Înapoi la Legislație

Legea nr. 32/2000 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Emitent
PARLAMENTUL
Articole
100

Pe scurt

Legea nr. 32/2000: LEGE nr. 32 din 3 aprilie 2000 (*actualizată*) privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor**) (actualizată până la data de 28 octombrie 2013*).

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Cine l-a emis?
PARLAMENTUL
Câte articole are?
100 articole.
Cuprins

LEGE nr. 32 din 3 aprilie 2000 (*actualizată*) privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor**) (actualizată până la data de 28 octombrie 2013*)

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 26

Asigurătorii care până la 31 decembrie 2005 au fost autorizați să desfășoare activitate compozită pot desfășura în continuare activitățile de asigurări de viață și generale numai în condițiile separării managementului celor două activități în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia.

Art. 26^1

(1)

Managementul separat al celor două activități, menționat la art. 26, trebuie să fie organizat astfel încât să se asigure o separare clară între aceste activități, pentru a se respecta următoarele obiective

a)

interesele dețînătorilor de polițe de viață și, respectiv, de polițe de asigurări generale nu trebuie în nici un fel prejudiciate și, în special, profitul înregistrat de una din cele două activități să nu fie folosit în scopul îmbunătățirii celeilalte activități, situația aceasta putând fi realizată numai în cazuri excepționale și cu aprobarea expresă dată de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în condițiile prevăzute pentru astfel de situații prin norme emise în aplicarea prezentei legi

b)

minimul obligațiilor financiare, în special marjele de solvabilitate, stabilite în conformitate cu prevederile legii și ale normelor emise în aplicarea acesteia pentru fiecare dintre cele două activități sunt îndeplinite în mod independent, fără un transfer de active de la o activitate către alta.

(2)

În cazul în care, prin respectarea prevederilor alin. (1) lit. b), rezultă că mai sunt active disponibile la una dintre cele două activități, evidențiate în mod distinct, acestea pot fi folosite pentru cealaltă activitate, dar numai cu aprobarea prealabilă a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

(3)

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va analiza periodic rezultatele celor două activități, pentru a asigura aplicarea prevederilor acestui articol.

Art. 26^2

(1)

Asigurătorii cu activitate compozită au obligația să organizeze și să conducă evidența contabilă separat pentru cele două activități de asigurare.

(2)

În acest scop, veniturile, în special primele încasate, plățile de la reasigurători și cele din investirea activelor, și cheltuielile, în special cele privind plata daunelor, sumele suplimentare pentru provizioanele tehnice, primele de reasigurare, cheltuielile operaționale pentru activitatea respectivă, trebuie să fie defalcate în conformitate cu natura lor.

(3)

Cheltuielile operaționale comune celor două categorii de asigurări vor fi alocate fiecărei activități conform unei chei de repartizare, cheie care va fi menținută cel puțîn pe parcursul unui exercițiu financiar.

(4)

Utilizarea acestei chei de repartizare se face numai cu aprobarea prealabilă a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Art. 26^3

Asigurătorii cu activitate compozită trebuie să calculeze marja de solvabilitate disponibilă separat, în conformitate cu metoda stabilită prin normele emise în aplicarea prezentei legi, pentru fiecare dintre cele două activități și să întocmească un raport prin care să identifice în mod clar activele și obligațiile care sunt folosite pentru calcularea fiecărei marje.

Art. 26^4

(1)

În cazul în care una dintre cele două marje de solvabilitate este insuficientă, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va aplica pentru activitatea la care se înregistrează deficiențe măsuri de redresare specifice, în conformitate cu prevederile legii și ale normelor emise în aplicarea prezentei legi.

(2)

Transferul între cele două activități, în cazul înregistrării unei situații precum cea prevăzută în alin. (1), se va face doar în cazuri excepționale și numai în condițiile stabilite și aprobate în prealabil de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia.

