LEGE nr. 35 din 13 martie 2008 (*actualizată*) pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (actualizată până la data de 5 septembrie 2012*)

Fiecare secție de votare trebuie să posede un număr suficient de urne etichetate corespunzător pentru alegerea Camerei Deputaților, respectiv a Senatului, urnă specială, cabine, ștampile cu mențiunea "VOTAT", având în vedere numărul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente și respectarea duratei votării prevăzute în lege. Buletinul de vot introdus în cealaltă urnă decât cea corespunzătoare tipului de alegere este luat în calcul dacă votul este valabil exprimat.

Votarea începe la ora 7,00 și are loc până la ora 21,00, când secția de votare se închide. Pe ușa secției de votare se vor afișa orele între care se desfășoară procesul de votare.

În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală, se va face mențiunea în listă, cu confirmarea, pe bază de semnătură, a unui membru al biroului electoral.

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă cartea de alegător și actul de identitate biroului electoral al secției de votare. Biroul electoral al secției de votare verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziția destinată acestuia. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă, președintele sau un membru al biroului electoral al secției de votare îi încredințează alegătorului buletinul de vot și ștampila cu mențiunea "VOTAT" pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot. Dacă un alegător se prezintă cu duplicatul cărții de alegător, biroul electoral al secției de votare face o mențiune privind acest fapt în copia de pe lista electorală permanentă.

În afara membrilor birourilor electorale și a candidaților, la toate operațiunile din secțiile de votare, cât și la toate operațiunile efectuate de birourile electorale la toate nivelele pot asista

Pot fi acreditați, ca observatori interni, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care au ca obiect principal de activitate apărarea democrației și a drepturilor omului, care sunt legal constituite cu cel puțin 6 luni înainte de data desfășurării alegerilor și în ale căror organe de conducere nu se află niciun membru al vreunui partid politic sau organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale. Persoanele desemnate de aceste organizații ca observatori nu pot fi membri ai vreunui partid politic sau ai vreunei organizații a cetățenilor aparținând unei minorități naționale care participă în alegeri conform prezentului titlu.

Acreditarea reprezentanților presei scrise, radioului și televiziunilor din România se face de către Autoritatea Electorală Permanentă. Contestația privind acreditarea sau respingerea solicitării de acreditare se soluționează de Curtea de Apel București în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea dată este definitivă și irevocabilă.

Pot fi acreditate, ca observatori interni, doar persoanele propuse de către acele organizații neguvernamentale în privința cărora Autoritatea Electorală Permanentă stabilește că îndeplinesc prevederile alin. (2). Acreditarea observatorilor interni se face de către birourile electorale de circumscripție.

Acreditarea reprezentanților presei, radioului și posturilor de televiziune străine, precum și a reprezentanților organizațiilor internaționale cu activitate în domeniul democrației și al drepturilor omului care solicită acest lucru se face de către Autoritatea Electorală Permanentă, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe.

Încălcarea condițiilor de acreditare atrage, de drept, încetarea acreditării.

Persoanele acreditate pot asista la operațiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 și terminând cu momentul încheierii și semnării, de către membrii biroului electoral al secției de votare, a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secția respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea și desfășurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris președintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularități. Orice act de propagandă pentru sau împotriva unui partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu ori candidat independent sau încercarea de a influența opțiunea alegătorului, precum și încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancțiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secția de votare.

După încheierea votării, președintele, în prezența membrilor biroului electoral al secției de votare, anulează buletinele de vot rămase neîntrebuințate.

Se consemnează distinct, în procesele-verbale pentru fiecare tip de alegere, numărul buletinelor de vot anulate.

Se numără toți alegătorii din listele electorale permanente și suplimentare care au participat la vot și se consemnează numărul lor în rubricile corespunzătoare din procesele-verbale. Se îndosariază listele electorale suplimentare în ordinea întocmirii lor.

Pentru fiecare tip de alegere se adună buletinele de vot utilizate așa cum rezultă din listele de alegător cu buletinele de vot neutilizate și anulate. Suma acestora, care trebuie să corespundă cu numărul de buletine primite în cadrul secției de votare, se consemnează în procesul-verbal. În cazul în care suma lor este alta decât numărul de buletine de vot primite, se precizează în procesul-verbal motivul pentru care apare eroarea, luându-se în considerare și întâmpinările și contestațiile adresate biroului electoral al secției de votare.

