de Frontiera Române.

Rămânerea persoanelor, parcarea mijloacelor de transport și a utilajelor pe timpul nopții în zona de frontieră, pe adâncimea de 500 m de la fasia de protecție a frontierei de stat către interior, în afară vetrei satelor sau a perimetrului orașelor și municipiilor, sunt permise în condițiile stabilite de autoritățile administrației publice locale, cu acordul prealabil al șefului/comandantului formatiunii locale a Poliției de Frontiera Române.

Plantarea pomilor și a arbustilor în fasia de protecție a frontierei de stat este interzisă.

Pentru consolidarea terenului este permisă plantarea de arbori în fasia de protecție a frontierei de stat, atunci când aceasta se constituie la malul apei, cu avizul formatiunilor locale ale Poliției de Frontiera Române.

Barcile, precum și orice alte ambarcatiune, cu sau fără propulsie, de agrement, sportive, pescaresti și "Salvamar" vor fi înregistrate la căpitănia portului sau la autoritățile administrației publice locale, acolo unde nu exista capitanii de port.

Barcile și ambarcatiunile se păstrează în locurile stabilite de către autoritățile administrației publice locale, cu acordul sefilor/comandantilor formatiunilor teritoriale ale Poliției de Frontiera Române, luându-se măsuri de către cei care le dețin, pentru a se preveni folosirea acestora la trecerea ilegala a frontierei de stat sau la practicarea contrabandei.

Vânătoarea de-a lungul frontierei de stat pe adâncimea de 500 m de la fasia de protecție a frontierei de stat către interior, pentru frontiera de uscat, și de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apa, este interzisă.

Vânătoarea organizată a animalelor de prada, pe adâncimea prevăzută la alin. (1), este admisă numai ziua, de la fasia de protecție a frontierei de stat către interior, pe baza hotărârilor consiliilor locale și cu acordul prealabil al șefului/comandantului formatiunii teritoriale a Poliției de Frontiera Române.