Art. 26^5

În vederea asigurării unei conduceri prudențiale pentru fiecare dintre cele două activități desfășurate de asigurătorii cu activitate compozită, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor confirmă sau nu, în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia, conducătorii departamentelor de asigurări de viață și de asigurări generale, precum și persoanele care vor ocupa funcții de conducere specifice în cadrul acestor departamente.

Art. 26^6

Asigurătorii cu activitate compozită au obligația să țînă pentru fiecare dintre cele două activități câte un registru special al activelor, în conformitate cu prevederile anexei nr. 2.

Art. 26^7

Asigurătorii cu activitate compozită sunt obligați să trimită către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor toate informațiile, documentele și raportările ale căror formă, conținut, informații, detalii și certificări sunt stabilite prin normele emise în aplicarea prezentei legi pentru fiecare activitate.

Art. 26^8

Prevederile art. 26^1-26^7 se aplică și reasigurătorilor.

Art. 27

(1)

Administrarea asigurărilor de viață și a fondului asigurărilor de viață aferent, inclusiv investirea și evaluarea activelor, precum și calculul rezervelor tehnice se efectuează potrivit prevederilor stabilite prin norme.

Art. 28

(1)

Activele aferente fondului asigurărilor de viață vor garanta siguranța asiguraților care au contracte de asigurări de viață și vor fi folosite numai în raport cu obligațiile aferente fondului asigurărilor de viață.

Art. 28^1

(1)

Dacă un asigurător nu se conformează, după caz, prevederilor art. 21 alin. (1) sau art. 27 alin. (2), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va interzice acestuia să dispună liber asupra activelor sale, după comunicarea prealabilă a deciziei sale autorităților competente din statele membre în care sunt situate riscurile.

(2)

În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constată că situația financiară a asigurătorului se deteriorează în continuare, aceasta poate să limiteze sau să interzică libera alocare a activelor asigurătorului. În consecință, va informa autoritățile competente ale altor state membre pe teritoriile cărora asigurătorul își desfășoară activitatea asupra tuturor măsurilor luate și, la cererea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, acestea vor lua aceleași măsuri.

(3)

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate, de asemenea, să limiteze sau să interzică libera alocare a activelor asigurătorului și va informa autoritățile competente ale altor state membre pe teritoriile cărora asigurătorul își desfășoară activitatea asupra măsurilor luate și, la cererea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, acestea vor lua același măsuri.

(4)

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate să ia toate măsurile considerate necesare și asigurătorii în vederea protejării intereselor asiguraților în situațiile descrise în alin. (1), (2) și (3).

(5)

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în conformitate cu prevederile prezentei legi, la cererea autorităților din statul membru de origine, va interzice libera alocare a activelor din România unui asigurător/ reasigurător, care în baza libertății de stabilire prestează activitatea de asigurare/reasigurare pe teritoriul României.

Art. 28^2

Prevederile art. 28^1 se aplică și reasigurătorilor.

Art. 33

(1)

Intermediarii în asigurări și în reasigurări sunt, după caz, înregistrați la sau autorizați de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în conformitate cu normele emise în aplicarea prezentei legi, sau la autoritatea competentă din statul membru de origine.

Art. 34

(1)

O persoană fizică sau juridică poate desfășura o activitate ca agent de asigurare, dacă deține o autorizație valabilă, scrisă, din partea unui asigurător, denumită în prezenta lege contract de agent, pentru a acționa în numele acestuia.

(2)

Agentul de asigurare persoană fizică trebuie să îndeplinească următoarele condiții

a)

să aibă pregătirea profesională de specialitate și/sau competențele, cunoștințele și aptitudinile corespunzătoare exercitării acestei activități, în concordanță cu cerințele prevăzute în normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în aplicarea prezentei legi

b)

să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă profesională sau o garanție echivalentă furnizată de un asigurător în numele căruia agentul de asigurare lucrează sau al cărui împuternicit este, valabile pe întregul teritoriu al Comunității Europene și al statelor aparțînând Spațiului Economic European, în concordanță cu cerințele prevăzute de norme

c)

să nu aibă cazier judiciar pentru infracțiuni contra patrimoniului sau pentru infracțiuni prevăzute de legislația financiar-fiscală

d)

să îndeplinească cerințele legale în vigoare privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor

e)

să se bucure de o bună reputație.