În cazul în care suma nu se verifică, membrii biroului electoral al secției de votare pot avea opinii separate. Acestea se consemnează în procesul-verbal.

După aceste operațiuni, se procedează la deschiderea urnelor. Deschiderea urnelor se face în mod succesiv. Următoarea urnă se deschide numai după ce se efectuează numărătoarea buletinelor de vot și se consemnează rezultatele în procesul-verbal de la urna anterioară.

Președintele va citi, cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, numele și prenumele candidatului votat și va arăta buletinul de vot celor prezenți.

Pe formularul tipizat elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, unul dintre membrii biroului electoral asistat de cel puțin încă un membru al acestuia consemnează opțiunea ce rezultă prin citirea fiecărui buletin de vot.

Fiecare buletin de vot citit și consemnat în formular este așezat de către președinte, ajutat de ceilalți membri ai biroului electoral, într-un pachet separat pentru fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidat independent.

Pentru buletinele de vot nule, voturi albe, precum și pentru cele contestate se fac pachete separate.

Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ștampila de control a biroului electoral al secției de votare, buletinele de vot având alt model decât cel legal aprobat sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere ori în afara acestora. Aceste buletine de vot nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

În cazul în care există buletine de vot pentru care există opinii diferite privind valabilitatea votului, acesta va fi atribuit unui candidat sau va fi considerat nul în funcție de părerea majorității membrilor biroului electoral al secției de votare.

Sunt voturi albe buletinele care nu au aplicată ștampila "VOTAT". Aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

Rezultatul se consemnează în câte un tabel separat și se încheie în două exemplare originale, câte un proces-verbal.

Procesul-verbal cuprinde

Biroul electoral de circumscripție centralizează informațiile cu privire la voturile exprimate în întreaga circumscripție electorală, pentru fiecare tip de alegere.

Birourile electorale de circumscripție la nivel județean și biroul electoral al circumscripției electorale pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, respectiv oficiile electorale din municipiul București întocmesc, după caz, următoarele procese-verbale pentru fiecare tip de alegere

După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care întrunesc și care nu întrunesc pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2), birourile electorale de circumscripție procedează la prima etapă de repartizare pe competitor electoral a mandatelor de deputat, respectiv de senator, la nivel de circumscripție electorală.

La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripție au dreptul să asiste candidații și persoanele acreditate.

Biroul electoral de circumscripție stabilește, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat, coeficientul electoral al circumscripției electorale, determinat ca partea întreagă nerotunjită rezultată prin împărțirea numărului de voturi valabil exprimate pentru toți competitorii electorali care întrunesc condiția prevăzută la art. 47 alin. (2), inclusiv voturile valabil exprimate pentru candidații independenți care au obținut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal unde au candidat, la numărul de deputați, respectiv de senatori ce urmează să fie aleși în acea circumscripție electorală.

În fiecare circumscripție electorală, biroul electoral de circumscripție aduce la cunoștință publică rezultatele preliminare ale alegerilor cel puțin o dată la 24 de ore, înainte de a obține procesele-verbale și rezultatele votării de la toate birourile electorale care funcționează la nivele inferioare nivelului său.

După obținerea rezultatelor votării de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare, biroul electoral de circumscripție aduce la cunoștință publică rezultatele alegerilor.

Contravențiile prevăzute la art. 50 lit. a^1), a^2), a^3), a^4), c), f), g), h), h^1), h^2), h^3), k), o), q) și r) se sancționează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei, cele de la lit. b), l) și p), cu amendă de la 1.500 la 4.500 lei, cele de la lit. a), d), e), h^4), i), j), m), m^1), m^2) și n), cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.

Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de vot sau de a fi ales constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepsește.

Înscrierea, cu bună-știință, în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Tentativa se pedepsește.

Violarea, prin orice mijloace, a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Tentativa se pedepsește.

Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum și primirea acestora de către alegător, în același scop, constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Tentativa se pedepsește.

Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele partidului respectiv.

Fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Tentativa se pedepsește.

Utilizarea unei cărți de alegător nule sau a unei cărți de alegător false ori a unui buletin de vot fals, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele la care are dreptul un alegător sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Tentativa se pedepsește.

Atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

Tentativa se pedepsește.

Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Tentativa se pedepsește.

