LEGE nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare și care au capacitatea de muncă diminuată din cauza
accidentelor de muncă și bolilor profesionale, constatate conform legii
altor boli și accidente care nu au legătură cu munca.
La stabilirea stagiului de cotizare contributiv realizat necesar acordării pensiei de invaliditate nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare încheiat, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în baza prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021 , cu modificările ulterioare, precum și ale art. 6 alin. (2) și (3) din prezenta lege .
Au dreptul la pensie de invaliditate și elevii, ucenicii și studenții care au capacitatea de muncă diminuată din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale.
Au dreptul la pensie de invaliditate angajații români care prestează muncă în străinătate din dispoziția angajatorilor români, în condițiile legii și ale regulamentelor europene sau acordurilor bilaterale privind coordonarea sistemelor de securitate socială, după caz, dacă au înregistrat un accident de muncă și dețin un document emis conform regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 și nr. 987/2009 care să ateste faptul că fac obiectul legislației de securitate socială din România, respectiv documentul portabil A1.
În raport cu gradul de diminuare a capacității de muncă, invaliditatea este
de gradul I, caracterizată de deficiența funcțională gravă, capacitate de autoservire pierdută
de gradul II, caracterizată de deficiența funcțională accentuată și capacitate de autoservire păstrată parțial
de gradul III, caracterizată de deficiența funcțională medie și capacitatea de autoservire păstrată.
Pentru oricare dintre gradele de invaliditate prevăzute la alin. (1) , în funcție de diminuarea capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale, în condițiile art. 64 .
Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu avizul Ministerului Sănătății.
CNPP, prin intermediul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, denumit în continuare INEMRCM, organizează, îndrumă și controlează activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
Evaluarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 , cu excepția urmașilor prevăzuți la art. 74 lit. c) , de către medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul INEMRCM, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.
Pentru evaluarea capacității de muncă, cererea și documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă din subordinea INEMRCM, în funcție de domiciliul solicitantului, de către acesta, respectiv de către aparținător, în cazul persoanelor nedeplasabile.
Cabinetele de expertiză medicală au sediul la nivelul caselor teritoriale de pensii, în centre medicale, ambulatorii de specialitate sau în spitale, după caz. Listele cu privire la locația cabinetelor de expertiză medicală a capacității de muncă din subordinea INEMRCM se afișează public atât la sediul CNPP și la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât și pe site-ul instituțiilor.
În urma examinării clinice, a analizării documentelor medicale prezentate și, după caz, a avizului INEMRCM, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacității de muncă și emite decizia medicală asupra capacității de muncă.
În situația în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (4) , sunt necesare investigații sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condițiile legii.
Decizia medicală prevăzută la alin. (4) se emite în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situațiile prevăzute la alin. (5) , termenul de emitere a deciziei medicale se prelungește corespunzător.
Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă emitent al deciziei. Contestația se soluționează de către comisiile medicale regionale de contestații.
Comisiile medicale regionale de contestații funcționează în cadrul caselor teritoriale de pensii și în cadrul INEMRCM, după caz. Organizarea și atribuțiile acestora se stabilesc prin ordin al președintelui CNPP, emis în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi.
Contestația prevăzută la alin. (7) se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunică în termen de 10 zile de la data soluționării.
Deciziile medicale ale comisiilor medicale regionale de contestații date în soluționarea contestațiilor prevăzute la alin. (7) pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare, atât de persoana care a solicitat încadrarea în grad de invaliditate, cât și de mandatarul/reprezentantul său legal, după caz.
Deciziile medicale asupra capacității de muncă necontestate în termen rămân definitive.
Ordinul prevăzut la alin. (8) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În vederea efectuării de investigații și examinări de specialitate suplimentare, CNPP, prin INEMRCM, poate încheia contracte de prestări de servicii medicale cu unități sanitare de specialitate, în condițiile legii.
La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potențial, determinat ca diferență între stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 și stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate.
Stagiul potențial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută în anexa nr. 5 , la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.
Pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizație pentru însoțitor.
Cuantumul indemnizației pentru însoțitor reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, aferent lunii pentru care se face plata.
Indemnizația pentru însoțitor se suportă de la bugetul de stat.