(3)

Agentul de asigurare persoană juridică trebuie să îndeplinească următoarele condiții

a)

să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de agent de asigurare, cu excepția prevăzută la art. 33 alin. (2)

b)

să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă, a cărui valoare să reprezinte 75% din cea prevăzută la art. 35 alin. (5) lit. c)

Art. 35

(1)

O persoană juridică poate desfășura activitate de intermediere în asigurări și/sau în reasigurări, în calitate de broker de asigurare și/sau de reasigurare, dacă are o autorizație din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Art. 35^1

Brokerii de asigurare și/sau de reasigurare sunt obligați să prezinte Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor situațiile financiare anuale, precum și alte documente, rapoarte ori informații cerute de aceasta, la termenele și în formele stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi sau prin avize, decizii ori circulare.

Art. 35^2

(1)

Brokerii de asigurare și/sau de reasigurare pot fructifica ori investi capitalul social, veniturile realizate din activitatea de intermediere în asigurări sau în reasigurări, precum și rezervele de capital în bunuri mobiliare ori imobiliare (depozite bancare, acțiuni, obligațiuni, alte titluri de valori mobiliare, imobile destinate activității proprii sau închirierii).

(2)

Veniturile din activitatea de închiriere a imobilelor pot reprezenta maximum 15% din veniturile aferente activității de intermediere în asigurări.

Art. 36

(1)

Un broker de asigurare care solicită autorizarea conform art. 35 achită la depunerea cererii de autorizare o taxa de autorizare de 30.000.000 lei; cuantumul taxelor de autorizare se actualizează periodic prin decizie a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în funcție de indicele prețurilor comunicat de Comisia Naționala pentru Statistica.

(2)

În cazul respingerii cererii de autorizare sau a retragerii documentației de către solicitant, taxa de autorizare nu se restituie.

Art. 36^1

(1)

Intermediarii în asigurări și/sau în reasigurări, autorizați și/sau înregistrați de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor să desfășoare activitate de intermediere pe teritoriul României, după caz, pot desfășura activitate de intermediere pe teritoriul oricărui stat membru.

(2)

Intermediarii în asigurări și/sau reasigurări își desfășoară activitatea conform alin. (1), cu condiția informării prealabile a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

(3)

Intermediarul în asigurări și/sau în reasigurări transmite spre informare Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor următoarele documente și informații referitoare la: a) statul membru pe teritoriul căruia intenționează să desfășoare activitatea de intermediere

b)

structura sa organizatorică

c)

adresa sediului său din statul membru gazdă de la care pot fi obținute și la care pot fi transmise documente

d)

numele, calificarea și experiența conducătorului executiv, care are capacitatea să îl reprezinte și să îl angajeze în relațiile cu terții pe teritoriul statului membru respectiv, inclusiv dovada că acesta nu are cazier judiciar pentru infracțiuni contra patrimoniului sau pentru infracțiuni prevăzute de legislația financiar-fiscală.

(4)

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor transmite aceste informații în termen de 30 de zile de la primirea lor autorității competente din statul membru respectiv, numai în cazul în care statul membru a comunicat Comisiei Europene că dorește să fie informat despre astfel de acțiuni.

(5)

În cazul în care statul membru în cauză nu și-a exprimat dorința prevăzută la alin. (4), intermediarul în asigurări și/sau în reasigurări își poate începe activitatea imediat.

Art. 36^2

În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor dorește să fie informată despre intenția oricărui intermediar în asigurări și/sau în reasigurări dintr-un stat membru de a desfășura activități de intermediere pe teritoriul României, va comunică această cerință Comisiei Europene. Intermediarul în asigurări și/sau în reasigurări va transmite, prin autoritatea competentă din statul membru de origine, documentele și informațiile solicitate, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 36^3

(1)

Intermediarul în asigurări și/sau în reasigurări cu domiciliul sau, după caz, cu sediul social într-un stat membru care, în baza dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii, dorește să desfășoare activitate de intermediere pe teritoriul României, are obligația respectării și se supune reglementărilor legislației române.