Autoritatea Electorală Permanentă este o instituție administrativă autonomă cu personalitate juridică și cu competență generală, care asigură aplicarea unitară, în intervalul dintre două perioade electorale, a dispozițiilor legale privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau a altor consultări cu caracter național sau local. Autoritatea Electorală Permanentă urmărește și sprijină dotarea secțiilor de votare cu logistica necesară, precum și realizarea operațiunilor specifice în intervalul dintre două perioade electorale.

În înțelesul prezentului titlu, perioada electorală este intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoștință publică a zilei alegerilor și se încheie odată cu comunicarea oficială a rezultatului scrutinului. Perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunoștință publică a zilei alegerilor și data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfășurarea efectivă a votării, numărarea și centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor și publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Autoritatea Electorală Permanentă este condusă de un președinte, cu rang de ministru, ajutat de 2 vicepreședinți cu rang de secretar de stat.

Președintele este numit prin hotărâre adoptată în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalitățile cu pregătire și experiență în domeniul juridic sau administrativ. Este numit președinte candidatul care întrunește majoritatea voturilor deputaților și senatorilor.

Președintele este ajutat de 2 vicepreședinți cu rang de secretar de stat, unul numit de Președintele României, iar celălalt de primul-ministru.

Președintele și vicepreședinții nu pot fi membri ai unui partid politic.

Mandatul președintelui și mandatele vicepreședinților Autorității Electorale Permanente sunt de câte 8 ani și pot fi reînnoite o singură dată.

Mandatul președintelui sau vicepreședinților încetează în următoarele situații

Președintele și vicepreședinții pot fi revocați din funcție, pentru motive temeinice, de către autoritățile care i-au numit.

Autoritatea Electorală Permanentă, cu avizul Ministerului Economiei și Finanțelor, își aprobă proiectul de buget propriu, înaintea dezbaterii bugetului de stat, și îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat. Includerea cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului.

Președintele Autorității Electorale Permanente este ordonator principal de credite. În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, președintele emite ordine.

Autoritatea Electorală Permanentă are un secretar general numit de primul-ministru pe bază de concurs, în condițiile legii.

În lipsa președintelui, atribuțiile acestuia sunt îndeplinite de unul dintre vicepreședinți stabilit prin ordin.

Autoritatea Electorală Permanentă are un aparat propriu de specialitate.

Organizarea și funcționarea aparatului propriu al Autorității Electorale Permanente, numărul de posturi, statutul personalului, atribuțiile acestuia și structura organizatorică se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, aprobat prin hotărâre a birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea Autorității Electorale Permanente. Personalul Autorității Electorale Permanente are același statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului. La organizarea și funcționarea aparatului propriu nu se aplică prevederile art. XVI din titlul III al cărții a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

Autoritatea Electorală Permanentă poate avea filiale regionale în fiecare dintre regiunile de dezvoltare. Înființarea filialelor regionale, numărul de posturi, atribuțiile și raporturile acestora cu Autoritatea Electorală Permanentă se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a acesteia.

Salarizarea personalului din aparatul de specialitate al Autorității Electorale Permanente se face la nivelul prevăzut de lege pentru personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului.

Autoritatea Electorală Permanentă exercită următoarele atribuții principale în intervalul dintre două perioade electorale

Autoritatea Electorală Permanentă prezintă Parlamentului anual un raport asupra activității sale.

Autoritatea Electorală Permanentă îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.

În îndeplinirea atribuțiilor sale, Autoritatea Electorală Permanentă adoptă decizii, hotărâri și instrucțiuni, care se semnează de președinte și se contrasemnează de vicepreședinți. Hotărârile Autorității Electorale Permanente se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și sunt obligatorii pentru toate organismele și autoritățile cu atribuții electorale.

Cheltuielile pentru efectuarea operațiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat.

Sediul și dotarea Biroului Electoral Central și ale biroului electoral al circumscripției electorale pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării se asigură de Guvern, ale birourilor electorale de circumscripție, de către prefecți și de președinții consiliilor județene, respectiv de primarul general al municipiului București, iar ale oficiilor electorale, precum și ale birourilor electorale ale secțiilor de votare, de către primar, împreună cu prefecții.

Guvernul asigură, pentru sprijinirea activității birourilor electorale, statisticienii necesari, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă personalul tehnic auxiliar necesar, iar Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, asigură personalul auxiliar la biroul electoral al circumscripției pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării.

