LEGE nr. 35 din 13 martie 2008 (*actualizată*) pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (actualizată până la data de 5 septembrie 2012*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Prezentul titlu stabilește cadrul juridic general pentru organizarea și desfășurarea alegerii Camerei Deputaților și a Senatului.
În sensul prezentului titlu, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație
afiș electoral - apel, declarație, fotografie și alt material sub formă tipărită, utilizat în campania electorală de competitorii electorali în scop de informare și propagandă electorală
Alegerile parlamentare în România se desfășoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret și liber exprimat al votului, în condițiile prezentului titlu.
Cetățenii români au dreptul de vot și de a fi aleși, indiferent de rasă, sex, naționalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, opinie politică, avere sau de origine socială, în condițiile prezentului titlu.
Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate își exercită dreptul de vot în condițiile prevăzute de prezentul titlu.
Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților și la un singur vot pentru alegerea Senatului.
Fiecare alegător își exprimă votul personal. Exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă.
Votul exercitat în cadrul alegerilor este secret. Orice control asupra modului în care votează un alegător este interzis.
Participarea cetățenilor la alegeri se face pe baza liberului consimțământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.
Deputații și senatorii se aleg în colegii uninominale constituite potrivit prevederilor art. 11, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporționale.
Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 70.000 de locuitori. (3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori. (4) Numărul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat în urma ultimului recensământ al populației, publicat de Institutul Național de Statistică, repartizat pe localități, corespunzător structurii teritorial-administrative în vigoare.
Alegerile se desfășoară într-o singură zi care poate fi numai duminica.
Aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor.
Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua votării și se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării.
În cazul organizării de alegeri parțiale, data desfășurării acestora se stabilește cu cel puțin 45 de zile înaintea zilei votării. În acest caz, termenele prevăzute de prezenta lege, cu excepția celor de 24 de ore, se reduc la jumătate. Dacă din operațiunea de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracțiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în plus; fracțiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul.
Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul, potrivit delimitării făcute conform art. 18.
Cetățenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reședința în străinătate, își exercită dreptul de vot la una dintre secțiile de votare din acea țară în care își au domiciliul sau reședința, în condițiile prezentului titlu.
Personalul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare își exercită dreptul de vot la secția de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care își desfășoară activitatea. Acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare și va putea vota pe baza pașaportului diplomatic sau a pașaportului de serviciu.
Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii votează la secția la care își desfășoară activitatea, după înscrierea lor în lista electorală suplimentară, dacă este cazul, doar dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal în care se află secția de votare respectivă și sunt arondați, conform domiciliului, în altă secție de votare a aceluiași colegiu uninominal, iar candidații pot vota la oricare dintre secțiile de votare din cadrul colegiului uninominal în care candidează.
Alegătorii care au fost înscriși în registrul electoral cu adresa de reședință votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au reședința, potrivit delimitării făcute conform art. 18, și unde sunt înscriși în copia de pe lista electorală permanentă.
Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități naționale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu cel puțin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat.
Pot depune candidaturi organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament.
Pot depune candidaturi și alte organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care sunt de utilitate publică și care prezintă Biroului Electoral Central, în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor, o listă de membri cuprinzând un număr de cel puțin 15% din numărul total al cetățenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparținând minorității respective.
Partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale se pot asocia între ele numai la nivel național, pe bază de protocol, constituind o alianță electorală, în scopul participării la alegerea Camerei Deputaților și a Senatului. Un partid politic, o alianță politică sau o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale nu poate face parte decât dintr-o singură alianță electorală. Alianța electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță.
Protocolul de constituire a alianței electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înființarea acestuia.
Biroul Electoral Central se pronunță în ședință publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianței electorale, în termen de 24 de ore de la depunerea acestuia.
Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la pronunțare.
Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la pronunțare.
Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță asupra contestațiilor prevăzute la alin. (4) și (5) în termen de 24 de ore de la înregistrarea contestației, prin hotărâre definitivă și irevocabilă.