(2)

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor solicită unui intermediar în asigurări și/sau în reasigurări care desfășoară activitate de intermediere pe teritoriul României orice informații și documente necesare verificării respectării de către acesta a legislației naționale.

Art. 36^4

(1)

În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constată nerespectarea prevederilor legislației naționale de către intermediarii în asigurări și/sau în reasigurări care desfășoară activități pe teritoriul României, conform prevederilor art. 36^3, solicită acestora luarea măsurilor necesare în vederea remedierii situației.

(2)

În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constată că intermediarul nu ia toate măsurile necesare pentru remedierea situației, aceasta informează în acest sens autoritatea competentă din statul membru de origine.

(3)

În cazul în care măsurile luate de autoritatea competentă din statul membru de origine se dovedesc a fi inadecvate și/sau insuficiente și dacă intermediarul în cauză continuă să încalce prevederile legislației naționale, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor își exercită atribuțiile ce îi revin conform legii, fiind în drept să aplice sancțiunile prevăzute de lege, inclusiv interzicerea desfășurării activității de intermediere în asigurări și/sau în reasigurări pe teritoriul României.

Art. 36^5

În cazul retragerii autorizației sau, după caz, al radierii din registrul agenților de asigurare a unui intermediar în asigurări și/sau în reasigurări, care are sediul social ori domiciliul pe teritoriul României, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va informa toate autoritățile competente pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea acel intermediar în baza dreptului de stabilire sau a libertății de a presta servicii.

Art. 36^6

(1)

Activitățile de publicitate ale intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări trebuie să respecte prevederile legale care reglementează această activitate în vederea protejării interesului public.

(2)

În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constată încălcarea prevederilor alin. (1) de către intermediarii în asigurări și/sau în reasigurări, care își desfășoară activitatea în baza dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii, solicită încetarea imediată a acestor practici, în caz contrar urmând să informeze autoritatea competentă din statul membru de origine.

Art. 36^7

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va lua măsurile necesare pentru a asigura publicarea corespunzătoare a condițiilor în care trebuie să se desfășoare activitatea de asigurare pe teritoriul României.

Art. 37

(1)

Nici o faptă sau omisiune a asigurătorului ori a agentului său, constând în încălcarea oricărei prevederi a prezentei legi, a legii aplicabile contractului de asigurare și a condițiilor sau a cuantumului primelor de asigurare, precum și a altor elemente privind încheierea contractului de asigurare, nu poate fi invocată de asigurător pentru anularea unui contract de asigurare.

Art. 38

(1)

Activitățile de publicitate trebuie să respecte prevederile care reglementează această activitate, în vederea protejării interesului public.

(2)

În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constată că activitatea de publicitate a asigurătorilor sau reasigurătorilor cu sediul social în România nu respectă aceste reguli, aplică sancțiunile prevăzute la art. 39 alin. (3) lit. d) sau e).

Art. 38^1

(1)

Încălcarea prevederilor prezentei legi, a normelor adoptate în aplicarea acesteia, precum și a avizelor, deciziilor sau solicitărilor de informații, documente și rapoarte se constată de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, prin exercitarea unui control permanent, periodic sau inopinat al activității asigurătorilor, reasigurătorilor, intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, Fondului sau entităților care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională.

Art. 39

Art. 40

(1)

Împotriva deciziilor adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în conformitate cu art. 8 alin. (2), persoana fizică sau juridică în cauză poate face plângere la Curtea de Apel București în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei.

Art. 41

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate oricând sa decidă modificarea sau revocarea oricăror măsuri dispuse, dacă constata ca acestea nu mai sunt necesare.

Art. 41^1

(1)

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va emite norme privind rezolvarea corespunzătoare a reclamațiilor și, pe cale amiabilă, a disputelor dintre intermediarii în asigurări și/sau în reasigurări și asigurați.