În cazul pensionarilor încadrați în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizația pentru însoțitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceștia au fost asigurați. În cazul sistemelor de pensii neintegrate sistemului public de pensii, indemnizația acordată se compensează lunar din bugetul de stat.
Pensionarii de invaliditate sunt supuși periodic revizuirii medicale, în funcție de afecțiune, la intervale cuprinse între un an și 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.
După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacității de muncă, prin care se stabilește, după caz
menținerea în același grad de invaliditate
încadrarea în alt grad de invaliditate
redobândirea capacității de muncă.
Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacității de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
Persoanele încadrate în grad de invaliditate au obligația să se prezinte pentru revizuirea medicală la termenul stabilit și să depună documentele medicale și rezultatele investigațiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale.
Revizuirea medicală se poate efectua oricând la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat.
Decizia medicală asupra capacității de muncă emisă la revizuirea medicală urmează procedurile de contestare și soluționare, conform prevederilor art. 64 alin. (7)-(11) .
Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei, în condițiile legii.
Nu mai sunt supuși revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care
prezintă invalidități care afectează ireversibil capacitatea de muncă
au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5
au vârsta mai mică cu până la 5 ani față de vârsta standard de pensionare și au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, conform prezentei legi.
Constatarea situațiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul INEMRCM, conform listei de afecțiuni ireversibile prevăzute în hotărârea Guvernului pentru aprobarea criteriilor medicale pe baza cărora se face încadrarea în grade de invaliditate, în condițiile art. 63 alin. (1) .
Avizul INEMRCM prevăzut la alin. (2) este obligatoriu pentru medicul expert al asigurărilor sociale și va fi pus în aplicare de acesta în termen de 10 zile de la comunicare.
În cazuri de neconcordanță cu starea clinică, precum și în cazurile a căror documentație impune verificarea datelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita avizul INEMRCM în vederea soluționării cererii de încadrare în grad de invaliditate.
INEMRCM poate convoca, pentru evaluare/expertizare, persoanele încadrate în grad de invaliditate, în cazurile prevăzute la alin. (1) , și persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate.
Persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate, precum și persoanele încadrate în grad de invaliditate, au obligația de a se prezenta la convocarea prevăzută la alin. (2) .
Neprezentarea la convocare, din motive imputabile persoanelor, precum și refuzul de a efectua investigațiile medicale și examinările necesare pentru evaluarea/expertizarea capacității de muncă atrag respingerea cererii de încadrare în grad de invaliditate sau, după caz, suspendarea plății pensiei de invaliditate.
Neprezentarea la convocare sau, după caz, refuzul efectuării investigațiilor medicale și examinărilor necesare în vederea expertizării capacității de muncă se comunică caselor teritoriale de pensii, în termen de 5 zile, de către INEMRCM.
În aplicarea prevederilor alin. (1)-(5) , INEMRCM emite avize și rapoarte de expertiză medicală a capacității de muncă, cu caracter obligatoriu, pentru cabinetele de expertiză medicală a capacității de muncă sau pentru comisiile medicale regionale de contestații, precum și decizii medicale asupra capacității de muncă.
Avizele emise de INEMRCM vor fi puse în aplicare de cabinetele de expertiză medicală a capacității de muncă sau de comisiile medicale regionale de contestații, după caz, în termen de 10 zile de la comunicare.
Deciziile medicale asupra capacității de muncă emise conform alin. (6) pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă din cadrul INEMRCM. Contestația se soluționează în termen de 45 de zile și se comunică în termen de 10 zile de la soluționare.
Deciziile Comisiei Superioare de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă, emise în soluționarea contestațiilor, pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
Deciziile medicale asupra capacității de muncă necontestate în termen rămân definitive.
Pensionarii de invaliditate, cu excepția celor prevăzuți la art. 69 alin. (1) , sunt obligați să urmeze programele recuperatorii, în vederea reintegrării socioprofesionale.
Programele recuperatorii se recomandă de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia medicală asupra capacității de muncă și sunt completate de medicul curant.
Medicii experți ai asigurărilor sociale verifică respectarea programelor recuperatorii.
La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă stabilită în condițiile prezentei legi, cu valorificarea eventualelor perioade de stagiu de cotizare realizat, conform legii, pe durata pensionării de invaliditate, precum și a perioadelor prevăzute la art. 61 alin. (2) .
Transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, în condițiile prevăzute la alin. (1) , se face din oficiu și se acordă cuantumul cel mai avantajos.
Indemnizația pentru însoțitor prevăzută la art. 67 se menține și pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.
În situația în care pensionarii de invaliditate îndeplinesc condițiile pentru obținerea unei pensii anticipate, aceștia pot opta între pensia de invaliditate și pensia anticipată.
Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensie de urmaș
până la vârsta de 16 ani
dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani
pe toată durata invalidității, de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) sau b) .
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 , dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani.
În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Soțul supraviețuitor care nu a împlinit vârsta standard de pensionare are dreptul la pensie de urmaș, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an și dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Soțul supraviețuitor care nu a împlinit vârsta standard de pensionare are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Soțul supraviețuitor care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 75 și art. 76 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Soțul supraviețuitor care are în îngrijire, la data decesului susținătorului, unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Pensia de urmaș se stabilește prin raportare la pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat sau la pensia de invaliditate de gradul I aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, după caz.
Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din numărul total de puncte realizat de susținător aferent pensiei prevăzute la alin. (1) în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel
50% - pentru un singur urmaș
75% - pentru 2 urmași
100% - pentru 3 sau mai mulți urmași. (3) Copiii și soțul supraviețuitor care au dreptul la o pensie proprie și îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după susținătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți, se stabilește prin însumarea drepturilor de pensie de urmaș, calculate după fiecare părinte.
În cazul modificării numărului de urmași îndreptățiți, pensia se recalculează în conformitate cu dispozițiile art. 79 alin. (2) .
Persoanele prevăzute la art. 74 lit. c) și la art. 76 alin. (1) sunt expertizate, revizuite medical și au obligația de a urma programele recuperatorii, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate.
Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință.
La determinarea cuantumului pensiei conform alin. (1) , fracțiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.
Valoarea punctului de referință prevăzută la art. 83 alin. (1) reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a prezentei legi și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv nivelul 25.
La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință este de 81 de lei.
Începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică.
În situația în care unul dintre indicatorii prevăzuți la alin. (3) are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de referință se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
În situația în care indicatorii prevăzuți la alin. (3) au valori negative se păstrează ultima valoare a punctului de referință.
În anul 2024, valoarea punctului de pensie prevăzută pentru anul 2023, respectiv de 1.785 de lei, se majorează cu 13,8% și este de 2.032 de lei.
Începând cu anul 2025, procentul de majorare rezultat din aplicarea prevederilor alin. (3)-(5) nu poate fi mai mare decât procentul de creștere al veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale la buget sau rata medie anuală a inflației din ultimii 2 ani, indicatori definitivi, cunoscuți în ultimii 2 ani anteriori, comunicați de Institutul Național de Statistică, situație în care se acordă procentul cel mai avantajos.
În luna iunie a fiecărui an, Consiliul Fiscal întocmește un raport referitor la respectarea regulilor de majorare a valorii punctului de referință, conform alin. (3)-(5) , precum și la eventualele abateri de la regula de majorare și impactul financiar determinat de acestea. Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal.
În situația constatării abaterilor prevăzute la alin. (8) , autoritățile competente vor lua măsuri corective, prin modificarea cadrului legal, pentru a compensa impactul financiar, în valoare actualizată netă, generat de majorările ad-hoc ale valorii punctului de referință.
Începând cu anul 2027 și periodic, din 3 în 3 ani, Consiliul Fiscal întocmește un raport privind evoluția cheltuielilor cu pensiile publice în funcție de proiecțiile Ageing Working Group (AWG). Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal.
În situația constatării depășirii cheltuielilor cu pensiile publice comparativ cu raportul la care face referire alin. (10) , luate în considerare la momentul adoptării prezentei legi, autoritățile competente vor lua măsurile necesare pentru revenirea la referința stabilită, exprimată ca procent din PIB, inclusiv de creștere a contribuțiilor de asigurări sociale de stat.
Numărul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia și a numărului de puncte de stabilitate.
Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.
Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel
0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani
0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani
un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.
Stagiile de cotizare contributive prevăzute la alin. (3) sunt cele realizate în sistemul public de pensii.