Celelalte prevederi ale prezentei legi referitoare la alianțele politice se aplică în mod corespunzător și alianțelor electorale.
Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, o circumscripție în municipiul București și o circumscripție separată pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării. Numărul total al circumscripțiilor electorale este de 43. Denumirea și numerotarea circumscripțiilor electorale sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul titlu.
În cadrul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripții electorale se constituie colegii uninominale pe baza normei de reprezentare, după cum urmează
numărul colegiilor uninominale pentru Camera Deputaților, respectiv pentru Senat se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare prevăzute la art. 5 alin. (2) și (3), la care se adaugă un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul colegiilor de deputat dintr-o circumscripție electorală să fie mai mic de 4, iar cel de senator, mai mic de 2
numărul de locuitori avut în vedere la calculul numărului de colegii uninominale care se delimitează în cadrul fiecărui județ este cel prevăzut la art. 5 alin. (4).
Delimitarea colegiilor uninominale se face ținând cont de următoarele reguli
o circumscripție electorală poate fi compusă numai din colegii uninominale întregi
teritoriul cuprins de un colegiu uninominal trebuie să se afle pe teritoriul unuia și aceluiași județ sau al municipiului București
pe teritoriul unei localități pot fi delimitate, de regulă, doar colegii uninominale întregi
un colegiu uninominal poate cuprinde, de regulă, una sau mai multe localități întregi
în municipiul București, colegiile uninominale nu trebuie să depășească limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6 sectoare. În fiecare dintre sectoare se vor delimita colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților și pentru alegerea Senatului cu aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), prevederile lit. g) urmând să fie aplicate pentru colegiile uninominale delimitate în interiorul fiecărui sector în parte
Prima delimitare și numerotare a colegiilor uninominale va fi efectuată prin hotărâre a Guvernului, conform hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporționalității reprezentării parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.
Pentru organizarea procesului electoral funcționează în mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, care emite hotărâri, decizii și instrucțiuni. În perioada organizării alegerilor se formează Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripție la nivel județean, al municipiului București, oficii electorale de sector, în cazul municipiului București, și un birou electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, precum și birouri electorale ale secțiilor de votare.
Birourile și oficiile electorale lucrează în prezența majorității membrilor lor și iau decizii cu votul majorității membrilor prezenți. Biroul Electoral Central lucrează în prezența majorității membrilor săi și adoptă decizii și hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.
În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este hotărâtor.
Reprezentanții partidelor politice, ai alianțelor politice și ai alianțelor electorale, precum și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale în birourile și oficiile electorale nu pot primi și nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.
Reprezentanții partidelor politice, ai alianțelor politice și ai alianțelor electorale, precum și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale în birourile și oficiile electorale pot fi înlocuiți, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar și în ziua alegerilor.
Membrii birourilor și oficiilor electorale care nu reprezintă partide politice, alianțe politice, alianțe electorale sau, după caz, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale pot fi înlocuiți, în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, de către cei care i-au desemnat, cu respectarea, după caz, a condițiilor prevăzute de art. 13, 14, 16, 17 și 19.
Calitatea de membru al unui birou sau oficiu electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de prezenta lege. Constatarea cazului încetării de drept a calității de membru al unui birou sau oficiu electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de către președintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dispozițiile art. 13^2 se aplică în mod corespunzător.
La nivel național se constituie un Birou Electoral Central, format din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și din cel mult 12 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale care participă la alegeri, conform legii, precum și un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților.
Biroul Electoral Central are următoarele atribuții principale
urmărește aplicarea unitară a dispozițiilor legale privitoare la alegeri și asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora
La nivelul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripții electorale se constituie un birou electoral de circumscripție, format din 3 judecători, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și din cel mult 9 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, conform prezentului titlu, în circumscripția electorală respectivă. Biroul electoral de circumscripție pentru cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara țării are sediul în municipiul București.