(2)

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va sprijini asociațiile profesionale ale asigurătorilor și intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări să coopereze în vederea rezolvării disputelor transfrontaliere.

Art. 42

(1)

În toate aspectele privind organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, precum și reglementarea activității de asigurare și reasigurare se aplică prevederile prezentei legi.

Art. 42^1

(1)

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor este singura autoritate în măsură să se pronunțe asupra considerentelor de oportunitate, evaluărilor și analizelor calitative care stau la baza emiterii actelor sale.

(2)

În cazul contestării în instanță a actelor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, instanța judecătorească se pronunță asupra legalității acestor acte.

(3)

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor nu are calitate procesuală și nu poate fi chemată în judecată în procesele declanșate împotriva asigurătorilor/reasigurătorilor/ intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, chiar dacă aceștia se află în procedură de redresare financiară sau de faliment, în procesele împotriva Fondului, pentru a răspunde de neîndeplinirea obligațiilor asumate de aceștia potrivit legii și/sau convențiilor internaționale, sau în cazul proceselor împotriva entităților care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională și/sau lectorilor.

Art. 43

(1)

Sunt scutite de impozite și taxe

a)

primele de asigurare și reasigurare, precum și comisioanele aferente acestora

b)

despăgubirile, sumele asigurate și orice alte drepturi ce se acordă asiguraților, beneficiarilor sau terțelor persoane pagubite, din asigurările de orice fel

c)

transferurile de valori ale plasamentelor și transferurile de portofolii de asigurări, intervenite între asiguratori, din patrimoniul societății cedente în patrimoniul celei cesionare, inclusiv ca urmare a divizării, fuzionării, lichidării sau a oricăror forme de reorganizare interna a societății de asigurare

d)

contribuțiile plătite de asigurători, reasigurători și de brokerii de asigurare și/sau de reasigurare la uniunile profesionale de profil.

Art. 44

(1)

Asiguratorul sau brokerul care la data intrării în vigoare a prezentei legi era autorizat sa desfășoare activități în domeniul asigurărilor, în condițiile legislației abrogate prin această lege, este autorizat să își continue activitatea pentru următoarele 4 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Parlamentului de numire a membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, perioada în care se va conformă reglementărilor prezentei legi.

Art. 45

(1)

La data intrării în vigoare a prezentei legi se constituie Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

(2)

Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor vor fi numiți în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3)

Până la data numirii membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Oficiul de supraveghere a activității de asigurare și reasigurare din cadrul Ministerului Finanțelor exercita atribuțiile date în competența Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, prevăzute la art. 5, cu excepția celei prevăzute la lit. j).

Art. 46

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga: Legea nr. 47/1991 privind constituirea, organizarea și funcționarea societăților comerciale din domeniul asigurărilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 19 iulie 1991; pct. V din Ordonanța Guvernului nr. 23/1992 privind modificarea unor sancțiuni contravenționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 28 august 1992; Ordonanța Guvernului nr. 27/1997 pentru completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurarile în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 26 august 1997; Legea nr. 48/1998 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/1997 pentru completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurarile în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998; Hotărârea Guvernului nr. 574/1991 privind atribuțiile Oficiului de supraveghere a activității de asigurare și reasigurare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 11 septembrie 1991; art. I din Hotărârea Guvernului nr. 789/1993 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 574/1991 privind atribuțiile Oficiului de supraveghere a activității de asigurare și reasigurare, precum și a Hotărârii Guvernului nr. 788/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, publicată în Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 3 februarie 1994, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi.

Art. 47

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va adopta și va emite

1.

în termen de 3 luni de la numirea membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, normele privind

a)

clasele de asigurări care pot fi practicate

b)

informațiile și documentația cerute de procedura de autorizare

c)

limita minima a marjei de solvabilitate, precum și metodologia de calcul al acesteia

d)

insolvabilitatea asiguratorului

e)

condițiile privind administrarea fondului asigurărilor de viața, investițiile și evaluarea activelor, calculul rezervelor matematice, precum și orice alte aspecte referitoare la normele actuariale

f)

categoriile de active admise sa acopere rezervele tehnice ale asiguratorului, precum și regulile de dispersare a plasamentelor

g)

elaborarea metodologiei de calcul și de evidenta a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurări generale, în condițiile prezentei legi

2.