Numărul de puncte de stabilitate prevăzut la alin. (3) se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an.
Prevederile alin. (3)-(5) nu se aplică pentru perioadele în care se cumulează pensia din sistemul public sau, după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii.
Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv. (8) În situația asiguraților care, în aceeași perioadă de timp, pe lângă veniturile de natura celor prevăzute de Codul fiscal pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale, dovedesc și venituri asigurate în baza unui contract de asigurare socială, la determinarea punctajului lunar se au în vedere veniturile lunare asigurate cumulate.
În cazul persoanelor care au încheiat contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (3) , punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului lunar asigurat la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul în care s-a încheiat contractul de asigurare socială.
Punctajul lunar calculat în condițiile alin. (9) se atribuie pentru fiecare lună calendaristică prevăzută în contractul de asigurare socială pentru care s-a achitat contribuția de asigurări sociale.
La calcularea punctajelor anuale, a punctajelor lunare și a numărului total de puncte realizat se utilizează 5 zecimale.
În situația asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condițiile prezentei legi se corectează cu raportul dintre cota de contribuție de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii de asigurat, prevăzută de Codul fiscal , din care s-a dedus cota de contribuție aferentă fondului de pensii administrat privat și cota de contribuție prevăzută pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, potrivit Codului Fiscal , sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale.
Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c) și d) , la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă.
Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a) , b) și e) punctajul lunar este de 0,25 puncte.
În cazul persoanelor care se regăsesc, concomitent, în două sau mai multe dintre situațiile prevăzute la art. 14 alin. (1) , se ia în considerare punctajul lunar cel mai avantajos, corespunzător uneia dintre perioadele asimilate stagiului de cotizare.
În cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la art. 14 alin. (1) și care, în aceeași perioadă, au realizat, conform legii, stagii de cotizare contributive, la calculul punctajului lunar al asiguratului se ia în considerare câștigul brut lunar/venitul lunar asigurat.
Pentru stagiul potențial, acordat persoanelor în drept să obțină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de
0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate
0,20 puncte pentru gradul II de invaliditate
0,10 puncte pentru gradul III de invaliditate.
Pentru perioadele în care persoana a fost șomer, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile bănești lunare acordate care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.
Pentru perioadele în care persoana a beneficiat de plăți compensatorii, pentru care s-a achitat contribuția de asigurări sociale din bugetul asigurărilor pentru șomaj, la determinarea punctajului lunar se utilizează drepturile bănești lunare acordate care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.
Persoanele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupele I și a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite sau condiții speciale, beneficiază de un număr suplimentar de puncte, după cum urmează
0,25 puncte pentru fiecare lună în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, potrivit legii
0,50 puncte pentru fiecare lună în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale, potrivit legii.
Persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a) și art. 53 beneficiază de 0,50 puncte suplimentare pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap, respectiv deficiență vizuală gravă.
Persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. b) beneficiază de 0,25 puncte suplimentare pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , persoanele prevăzute la art. 28 lit. a) și b) beneficiază de un punct suplimentar pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în aceste condiții.
Punctele suplimentare acordate potrivit prevederilor alin. (1)-(4) se adaugă la punctajul lunar calculat conform art. 85 alin. (7) .
Pensia se acordă la cererea titularului dreptului sau reprezentantului legal al acestuia, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.
Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii acestor condiții, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază titularul.
Obligația depunerii actelor prevăzute la alin. (2) revine în exclusivitate titularului sau reprezentantului legal al acestuia.
În aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, persoanele care au locul de ședere permanentă în străinătate pot depune cererea prin care solicită acordarea de drepturi de pensie din sistemul public de pensii, împreună cu actele prin care se face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, la instituția de asigurări sociale competentă din statul de ședere permanentă.
Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (2) sau (4) , poate fi retrasă la solicitarea titularului, a reprezentantului legal ori a mandatarului desemnat prin procură specială, până la emiterea deciziei de pensionare.
În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, în funcție de categoria de pensie solicitată.
Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condițiile prevăzute de prezenta lege, și se acordă de la data îndeplinirii condițiilor în cazul în care cererea a fost înregistrată cu respectarea termenului prevăzut la art. 89 alin. (2) .
