LEGE nr. 35 din 13 martie 2008 (*actualizată*) pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (actualizată până la data de 5 septembrie 2012*)

Exercitarea dreptului de vot în alegeri se face numai pe baza actului de identitate și a cărții de alegător, eliberată în condițiile prezentului titlu. Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot vota și fără carte de alegător.

Modelul cărții de alegător va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului în termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.

Cartea de alegător se întocmește de către serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor.

Eliberarea cărții de alegător se face pe baza actului de identitate, numai către titular și sub semnătura acestuia, de către serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor.

Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor vor îndeplini obligațiile ce le revin conform alin. (3) și (4), în colaborare cu Autoritatea Electorală Permanentă, și pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate.

Eliberarea cărții de alegător neridicate poate fi efectuată numai către titular și sub semnătura acestuia și de către biroul electoral al secției de votare, în ziua votării, alegătorilor care, până în acea zi, nu și-au ridicat cartea de alegător de la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, pe baza actului de identitate.

Domiciliul se dovedește numai cu actul de identitate.

Un alegător nu poate primi decât o singură carte de alegător.

Întâmpinările și contestațiile privind întocmirea sau eliberarea cărților de alegător se fac către serviciul public comunitar de evidență a persoanelor care le va soluționa în termen de 3 zile.

Cărțile de alegător sunt permanente și valabile pentru toate tipurile de alegeri, potrivit numărului de scrutine prevăzut în cuprinsul lor, și se eliberează alegătorilor înscriși în Registrul electoral.

Cartea de alegător se păstrează și se folosește numai de către titular.

În cazul pierderii sau distrugerii cărții de alegător, indiferent de motiv, se poate elibera un duplicat de către serviciul public comunitar de evidență a persoanelor.

Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului și pe răspunderea acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept.

Cartea de alegător a persoanei care este radiată din Registrul electoral este nulă de drept. Autoritatea Electorală Permanentă va asigura informarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, a primarilor, a misiunilor diplomatice și a birourilor electorale ale secțiilor de votare asupra numelor cetățenilor ale căror cărți de alegător devin nule de drept.

În fiecare colegiu uninominal, fiecare competitor electoral poate avea doar o singură propunere de candidatură.

Un candidat poate reprezenta un singur competitor electoral într-un singur colegiu uninominal.

Propunerile de candidați se depun la birourile electorale de circumscripție care funcționează la nivelul la care sunt aleși candidații respectivi, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor.

Propunerea de candidatură făcută de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, în condițiile art. 9 alin. (11) se depune la Biroul Electoral Central.

La depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, candidat independent trebuie să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorității Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pe țară pentru fiecare candidat.

Autoritatea Electorală Permanentă deschide conturi pentru constituirea depozitelor candidaților la funcția de deputat sau de senator.

Candidații independenți trebuie să fie susținuți de minimum 4% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente din colegiul uninominal în care candidează, dar nu mai puțin de 2.000 de alegători pentru Camera Deputaților și 4.000 de alegători pentru Senat.

Candidații independenți pentru circumscripția electorală a cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în afara țării trebuie să fie susținuți de minimum 4% din alegătorii cu domiciliul stabilit în unul dintre statele ce fac parte din colegiul uninominal pentru care candidează, dar nu mai puțin de 2.000 de alegători pentru Camera Deputaților și 4.000 de alegători pentru Senat.

Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condițiilor de fond și de formă ale listei susținătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiții sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condițiile legale.

Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripție, iar celelalte două, certificate de biroul electoral de circumscripție prin semnătura președintelui acestuia, cu menționarea datei și orei, a numărului de înregistrare și prin aplicarea ștampilei, se restituie depunătorului; unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta, în termen de 48 de ore de la restituire, la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală. Pentru circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării înregistrarea se face la Tribunalul București.

Acceptarea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie și poate fi contestată de către cetățenii cu drept de vot, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea deciziei de acceptare.

Modelul, dimensiunile și condițiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 7 zile de la stabilirea datei alegerilor, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în condițiile prezentului titlu, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

Semnele electorale trebuie comunicate Biroului Electoral Central în vederea înregistrării și trebuie să se deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Partidele și alianțele politice pot întrebuința, ca semn electoral, semnul permanent cu care s-au înscris la Tribunalul București.

Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaționale ori ale cultelor religioase. Fac excepție partidele politice care sunt membre ale unor organizații politice internaționale, acestea putând utiliza semnul organizației respective ca atare sau într-o combinație specifică.

Semnul electoral folosit de un partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, înregistrate legal începând din anul 1990, îi aparține de drept dacă l-a folosit primul, respectiv prima, și nu poate fi însușit sau utilizat de alt partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale înregistrată ulterior, decât cu consimțământul celor cărora le-a aparținut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianța politică sau alianța electorală inițială.

În cazul în care același semn electoral este solicitat de mai multe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în condițiile prezentului titlu, atribuirea se va face în beneficiul partidului politic, alianței politice, alianței electorale sau organizației cetățenilor aparținând minorității naționale care a înregistrat primul, respectiv prima, respectivul semn.

Contestațiile privind înregistrarea semnelor electorale se depun în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) și se soluționează de către Tribunalul București în cel mult două zile de la înregistrarea contestației. Hotărârea este definitivă și se comunică, în cel mult 24 de ore, părților și Biroului Electoral Central.

Pentru fiecare colegiu uninominal, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeași mărime și aceleași caractere și cu aceeași cerneală în atâtea exemplare câți alegători sunt înscriși în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%.

Pe ștampilele de vot se va inscripționa cuvântul "VOTAT", scris cu majuscule.

Imprimarea buletinelor de vot se asigură de birourile electorale de circumscripție, prin intermediul prefecților. Imprimarea buletinelor de vot pentru secțiile de votare din străinătate se realizează prin intermediul prefectului municipiului București. Prefecții răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puțin 10 zile înainte de data alegerilor. Confecționarea ștampilelor birourilor electorale se realizează prin grija prefecților, iar ștampila Biroului Electoral Central și ștampilele cu mențiunea "VOTAT" se confecționează de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative. Ștampilele cu mențiunea "VOTAT" se distribuie birourilor electorale prin intermediul prefecților, respectiv al Ministerului Afacerilor Externe pentru secțiile de votare din străinătate. Ștampilele cu mențiunea "VOTAT" se confecționează cu cel puțin 10 zile înainte de data alegerilor.

În campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, cât și cetățenii cu drept de vot au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei scrise, a mijloacelor electronice și a celorlalte mijloace de informare în masă.

Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare.

Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu și candidații independenți au acces gratuit la serviciile publice de radio și televiziune proporțional cu numărul de candidaturi propuse și rămase definitive. Fiecare societate publică de radio și televiziune va lua în considerare numărul de candidaturi propuse de fiecare competitor electoral în aria geografică acoperită de postul respectiv de radio sau televiziune.

Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu, precum și candidații independenți sunt obligați să solicite, în termen de 48 de ore de la data stabilirii zilei votării, conducerii serviciilor publice de radio și televiziune, acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare.

Posturile private de radio și televiziune vor practica același tarif pe emisiune și pe unitate de timp pentru toți competitorii electorali care participă în alegeri, conform prezentului titlu, iar timpii de antenă oferiți competitorilor electorali trebuie să fie proporționali cu cei practicați de posturile publice.

Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.

În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conținut electoral, acestea trebuie însoțite de următoarele informații

Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.

Pot efectua sondaje de opinie la ieșirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societățile comerciale ori organizațiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie și care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituției pentru care lucrează, în zona de protecție a secției de votare prevăzută la art. 41 alin. (10), fără a avea acces în interiorul secției de votare.

În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de închiderea votării.

Primarii sunt obligați ca după expirarea termenului de depunere a candidaturilor, dar până la începerea campaniei electorale să stabilească și să asigure prin dispoziție locuri speciale pentru afișajul electoral, ținând seama de numărul competitorilor electorali care participă la alegeri. Dispoziția primarului se aduce la cunoștință publică prin afișare la sediul primăriei.

Birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția electorală în care funcționează, soluționând plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, unei alianțe politice, unei alianțe electorale sau unei organizații a cetățenilor aparținând unei minorități naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu ori a unui candidat independent de a-și desfășura campania electorală în condițiile prevăzute de prezentul titlu și cu respectarea deontologiei electorale.

Dacă biroul electoral de circumscripție consideră, cu ocazia soluționării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.