în termen de 6 luni de la numirea membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, normele privind

a)

actualizarea limitelor minime pentru

—

capitalul social vărsat al societăților de asigurare, asigurare-reasigurare și reasigurare

—

capitalul social vărsat de brokerii de asigurare

—

fondul de rezerva libera vărsat al unui asigurator, constituit sub forma de societate mutuala; b) actualizarea taxelor de autorizare și stabilirea termenelor de plată a taxelor de funcționare prevăzute de prezenta lege

c)

informațiile, documentele și certificatele necesare pentru întocmirea rapoartelor prevăzute de prezenta lege

d)

forma și conținutul rapoartelor financiare, inclusiv ale raportului privind asigurările de viața

e)

alte categorii de rezerve tehnice decât cele prevăzute la art. 21 alin. (1)

f)

informațiile pe care trebuie să le conțînă rapoartele brokerilor de asigurări, aspectele referitoare la comportarea și managementul afacerilor acestora, limita minima a asigurării de răspundere civilă profesională, precum și operațiunile care pot fi efectuate

Art. 47^1

(1)

Fiecare asigurător are obligația de a raporta Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor volumul primelor brute subscrise, al daunelor și al comisioanelor, fără deducerea reasigurării, defalcate pe fiecare stat membru și pe fiecare clasă de asigurări pentru care a fost autorizat să o practice, aferente contractelor de asigurare încheiate în baza dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii.

(2)

Raportarea prevăzută la alin. (1) nu va include informațiile privind contractele de răspundere civilă a transportatorilor, încadrată în categoria de asigurări generale, clasa nr. 10 - Asigurări de răspundere civilă pentru vehicule, prevăzută la lit. B din anexa nr. 1.

(3)

Forma, conținutul și termenele de prezentare a raportului prevăzut la alin. (1) se vor stabili prin normele emise în aplicarea prezentei legi.

(4)

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va transmite, la cerere, autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia asigurătorul își desfășoară activitatea, în baza dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii, situația centralizată a raportărilor prevăzute la alin. (1).

Art. 47^2

Asigurătorii, reasigurătorii și intermediarii în asigurări și în reasigurări au dreptul să utilizeze datele cu caracter personal ale asiguraților sau beneficiarilor contractelor de asigurare sau reasigurare, înscrise în acestea, inclusiv codul de identificare fiscală, numai în scopul gestionării contractelor de asigurare sau reasigurare și al instrumentării dosarelor de daună, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Art. 47^3

Prezenta lege transpune directivele Uniunii Europene din domeniul asigurărilor, prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 47^4

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.