În situația în care cererea este înregistrată cu depășirea termenului prevăzut la art. 89 alin. (2) , drepturile se acordă începând cu data înregistrării cererii.
În funcție de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă și de la o altă dată, după cum urmează
de la data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, de la data încetării calității de asigurat, cu excepția persoanelor asigurate pe bază de contract de asigurare socială, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, în situația pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat
de la data emiterii deciziei medicale, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, în situația pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, nu are calitatea de asigurat
din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător era pensionar, la data decesului
de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător nu era pensionar, la data decesului
de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei care îndeplinește, ulterior decesului susținătorului, condițiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare.
Prin derogare de la prevederile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată , cu modificările și completările ulterioare, referitoare la termenul de prescripție, în sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de la data acordării înscrisă în decizia emisă de casa teritorială de pensii, cu excepția pensiei anticipate, care se plătește de la data încetării calității de asigurat, în cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) , b) și d) .
Prin derogare de la prevederile Legii nr. 287/2009, republicată , cu modificările și completările ulterioare, referitoare la termenul de prescripție, drepturile de pensie recalculate în condițiile prezentei legi se plătesc de la data acordării înscrisă în decizia emisă de casa teritorială de pensii, cu excepția pensiei anticipate, care se plătește de la data încetării calității de asigurat, în cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) , b) și d) .
Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
În aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internațional la care România este parte, în cazul în care, la solicitarea casei teritoriale de pensii competente din România, cererea prevăzută la art. 89 alin. (4) nu a putut fi completată de către solicitant cu toate documentele necesare stabilirii dreptului, în termen de 6 luni de la data înregistrării, cererea de pensionare se soluționează prin decizie de respingere.
Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit cu 30 de zile în cazul persoanelor care au calitatea de asigurat în luna solicitării, precum și în situația în care, pentru soluționarea cererii, sunt necesare documente și/sau operațiuni suplimentare.
Decizia de pensie cuprinde temeiurile de fapt și de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.
Decizia de admitere a cererii de pensionare poate fi anulată la cererea pensionarului, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Decizia casei teritoriale de pensii se comunică titularului sau reprezentantului legal, după caz, care a solicitat pensionarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau în format electronic, în termen de 10 zile de la data emiterii, ori personal, la sediul instituției emitente.
În termenul prevăzut la alin. (6) , casa teritorială de pensii emitentă comunică angajatorului o informare cu privire la emiterea deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, anticipată sau de invaliditate. Informarea va cuprinde numele și prenumele persoanei, codul numeric personal, tipul deciziei de pensionare, precum și data emiterii acesteia.
În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , dacă se constată că solicitarea pensionarului este neîntemeiată, cererea de revizuire se soluționează conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 233/2002 , cu modificările ulterioare.
Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.
Prin excepție de la prevederile alin. (3) , în cazul unor erori materiale sau de calcul, intervenite în procesul administrativ de prelucrare și redactare a datelor în vederea stabilirii/ recalculării/plății drepturilor de pensie, termenul general de prescripție nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de casa teritorială de pensii competentă.
Pensia poate fi recalculată la cerere, prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.
Pensionarii pentru limită de vârstă, care realizează stagiul de cotizare după data înscrierii la pensie, pot solicita recalcularea pensiei, prin adăugarea acestuia, în condițiile legii, o singură dată într-un an calendaristic.
Cererea prevăzută la alin. (5) și (6) se soluționează în termen de 45 de zile de la data înregistrării, prin decizie de recalculare.
Termenul prevăzut la alin. (7) poate fi prelungit cu 30 zile în situația în care sunt necesare documente și/sau operațiuni suplimentare pentru soluționarea cererii.
Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (5) și (6) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
În sistemul public de pensii, plata pensiei se face lunar.
Plata pensiei se face, în funcție de opțiunea pensionarului, după cum urmează
la domiciliul/reședința pensionarului, respectiv a reprezentantului legal al acestuia în condițiile stabilite prin convențiile încheiate între CNPP și Compania Națională „Poșta Română“ - S.A.
în cont curent sau în cont de card, în condițiile stabilite prin convențiile încheiate între CNPP și băncile comerciale, precum și între CNPP și alte instituții de credit, conform legii.