Împotriva deciziei biroului electoral de circumscripție se poate face contestație la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea acesteia. Decizia dată asupra contestației este definitivă.

Fiecare secție de votare trebuie să posede un număr suficient de urne etichetate corespunzător pentru alegerea Camerei Deputaților, respectiv a Senatului, urnă specială, cabine, ștampile cu mențiunea "VOTAT", având în vedere numărul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente și respectarea duratei votării prevăzute în lege. Buletinul de vot introdus în cealaltă urnă decât cea corespunzătoare tipului de alegere este luat în calcul dacă votul este valabil exprimat.

Votarea începe la ora 7,00 și are loc până la ora 21,00, când secția de votare se închide. Pe ușa secției de votare se vor afișa orele între care se desfășoară procesul de votare.

În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală, se va face mențiunea în listă, cu confirmarea, pe bază de semnătură, a unui membru al biroului electoral.

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă cartea de alegător și actul de identitate biroului electoral al secției de votare. Biroul electoral al secției de votare verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziția destinată acestuia. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă, președintele sau un membru al biroului electoral al secției de votare îi încredințează alegătorului buletinul de vot și ștampila cu mențiunea "VOTAT" pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot. Dacă un alegător se prezintă cu duplicatul cărții de alegător, biroul electoral al secției de votare face o mențiune privind acest fapt în copia de pe lista electorală permanentă.

În afara membrilor birourilor electorale și a candidaților, la toate operațiunile din secțiile de votare, cât și la toate operațiunile efectuate de birourile electorale la toate nivelele pot asista

Pot fi acreditați, ca observatori interni, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care au ca obiect principal de activitate apărarea democrației și a drepturilor omului, care sunt legal constituite cu cel puțin 6 luni înainte de data desfășurării alegerilor și în ale căror organe de conducere nu se află niciun membru al vreunui partid politic sau organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale. Persoanele desemnate de aceste organizații ca observatori nu pot fi membri ai vreunui partid politic sau ai vreunei organizații a cetățenilor aparținând unei minorități naționale care participă în alegeri conform prezentului titlu.

Acreditarea reprezentanților presei scrise, radioului și televiziunilor din România se face de către Autoritatea Electorală Permanentă. Contestația privind acreditarea sau respingerea solicitării de acreditare se soluționează de Curtea de Apel București în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea dată este definitivă și irevocabilă.

Pot fi acreditate, ca observatori interni, doar persoanele propuse de către acele organizații neguvernamentale în privința cărora Autoritatea Electorală Permanentă stabilește că îndeplinesc prevederile alin. (2). Acreditarea observatorilor interni se face de către birourile electorale de circumscripție.

Acreditarea reprezentanților presei, radioului și posturilor de televiziune străine, precum și a reprezentanților organizațiilor internaționale cu activitate în domeniul democrației și al drepturilor omului care solicită acest lucru se face de către Autoritatea Electorală Permanentă, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe.

Încălcarea condițiilor de acreditare atrage, de drept, încetarea acreditării.

Persoanele acreditate pot asista la operațiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 și terminând cu momentul încheierii și semnării, de către membrii biroului electoral al secției de votare, a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secția respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea și desfășurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris președintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularități. Orice act de propagandă pentru sau împotriva unui partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu ori candidat independent sau încercarea de a influența opțiunea alegătorului, precum și încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancțiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secția de votare.

După încheierea votării, președintele, în prezența membrilor biroului electoral al secției de votare, anulează buletinele de vot rămase neîntrebuințate.

Se consemnează distinct, în procesele-verbale pentru fiecare tip de alegere, numărul buletinelor de vot anulate.

Se numără toți alegătorii din listele electorale permanente și suplimentare care au participat la vot și se consemnează numărul lor în rubricile corespunzătoare din procesele-verbale. Se îndosariază listele electorale suplimentare în ordinea întocmirii lor.

Pentru fiecare tip de alegere se adună buletinele de vot utilizate așa cum rezultă din listele de alegător cu buletinele de vot neutilizate și anulate. Suma acestora, care trebuie să corespundă cu numărul de buletine primite în cadrul secției de votare, se consemnează în procesul-verbal. În cazul în care suma lor este alta decât numărul de buletine de vot primite, se precizează în procesul-verbal motivul pentru care apare eroarea, luându-se în considerare și întâmpinările și contestațiile adresate biroului electoral al secției de votare.