Pe perioada cât funcționează birourile și oficiile electorale, membrii acestora, statisticienii și personalul tehnic auxiliar se consideră detașați și primesc o indemnizație stabilită prin hotărâre a Guvernului. Președinții birourilor electorale, locțiitorii acestora și membrii primesc indemnizația de la data încheierii proceselor-verbale de învestire.

Pentru indemnizațiile prevăzute la alin. (2) se reține, se datorează și se virează numai impozitul pe venit, potrivit legii.

În termen de 7 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabilește, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale, măsurile necesare pentru buna organizare a alegerilor, modelul copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale suplimentare, al extrasului de pe copia listei electorale permanente sau de pe lista electorală suplimentară, al listei susținătorilor, al listei membrilor organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, al ștampilei birourilor electorale și al ștampilei cu mențiunea "VOTAT", al listei candidaților, al declarației de acceptare a candidaturii, al declarației de renunțare la candidatură, precum și al certificatului doveditor al alegerii deputaților și senatorilor. În același termen, Guvernul aprobă, prin hotărâre, la propunerea Autorității Electorale Permanente, a Ministerului Internelor și Reformei Administrative și a Ministerului Economiei și Finanțelor, bugetul necesar organizării alegerilor și cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea acestora. De asemenea, Guvernul stabilește, cu cel puțin 20 de zile înainte de data alegerilor, la propunerea Institutului Național de Statistică, modelul proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării.

În termen de 60 de zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul aprobă, prin hotărâre, durata și condițiile de păstrare a buletinelor de vot întrebuințate, a celor contestate, precum și a celor neîntrebuințate, a ștampilelor și a celorlalte materiale utilizate în procesul electoral.

În termen de 30 de zile de la stabilirea datei alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă elaborează un set de condiții minimale pe care trebuie să le îndeplinească locațiile în care vor fi organizate secțiile de votare, precum și privind dotarea minimală a acestora.

Judecarea de către instanțe a întâmpinărilor, a contestațiilor sau a oricăror alte cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului.

Împotriva hotărârilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentului titlu, nu există cale de atac.

Hotărârile definitive și irevocabile ale instanțelor judecătorești pronunțate ca urmare a întâmpinărilor, a contestațiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral se comunică, de îndată, birourilor electorale interesate.

Termenele pe zile, prevăzute de prezentul titlu, se calculează din ziua când încep să curgă, care este luată în calcul, până inclusiv în ziua când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare, până la ora 24,00 a zilei respective.

Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale funcționează conform programului de lucru stabilit de Biroul Electoral Central, prin decizie. Instanțele judecătorești trebuie să asigure permanența activității în vederea exercitării de către cetățeni a drepturilor electorale. În ziua alegerilor, instanțele de judecată asigură permanența activității.

Persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale nu participă la vot și nu sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor.

Pentru persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau pentru persoanele care sunt în executarea unei condamnări, dar nu și-au pierdut drepturile electorale se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 42 alin. (22^1) privind urna specială, cu condiția ca persoana privată de libertate să domicilieze în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află locul de detenție. Solicitarea de trimitere a urnei speciale se scrie personal de către solicitant și se depune prin intermediul aparținătorilor acestuia la secția de votare unde persoana lipsită de libertate este arondată conform domiciliului.

Prevederile prezentului titlu referitoare la utilizarea cărților de alegător se aplică începând cu alegerile parlamentare din anul 2016.

La alegerile parlamentare din anul 2012 dreptul de vot se exercită pe baza actului de identitate, astfel cum acesta este definit la art. 2 pct. 32, pe care se aplică ștampila cu mențiunea «VOTAT» și data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu mențiunea «VOTAT» și data scrutinului. Modelul timbrului autocolant, condițiile de tipărire, de gestionare și de utilizare a acestuia la alegerile parlamentare din anul 2012 se stabilesc de către Guvern, prin hotărâre, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Administrației și Internelor, în termen de 7 zile de la stabilirea datei alegerilor.

Prevederile prezentului titlu referitoare la Registrul electoral național se aplică începând cu 1 ianuarie 2013.

Guvernul asigură Autorității Electorale Permanente sediul și mijloacele materiale și financiare necesare bunei funcționări. În acest sens, va prevedea în proiectul bugetului de stat sumele necesare pentru activitatea Autorității Electorale Permanente.

Guvernul aprobă în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor bugetul perioadei electorale.