Birourile electorale de circumscripție au următoarele atribuții
veghează la organizarea din timp a secțiilor de votare, urmăresc și asigură aplicarea unitară și respectarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri de către toate autoritățile, instituțiile și organismele cu responsabilități în materie electorală din cadrul circumscripției
înregistrează candidaturile depuse la nivelul circumscripției și constată rămânerea definitivă a acestora
comunică, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, Biroului Electoral Central, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale cu reprezentare în Parlament prin grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, celelalte partide politice, alianțe politice și organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care au depus candidați la nivelul colegiilor uninominale de pe raza circumscripției, cât și numărul de candidaturi depuse de acestea
fac publicațiile și afișările prevăzute de prezentul titlu cu privire la candidaturi
rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare sau, după caz, oficiilor electorale din cadrul circumscripției electorale în care funcționează; contestațiile se soluționează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum și pentru autoritățile și instituțiile publice la care se referă, sub sancțiunile prevăzute de prezentul titlu
Pentru organizarea alegerii Camerei Deputaților și a Senatului se înființează Registrul secțiilor de votare, administrat de către Autoritatea Electorală Permanentă, cuprinzând delimitarea și numerotarea secțiilor de votare de pe teritoriul României.
Delimitarea secțiilor de votare se stabilește în termen de 30 de zile de la stabilirea datei alegerilor de către primarii comunelor, orașelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor componente, împreună cu prefecții și cu structurile teritoriale ale Centrului Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor, fără ca acestea să depășească limitele colegiilor uninominale pentru Camera Deputaților.
Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia, care sunt, de regulă, magistrați sau juriști, precum și din 7 membri. Birourile electorale ale secțiilor de votare nu pot funcționa cu mai puțin de 5 membri.
Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate se constituie dintr-un președinte, desemnat de șeful misiunii diplomatice, și cel mult 7 membri stabiliți de președintele biroului electoral de circumscripție pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării, prin tragere la sorți, dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe, la propunerea partidelor politice parlamentare. În cazul în care numărul persoanelor propuse de partidele politice parlamentare este insuficient, lista este completată de către Ministerul Afacerilor Externe cu alte persoane cu o bună reputație și fără apartenență politică.
Birourile electorale ale secțiilor de votare au următoarele atribuții
primesc de la structurile teritoriale ale Centrului Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, prin intermediul primarilor, pe bază de proces-verbal, cu 3 zile înainte de data alegerilor, două copii de pe listele electorale permanente care cuprind alegătorii din secția de votare. Un exemplar este pus la dispoziția alegătorilor pentru consultare și un exemplar este utilizat în ziua alegerilor
Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
Contestațiile se depun la și se soluționează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcționează biroul la care se referă contestația sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia sau, după caz, hotărârea dată este definitivă.
Registrul electoral reprezintă o bază de date centralizată în care sunt înscriși toți cetățenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot. Înregistrarea cetățenilor cu domiciliul sau reședința în străinătate se va face pe baza evidenței existente la Direcția generală de pașapoarte din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, utilizată la eliberarea pașapoartelor cu mențiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, precum și a datelor deținute de Ministerul Afacerilor Externe.
Persoanele decedate se radiază din Registrul electoral, la sesizarea serviciului public comunitar de evidență a populației, în termen de 24 de ore.
Persoanele care și-au pierdut cetățenia română se radiază din Registrul electoral, pe baza comunicării Ministerului Justiției, în termen de 24 de ore de la primirea acesteia.
Persoanele care au pierdut drepturile electorale se radiază din Registrul electoral, la sesizarea serviciului public comunitar de evidență a populației, în termen de 24 de ore.
Datele și informațiile conținute în Registrul electoral sunt destinate exclusiv proceselor electorale.
Orice persoană înscrisă în Registrul electoral poate solicita informații numai cu privire la datele personale care sunt conținute în acesta.
Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite și a oricăror erori din Registrul electoral se fac la biroul teritorial județean al Autorității Electorale Permanente competent, acesta fiind obligat să se pronunțe, prin dispoziție, în cel mult 3 zile de la înregistrare.
Contestațiile împotriva dispozițiilor date se soluționează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul.
Listele electorale cuprind cetățenii cu drept de vot înscriși în Registrul electoral. Ele sunt permanente sau suplimentare.
Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul național se întocmesc de către primarul comunei, orașului sau municipiului ori al sectorului municipiului București, după caz, pe baza datelor și informațiilor cuprinse în Registrul electoral și comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorității Electorale Permanente care funcționează la nivelul județului pe teritoriul căruia se află localitatea.
Structurile teritoriale ale Centrului Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor comunică birourilor electorale de circumscripție din raza lor teritorială, în cel mult 48 de ore de la constituirea acestora, numărul minim de semnături necesar pentru susținerea candidaturilor independente în fiecare colegiu uninominal.
Direcția generală de pașapoarte din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative comunică biroului electoral de circumscripție pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării, în cel mult 48 de ore de la constituirea acestuia, numărul minim de semnături necesar pentru susținerea candidaturilor independente în fiecare colegiu uninominal din afara țării.
Listele electorale suplimentare se întocmesc în cazurile prevăzute de prezentul titlu și vor cuprinde elementele prevăzute la art. 26 alin. (4). Listele se semnează de președintele biroului electoral al secției de votare unde au fost întocmite.
În lista electorală suplimentară vor fi trecute, de către președintele biroului electoral al secției de votare, persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că domiciliază pe raza secției de votare respective, însă au fost omise din copia de pe lista electorală permanentă, persoanele care votează conform prevederilor art. 8 alin. (4), cetățenii români din străinătate care fac dovada cu pașaportul cu mențiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate că domiciliază într-o țară din colegiul uninominal respectiv, cetățenii români care arată că au reședința într-o țară din colegiul uninominal respectiv prin prezentarea pașaportului simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, și a cărții de identitate, însoțite de documentul emis de autoritățile străine care dovedește reședința în străinătate, precum și persoanele care votează conform dispozițiilor art. 8 alin. (3). Persoanele respective pot vota numai în baza actului de identitate și a cărții de alegător.
Exercitarea dreptului de vot în alegeri se face numai pe baza actului de identitate și a cărții de alegător, eliberată în condițiile prezentului titlu. Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot vota și fără carte de alegător.
Modelul cărții de alegător va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului în termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.
Cartea de alegător se întocmește de către serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor.
Eliberarea cărții de alegător se face pe baza actului de identitate, numai către titular și sub semnătura acestuia, de către serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor.
Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor vor îndeplini obligațiile ce le revin conform alin. (3) și (4), în colaborare cu Autoritatea Electorală Permanentă, și pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate.
Eliberarea cărții de alegător neridicate poate fi efectuată numai către titular și sub semnătura acestuia și de către biroul electoral al secției de votare, în ziua votării, alegătorilor care, până în acea zi, nu și-au ridicat cartea de alegător de la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, pe baza actului de identitate.
Domiciliul se dovedește numai cu actul de identitate.
Un alegător nu poate primi decât o singură carte de alegător.
Întâmpinările și contestațiile privind întocmirea sau eliberarea cărților de alegător se fac către serviciul public comunitar de evidență a persoanelor care le va soluționa în termen de 3 zile.
Cărțile de alegător sunt permanente și valabile pentru toate tipurile de alegeri, potrivit numărului de scrutine prevăzut în cuprinsul lor, și se eliberează alegătorilor înscriși în Registrul electoral.
Cartea de alegător se păstrează și se folosește numai de către titular.
În cazul pierderii sau distrugerii cărții de alegător, indiferent de motiv, se poate elibera un duplicat de către serviciul public comunitar de evidență a persoanelor.
Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului și pe răspunderea acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept.