Prevederile alin. (1) se aplică și în situația celorlalte drepturi bănești pentru stabilirea și plata cărora competența revine, potrivit legii, caselor teritoriale de pensii.
În situația persoanelor care beneficiază atât de pensie, cât și de alte drepturi bănești prevăzute la alin. (2) , plata drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se face prin aceeași modalitate de plată, la aceeași adresă sau în același cont curent sau cont de card, pentru toate drepturile cuvenite aceleiași persoane.
CNPP, prin casele teritoriale de pensii, transmite lunar beneficiarilor, prin bănci sau prin Compania Națională „Poșta Română“ - S.A., după caz, drepturile prevăzute la alin. (1) și (2) .
În situația beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plății drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) la domiciliu/reședință, Compania Națională „Poșta Română“ - S
remite lunar acestora drepturile bănești și documentul de plată întocmit de CNPP.
În situația beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plății drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) în cont curent sau în cont de card, documentul de informare cu privire la sumele plătite, întocmit de CNPP, este transmis lunar la domiciliul acestora, cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.
Pentru beneficiarii care au optat pentru efectuarea plății drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) în cont curent sau în cont de card, CNPP transmite, la cererea acestora, în format electronic, în contul online deschis în portalul CNPP, documentul de informare cu privire la sumele plătite.
Documentul de informare prevăzut la alin. (7) , transmis în format electronic, produce efecte juridice identice cu documentul de informare cu privire la sumele plătite transmis lunar, în format fizic, la domiciliu sau, după caz, la reședință, cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.
Documentul de informare prevăzut la alin. (7) , în format electronic, este acceptat ca document valid în relația cu toate instituțiile și autoritățile publice. Instituțiile și autoritățile publice care îl solicită nu vor condiționa oferirea de informații sau de servicii de prezentarea documentului în format fizic.
CNPP arhivează documentele de informare cu privire la sumele plătite, transmise în format electronic, în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată , cu modificările și completările ulterioare, în condițiile tehnice stabilite de Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată.
Dacă timp de 3 luni consecutive, drepturile bănești prevăzute la alin. (1) lit. a) și alin. (2) , care se achită la domiciliu/reședință, sunt restituite ca neachitate și nu sunt solicitate de beneficiarul în cauză, casa teritorială de pensii procedează la neefectuarea plății respectivelor drepturi, începând cu luna următoare.
În cazul în care, în următoarea lună de după neefectuarea plății, drepturile bănești prevăzute la alin. (11) nu sunt solicitate de beneficiari, casa teritorială de pensii procedează la suspendarea plății acestora, începând cu luna următoare.
Modelul documentului de plată și modelul documentului de informare prevăzute la alin. (5) și (6) se aprobă prin ordin al președintelui CNPP și cuprind informații cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a) , în situația pensionarilor aflați în instituții de asistență socială sau în detenție, plata pensiei, precum și a celorlalte drepturi bănești pentru stabilirea și plata cărora competența revine, potrivit legii, caselor teritoriale de pensii, se poate face, la cererea titularului, la sediul acestora.
Cheltuielile cu transmiterea către beneficiar a drepturilor prevăzute la art. 96 alin. (1) și (2) , precum și cele cu transmiterea documentelor de informare la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetele din care se finanțează drepturile respective și se determină după cum urmează
prin aplicarea unui procent asupra sumelor plătite, în situația în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor
prin stabilirea unui tarif, pentru un document de informare, în situația în care beneficiarii au optat pentru plata în cont curent sau în cont de card
prin stabilirea unui comision bancar, negociabil, în situația în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card.
Procentul și tariful prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se stabilesc prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabilește astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depășească 1,1% din valoarea totală a sumelor plătite.
Comisionul bancar prevăzut la alin. (1) lit. c) se stabilește astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depășească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Beneficiarii drepturilor bănești stabilite de casele teritoriale de pensii, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condițiile legii.
Prestațiile de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliți în străinătate pot fi transferate în alte țări, în condițiile reglementate prin instrumente juridice internaționale la care România este parte, în moneda țărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestațiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepția plăților care intră sub incidența Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, pentru care comisioanele se suportă, proporțional, de către beneficiar și de către casele teritoriale de pensii.
Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestațiilor de asigurări sociale, cuvenite și neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii, beneficiarii drepturilor bănești acordate de casele teritoriale de pensii stabiliți pe teritoriul altor state, denumiți în continuare beneficiari nerezidenți, au obligația de a transmite semestrial, până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie a fiecărui an, un certificat de viață.
Certificatul de viață prevăzut la alin. (5) se transmite de beneficiarul nerezident din proprie inițiativă.
Beneficiarul nerezident are obligația de a semna certificatul de viață în fața unei autorități legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de ședere permanentă, după caz, respectiva autoritate certificând acest fapt.
Modelul unic de certificat de viață se aprobă prin ordin al președintelui CNPP.
Procedurile referitoare la efectuarea operațiunilor de plată a drepturilor bănești se aprobă prin ordin al președintelui CNPP.
În sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze
pensionarul a decedat
pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia
pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 74 lit. c) , precum și cel prevăzut la art. 76 alin. (1) și-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 74 lit. c) sau cel prevăzut la art. 76 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie sau nu a prezentat la termenul de revizuire documentele medicale și rezultatul investigațiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii, după caz
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 74 lit. c) sau cel prevăzut la art. 76 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 70 alin. (2) , sau a refuzat să efectueze investigațiile medicale și examinările necesare în vederea evaluării capacității de muncă, după caz
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 74 lit. c) sau cel prevăzut la art. 76 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 71 alin. (1)
copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția situației prevăzute la art. 74 lit. c)
pensionarul urmaș a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susținătorului
soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit
a expirat perioada de 6 luni de la data decesului susținătorului, prevăzută la art. 77
ultimul copil a împlinit vârsta de 7 ani, în cazul pensiei de urmaș acordată soțului supraviețuitor conform art. 78 .
Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plății pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a) , se comunică CNPP și celorlalte entități care gestionează sisteme de pensii neintegrate sistemului public, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.
Instanțele judecătorești au obligația să comunice în scris informațiile de natură să conducă la încetarea plății pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate în situația prevăzută la alin. (1) lit. h) , casei teritoriale de pensii în evidențele căreia se află pensionarul condamnat.
În sistemul public de pensii, plata pensiei/indemnizației pentru însoțitor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze
pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plătește de către celălalt stat
pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș prevăzut la art. 74 lit. c) ori cel prevăzut la art. 76 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală la termen, din motive imputabile lui, ori nu prezintă documentele medicale și rezultatele investigațiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale ori nu urmează programele recuperatorii prevăzute la art. 71 alin. (1)
copilul beneficiar al pensiei de urmaș, prevăzut la art. 74 lit. a) , a împlinit vârsta de 16 ani și nu face dovada continuării studiilor
soțul supraviețuitor sau copilul urmaș, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din același sistem și/sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii
a expirat termenul de valabilitate al procurii speciale referitoare la plata pensiei
beneficiarul nu prezintă sau nu transmite casei teritoriale de pensii competente certificatul de viață în termenele prevăzute la art. 98 alin. (5)
a expirat termenul prevăzut la art. 96 alin. (12)
pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș prevăzut la art. 74 lit. c) ori cel prevăzut la art. 76 alin. (1) nu prezintă sau nu transmite, înaintea împlinirii termenului de revizuire, documente medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă, în cazurile care vizează aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte
soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, prevăzute la art. 75-78 , realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) , b) sau d), mai mari decât salariul minim brut pe țară garantat în plată
pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) , b) sau d) .
În cazul pensionarului de invaliditate gradul I, care beneficiază de indemnizație pentru însoțitor, prevăzută la art. 67 , plata acesteia se suspendă începând cu luna următoare celei în care pensionarul optează pentru un alt drept acordat cu aceeași destinație, în baza unor acte normative cu caracter special.
În situația copilului, beneficiar al unei pensii de urmaș în condițiile prevăzute la art. 74 lit. b) , care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 noiembrie a anului în curs.
În situația pensionarului de invaliditate sau a pensionarului urmaș prevăzut la art. 74 lit. c) ori cel prevăzut la art. 76 alin. (1) care nu se prezintă la convocarea INEMRCM sau a medicului expert al asigurărilor sociale, ori nu prezintă documentele medicale și rezultatele investigațiilor medicale solicitate, suspendarea plății se face începând cu luna următoare neîndeplinirii obligației prevăzute la art. 70 alin. (3) .