Prezenta lege reglementează regimul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale - consilii locale, consilii județene, primari și președinți ai consiliilor județene.

Consiliile locale și consiliile județene, primarii și președinții consiliilor județene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

Primarii comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și primarul general al municipiului București, precum și președinții consiliilor județene se aleg pe circumscripții electorale, prin scrutin uninominal.

Vicepreședinții consiliilor județene, precum și viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile județene, respectiv consiliile locale."

Au dreptul de a fi aleși consilieri, primari sau președinți ai consiliilor județene cetățenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituția României, republicată." 4. La articolul 6, alineatele (1), (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins: "Art. 6. -

Candidaturile pentru consiliile locale și consiliile județene, precum și cele pentru primari și președinți ai consiliilor județene se propun de partidele politice sau de alianțele politice constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003 . Se pot depune candidaturi și de către alianțele electorale constituite în condițiile prezentei legi, de către organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale prevăzute la art. 7, precum și candidaturi independente. Listele de candidați pentru alegerea consiliilor locale și a consiliilor județene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.

O persoană poate candida pentru un singur consiliu local și un singur consiliu județean și numai pentru o singură funcție de primar sau de președinte al consiliului județean.

O persoană poate candida în același timp pentru funcția de consilier local ori de consilier județean, de primar sau de președinte al consiliului județean."

La aceeași secție de votare alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul județean, pentru primar și pentru președintele consiliului județean." 7. La articolul 24, alineatul (14) se modifică și va avea următorul cuprins: "(14) Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, de către președintele biroului electoral, în prezența persoanelor delegate de partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au comunicat reprezentanți, în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși de fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală pentru consiliul local în cauză, la care se adaugă, dacă este cazul, candidatul la funcția de primar, precum și candidatul pentru funcția de președinte al consiliului județean. În cazul biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București, se are în vedere numărul tuturor candidaturilor depuse de fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală pentru consiliul județean sau pentru președintele acestuia, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București, precum și pentru consiliile locale și primari, înregistrate în județ, respectiv în municipiul București. Dacă numărul total de reprezentanți comunicat potrivit alin. (13) este mai mic decât cel al membrilor biroului electoral, operațiunea de desemnare a reprezentanților se repetă până la ocuparea tuturor locurilor. La această fază participă numai partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au propus mai mulți reprezentanți pentru același birou electoral. Un partid politic, o alianță politică sau o alianță electorală nu poate avea mai mult de 3 reprezentanți în biroul electoral al aceleiași circumscripții." 8. La articolul 25 alineatul (1), litera j) se modifică și va avea următorul cuprins: "j) biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București, totalizează voturile exprimate pentru consiliul județean, pentru președintele consiliului județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București și pentru primarul general al municipiului București, și stabilește rezultatul alegerilor; eliberează consilierilor, respectiv președintelui consiliului județean și primarului general al municipiului București, certificatul doveditor al alegerii, după care transmite consiliului județean, respectiv Consiliului General al Municipiului București, procesele-verbale și celelalte documente privind rezultatul alegerilor pentru consilieri, prevăzute la art. 99 alin. (5), în vederea validării mandatelor;"

Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidați sau candidați independenți pentru consilieri, pentru primari, precum și pentru președinții consiliilor județene se procedează astfel

Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) este valabilă pentru toate circumscripțiile electorale din județ, respectiv din municipiul București, inclusiv pentru circumscripția electorală județeană, respectiv a municipiului București. Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) și b) este valabilă și în cazul buletinului de vot pentru alegerea primarului și a președintelui consiliului județean.

Pentru fiecare candidat independent, inclusiv pentru candidații independenți la funcția de primar și cea de președinte al consiliului județean, se imprimă un patrulater distinct în partea finală a buletinului de vot, în care aceștia sunt înscriși în ordinea înregistrării candidaturilor."

În tabelele prevăzute la alin. (4) se înscriu numărul total al votanților, numărul total al voturilor nule, listele de candidați sau, după caz, numele și prenumele candidaților independenți și ale celor pentru funcția de primar, de președinte al consiliului județean, precum și numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare."

se modifică și vor avea următorul cuprins: "Art. 90. -

După numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare încheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul județean, pentru primar, precum și pentru președintele consiliului județean câte un proces-verbal, în două exemplare

Pentru consiliul local, pentru consiliul județean, pentru primar, respectiv pentru președintele consiliului județean, se întocmește câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal și contestațiile formulate, precum și buletinele de vot nule și cele contestate. Dosarele se sigilează, se ștampilează, se transportă cu pază militară și se predau biroului electoral de circumscripție de către președintele biroului electoral al secției de votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării. Președintele biroului electoral al secției de votare trebuie însoțit de cel puțin 2 membri ai biroului, stabiliți prin tragere la sorți de către președinte." 20. Articolul 95 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 95

Pentru funcția de președinte al consiliului județean, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripție județeană.