În cazul în care suma nu se verifică, membrii biroului electoral al secției de votare pot avea opinii separate. Acestea se consemnează în procesul-verbal.

După aceste operațiuni, se procedează la deschiderea urnelor. Deschiderea urnelor se face în mod succesiv. Următoarea urnă se deschide numai după ce se efectuează numărătoarea buletinelor de vot și se consemnează rezultatele în procesul-verbal de la urna anterioară.

Președintele va citi, cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, numele și prenumele candidatului votat și va arăta buletinul de vot celor prezenți.

Pe formularul tipizat elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, unul dintre membrii biroului electoral asistat de cel puțin încă un membru al acestuia consemnează opțiunea ce rezultă prin citirea fiecărui buletin de vot.

Fiecare buletin de vot citit și consemnat în formular este așezat de către președinte, ajutat de ceilalți membri ai biroului electoral, într-un pachet separat pentru fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidat independent.

Pentru buletinele de vot nule, voturi albe, precum și pentru cele contestate se fac pachete separate.

Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ștampila de control a biroului electoral al secției de votare, buletinele de vot având alt model decât cel legal aprobat sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere ori în afara acestora. Aceste buletine de vot nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

În cazul în care există buletine de vot pentru care există opinii diferite privind valabilitatea votului, acesta va fi atribuit unui candidat sau va fi considerat nul în funcție de părerea majorității membrilor biroului electoral al secției de votare.

Sunt voturi albe buletinele care nu au aplicată ștampila "VOTAT". Aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

Rezultatul se consemnează în câte un tabel separat și se încheie în două exemplare originale, câte un proces-verbal.

Procesul-verbal cuprinde

Biroul electoral de circumscripție centralizează informațiile cu privire la voturile exprimate în întreaga circumscripție electorală, pentru fiecare tip de alegere.

Birourile electorale de circumscripție la nivel județean și biroul electoral al circumscripției electorale pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, respectiv oficiile electorale din municipiul București întocmesc, după caz, următoarele procese-verbale pentru fiecare tip de alegere

După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care întrunesc și care nu întrunesc pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2), birourile electorale de circumscripție procedează la prima etapă de repartizare pe competitor electoral a mandatelor de deputat, respectiv de senator, la nivel de circumscripție electorală.

La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripție au dreptul să asiste candidații și persoanele acreditate.

Biroul electoral de circumscripție stabilește, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat, coeficientul electoral al circumscripției electorale, determinat ca partea întreagă nerotunjită rezultată prin împărțirea numărului de voturi valabil exprimate pentru toți competitorii electorali care întrunesc condiția prevăzută la art. 47 alin. (2), inclusiv voturile valabil exprimate pentru candidații independenți care au obținut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal unde au candidat, la numărul de deputați, respectiv de senatori ce urmează să fie aleși în acea circumscripție electorală.

În fiecare circumscripție electorală, biroul electoral de circumscripție aduce la cunoștință publică rezultatele preliminare ale alegerilor cel puțin o dată la 24 de ore, înainte de a obține procesele-verbale și rezultatele votării de la toate birourile electorale care funcționează la nivele inferioare nivelului său.

După obținerea rezultatelor votării de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare, biroul electoral de circumscripție aduce la cunoștință publică rezultatele alegerilor.

Contravențiile prevăzute la art. 50 lit. a^1), a^2), a^3), a^4), c), f), g), h), h^1), h^2), h^3), k), o), q) și r) se sancționează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei, cele de la lit. b), l) și p), cu amendă de la 1.500 la 4.500 lei, cele de la lit. a), d), e), h^4), i), j), m), m^1), m^2) și n), cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.

Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de vot sau de a fi ales constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepsește.

Înscrierea, cu bună-știință, în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Tentativa se pedepsește.

Violarea, prin orice mijloace, a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Tentativa se pedepsește.

Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum și primirea acestora de către alegător, în același scop, constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Tentativa se pedepsește.

Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele partidului respectiv.

Fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Tentativa se pedepsește.

Utilizarea unei cărți de alegător nule sau a unei cărți de alegător false ori a unui buletin de vot fals, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele la care are dreptul un alegător sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Tentativa se pedepsește.

Atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

Tentativa se pedepsește.

Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Tentativa se pedepsește.