Suspendarea plății pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor se poate face și la cererea pensionarului, situație în care suspendarea plății se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
În sistemul public de pensii, reluarea plății pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor se face după cum urmează
potrivit prevederilor convenției de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, încheiate de România, în situația prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. a)
începând cu luna următoare emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă de încadrare în grad de invaliditate, în situația prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. b)
la cerere, începând cu luna următoare dovedirii reluării programelor recuperatorii, în situația prevăzută la art. 71 alin. (1)
de la data suspendării, în baza dovezii privind continuarea studiilor, în situația prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. c)
la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza suspendării, în situațiile prevăzute la art. 101 alin. (1) lit. i) și j)
la cerere, începând cu luna următoare exprimării opțiunii la pensie, pentru situația prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. d)
la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost eliberată noua procură specială sau, după caz, de la data suspendării, potrivit obiectului mandatului, pentru situația prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. e)
de la data suspendării, dacă beneficiarul nerezident prezintă/comunică certificatul de viață după expirarea termenelor prevăzute la art. 98 alin. (5)
la cerere, începând cu luna următoare celei în care pensionarul de invaliditate gradul I optează pentru plata indemnizației pentru însoțitor prevăzute la art. 67
de la data suspendării, pe baza dovezii continuării studiilor, în cazul copilului beneficiar al pensiei de urmaș prevăzut la art. 101 alin. (3) , cu excepția copilului urmaș, medic rezident, situație în care reluarea plății pensiei se face de la data angajării
la cerere, de la data suspendării, în cazul pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor suspendate conform prevederilor art. 101 alin. (1) lit. g) și alin. (5) .
Plata drepturilor prevăzute la alin. (1) se face cu respectarea termenului general de prescripție și numai dacă între data suspendării și data reluării plății nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plății.
În aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, reluarea plății pensiei, în situația prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. h) , se face în baza deciziei medicale asupra capacității de muncă emise de medicul expert al asigurărilor sociale, astfel
începând cu luna următoare celei în care au fost transmise documentele medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă
de la data suspendării, dacă documentele medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă au fost transmise casei teritoriale de pensii în termen de un an de la data suspendării, iar depășirea termenului de revizuire nu îi poate fi imputată pensionarului sau instituției competente de la locul de ședere permanentă
începând cu luna următoare celei în care au fost transmise documentele medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă, dacă termenul prevăzut la lit. b) este depășit.
Încetarea, suspendarea sau reluarea plății pensiei, precum și orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii.
Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilire, plată, suspendare, încetare, reluare, revizuire, precum și contestarea deciziilor și recuperarea sumelor încasate necuvenit se aplică și indemnizațiilor/pensiilor de serviciu acordate prin legi speciale, pentru care stabilirea și plata se află, potrivit legii, în competența materială a caselor teritoriale de pensii, cu excepția situațiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
În sistemul public de pensii, pensionarii pot cumula pensia cu venituri dintr-o activitate pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal , precum și persoanele care desfășoară activitate în calitate de prestator casnic, potrivit Legii nr. 111/2022 , și care datorează contribuția de asigurări sociale, indiferent de nivelul acestora, cu excepția
soțului supraviețuitor beneficiar al unei pensii de urmaș care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) , b) sau d) , mai mari decât salariul minim brut pe țară garantat în plată
pensionarului, beneficiar al unei pensii anticipate, care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) , b) sau d) .
Beneficiarii prestațiilor de asigurări sociale și al celorlalte drepturi stabilite și plătite, conform legii, prin intermediul casei teritoriale de pensii, sunt obligați să comunice acesteia orice schimbare intervenită de natură să conducă la modificarea condițiilor în funcție de care au fost stabilite sau se plătesc aceste drepturi, în termen de 15 zile de la data apariției schimbării respective.
Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul și/sau, după caz, drepturile restante de pensie, cuvenite și neîncasate până la data decesului, se plătesc unei singure persoane, care poate fi soț supraviețuitor, copil, părinte sau, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.
Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripție.
Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și în cazul altor drepturi prevăzute de legi speciale pentru care stabilirea și plata revin, conform legii, caselor teritoriale de pensii, dacă legea specială nu dispune altfel.