Este declarat ales președinte al consiliului județean candidatul care a întrunit cel mai mare numărul de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin. (3) În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa numai candidații care se află în această situație."

și alineatul (5) se modifică și vor avea următorul cuprins: "Art. 99. -

Biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală, de sector al municipiului București și de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București încheie separat câte un proces-verbal pentru consiliul local și pentru primar, respectiv pentru consiliul județean și pentru președintele consiliului județean, precum și pentru Consiliul General al Municipiului București și pentru primarul general al municipiului București, după caz, privind toate operațiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor

Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru consiliul județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București, împreună cu întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat și semnat de președinte și de membrii biroului electoral de circumscripție, se înaintează consiliului local, respectiv consiliului județean sau, după caz, Consiliului General al Municipiului București, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 , republicată. Pentru primar și pentru președintele consiliului județean, dosarul format potrivit prezentului alineat se înaintează, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria sau, după caz, la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au avut loc alegeri, iar în cazul primarului general al municipiului București, la Tribunalul București, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 , republicată."

se modifică și vor avea următorul cuprins: "Art. 100. -

Pe baza proceselor-verbale prevăzute la art. 99 alin. (5) și (6) și a propriului proces-verbal, biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București centralizează voturile și rezultatul alegerilor pe județ, pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și candidați independenți și încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, pentru consilierii județeni și pentru consilierii municipiului București, respectiv pentru primar, pentru președintele consiliului județean și pentru primarul general al municipiului București

Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al președintelui consiliului județean și al consilierului județean este de 4 ani. Mandatul se exercită în condițiile legii.

Consiliul local sau consiliul județean, primarul, precum și președintele consiliului județean ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării consiliului local sau județean, respectiv a vacanței postului de primar sau de președinte al consiliului județean, încheie mandatul precedentei autorități a administrației publice locale.

Consiliul local sau consiliul județean, precum și primarul sau președintele consiliului județean, aleși în urma organizării unor noi unități administrativ-teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv vacantării unor posturi de primari sau de președinți ai consiliilor județene, își exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale generale."

Numărul membrilor fiecărui consiliu județean se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de numărul locuitorilor județului, raportat de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile, după cum urmează: ─────────────────────────────────────────────── Numărul Numărul locuitorilor județului consilierilor ─────────────────────────────────────────────── - până la 350.000 30 - între 350.001-500.000 32 - între 500.001-650.000 34 - peste 650.000 36 ───────────────────────────────────────────────

Consiliul județean ales în conformitate cu prevederile legii se completează cu președintele consiliului județean, care are drept de vot și conduce ședințele acestuia."

Consiliul județean alege dintre membrii săi 2 vicepreședinți.

Vicepreședinții se aleg cu votul secret al majorității consilierilor județeni în funcție.

Eliberarea din funcție a vicepreședinților consiliului județean se face cu votul secret al majorității consilierilor în funcție, la propunerea a cel puțin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcție a vicepreședinților consiliului județean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului județean."

Vicepreședinții consiliului județean își păstrează calitatea de consilier județean." 10. La articolul 108, alineatul (2) se abrogă. ------------- *) NOTA C.T.C

Viceprimarii și vicepreședinții consiliilor județene sunt aleși prin vot secret indirect, potrivit prevederilor Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată."

Vicepreședinții consiliului județean, precum și viceprimarii intră în exercitarea mandatului după declararea lor ca legal aleși, potrivit Legii nr. 215/2001 , republicată.

Încetarea mandatului de consilier, în condițiile art. 9 alin. (2), are ca efect încetarea de drept, pe aceeași dată, și a mandatului de vicepreședinte al consiliului județean.

Mandatul de vicepreședinte al consiliului județean, respectiv de viceprimar, poate înceta înainte de termen în urma eliberării sau revocării acestuia din funcție, în condițiile Legii nr. 215/2001 , republicată."