Cartea de alegător a persoanei care este radiată din Registrul electoral este nulă de drept. Autoritatea Electorală Permanentă va asigura informarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, a primarilor, a misiunilor diplomatice și a birourilor electorale ale secțiilor de votare asupra numelor cetățenilor ale căror cărți de alegător devin nule de drept.
În fiecare colegiu uninominal, fiecare competitor electoral poate avea doar o singură propunere de candidatură.
Un candidat poate reprezenta un singur competitor electoral într-un singur colegiu uninominal.
Propunerile de candidați se depun la birourile electorale de circumscripție care funcționează la nivelul la care sunt aleși candidații respectivi, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor.
Propunerea de candidatură făcută de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, în condițiile art. 9 alin. (11) se depune la Biroul Electoral Central.
La depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, candidat independent trebuie să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorității Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pe țară pentru fiecare candidat.
Autoritatea Electorală Permanentă deschide conturi pentru constituirea depozitelor candidaților la funcția de deputat sau de senator.
În vederea înregistrării candidaturilor, fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale depune la biroul electoral de circumscripție 4 dosare, fiecare cuprinzând următoarele
lista candidaților pentru respectiva circumscripție cuprinzând datele prevăzute la art. 29 alin. (8), (9) și (10), cu indicarea colegiului uninominal și a funcției pentru care se candidează
copiile actelor de identitate ale candidaților
dovezile constituirii depozitelor, prevăzute la art. 29 alin. (5), pentru fiecare candidat
declarațiile de acceptare a candidaturii, prevăzute la art. 29 alin. (11)
declarațiile de avere și de interese ale candidaților, conform modelelor prevăzute în anexa la Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare
declarațiile candidaților născuți înainte de 1 ianuarie 1976 de apartenență sau neapartenență la securitate ca poliție politică, ce se vor redacta conform modelului prevăzut în anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
Candidații independenți trebuie să fie susținuți de minimum 4% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente din colegiul uninominal în care candidează, dar nu mai puțin de 2.000 de alegători pentru Camera Deputaților și 4.000 de alegători pentru Senat.
Candidații independenți pentru circumscripția electorală a cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în afara țării trebuie să fie susținuți de minimum 4% din alegătorii cu domiciliul stabilit în unul dintre statele ce fac parte din colegiul uninominal pentru care candidează, dar nu mai puțin de 2.000 de alegători pentru Camera Deputaților și 4.000 de alegători pentru Senat.
În vederea înregistrării propunerii de candidatură, fiecare candidat independent depune personal la biroul electoral de circumscripție 4 dosare, fiecare cuprinzând următoarele
cerere de înregistrare a candidaturii sub semnătură proprie, cuprinzând datele prevăzute de art. 29 alin. (10), cu indicarea funcției pentru care candidează
documentele prevăzute la art. 29^1 lit. b)-f)
un exemplar original al listei susținătorilor.
Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condițiilor de fond și de formă ale listei susținătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiții sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condițiile legale.
Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripție, iar celelalte două, certificate de biroul electoral de circumscripție prin semnătura președintelui acestuia, cu menționarea datei și orei, a numărului de înregistrare și prin aplicarea ștampilei, se restituie depunătorului; unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta, în termen de 48 de ore de la restituire, la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală. Pentru circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării înregistrarea se face la Tribunalul București.
Acceptarea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie și poate fi contestată de către cetățenii cu drept de vot, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea deciziei de acceptare.
După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adaugă termenele prevăzute la art. 32 alin. (1), (2), (5) și (6), birourile electorale de circumscripție încheie un proces-verbal prin care constată rămânerea definitivă a candidaturilor, dispun imprimarea buletinelor de vot, afișează la sediul lor, precum și la sediul secțiilor de votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, candidaturile definitive, cu precizarea numelui și prenumelui, domiciliului, apartenenței politice, profesiei și ocupației candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice prin presă și prin orice mijloace de informare în masă, cheltuielile fiind suportate de cei interesați.