Anexa nr. 1

A. Asigurări de viață Tipuri de asigurări care au o bază contractuală: a) asigurări de viață care includ: asigurarea la termen de supraviețuire, asigurarea de deces, asigurarea la termen de supraviețuire și de deces (mixtă de viață), asigurarea de viață cu rambursarea primelor, asigurarea de căsătorie, asigurarea de naștere; ... b) anuități; ... c) asigurări de viață suplimentare: asigurări de deces din accident, asigurări de vătămări corporale, asigurări de incapacitate permanentă din boală, asigurări de incapacitate permanentă din accident, asigurări de incapacitate temporară din boală, asigurări de incapacitate temporară din accident, asigurări de spitalizare, asigurări de cheltuieli medicale, asigurări de boli grave, asigurări de șomaj, când acestea sunt subscrise suplimentar unui contract de asigurări de viață; ... d) asigurări permanente de sănătate. ... Clasele de asigurări de viață I. Asigurări de viață, anuități și asigurări de viață suplimentare, prevăzute la lit. A a), b) și c), cu excepția celor prevăzute la pct. II și III II. Asigurări de căsătorie, asigurări de naștere III. Asigurări de viață și anuități care sunt legate de fonduri de investiții, prevăzute la lit. A a) și b) IV. Asigurări permanente de sănătate, prevăzute la lit. A d) B. Asigurări generale Clasele de asigurări generale: 1. Asigurări de accidente (inclusiv accidentele de muncă și bolile profesionale), pentru care se acordă: - despăgubiri financiare; - despăgubiri în natură; - despăgubiri mixte (financiare și în natură); - despăgubiri pentru vătămări corporale suferite de persoane în timpul transportului. 2. Asigurări de sănătate, pentru care se acordă: - despăgubiri financiare; - despăgubiri în natură; - despăgubiri mixte (financiare și în natură). 3. Asigurări de mijloace de transport terestru (altele decât feroviare), care acoperă: - daune survenite la mijloacele de transport terestru cu motor; - daune survenite la mijloacele de transport terestru, altele decât cele cu motor. 4. Asigurări de mijloace de transport feroviar, care acoperă: - daune survenite la mijloacele de transport feroviar care se deplasează sau transportă mărfuri ori persoane. 5. Asigurări de mijloace de transport aerian, care acoperă: - daune survenite la mijloacele de transport aerian. 6. Asigurări de mijloace de transport maritim, lacustru și fluvial, care acoperă: - daune survenite la mijloace de transport fluvial; - daune survenite la mijloace de transport lacustru; - daune survenite la mijloace de transport maritim. 7. Asigurări de bunuri în tranzit, care acoperă: - daune suferite de mărfuri, bagaje și alte bunuri transportate. 8. Asigurări de incendiu și alte calamități naturale, care acoperă: - daune suferite de proprietăți și bunuri (altele decât bunurile cuprinse în clasele 3, 4, 5, 6 și 7), cauzate de: - incendiu; - explozie; - furtună; - alte fenomene naturale în afara furtunii; - energie nucleară; - surpare de teren. 9. Alte asigurări de bunuri, care acoperă: - daune suferite de proprietăți și bunuri (altele decât bunurile cuprinse în clasele 3, 4, 5, 6 și 7), atunci când aceste daune sunt cauzate de grindină sau îngheț, furt, altele decât cele prevăzute la pct. 8. 10. Asigurări de răspundere civilă pentru vehicule, care acoperă: - daune care rezultă din folosirea vehiculelor terestre (inclusiv răspunderea transportatorului

Anexa nr. 2

REGISTRUL SPECIAL al activelor admise să acopere rezervele tehnice

Anexa nr. 3

DIRECTIVE ale căror prevederi au fost transpuse în prezenta lege 1. Prima Directivă a Consiliului 73/239/CEE din 24 iulie 1973 privind coordonarea legilor, reglementărilor și prevederilor administrative privind inițierea și desfășurarea activității de asigurare directă, alta decât cea de viață (Jurnalul Oficial L 228, 16/08/1973, p. 0003) Versiunea consolidată cuprinzând modificările aduse prin următoarele directive: 76/580, 84/641, 87/343, 87/344, 88/357, 90/618, 92/49, 95/26, 2000/26, 2002/13, 2002/87: - art. 1, art. 2, art. 5, art. 6, art. 7, art. 8, art. 9, art. 10, art. 12, art. 13, art. 14, art. 16, art. 17, art. 19, art. 20, art. 22, art. 23, art. 25, art. 26, art. 27, art. 28 a), art. 29 a), art. 29 b), art. 37, anexele A, B, C 2. Directiva 2001/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 martie 2001 privind reorganizarea și falimentul societăților de asigurări (Jurnalul Oficial L 110, 20/04/2001, p. 0028): - art. 10(3), anexa 3. Directiva 2002/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind asigurarea de viață (Jurnalul Oficial nr. L345 din 19 decembrie 2002, p. 0001): - expunere de motive (18), art. 1, 2, 4, 5, art. 6 alin. (4) și (5), art. 7, 8, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 17, 18, 19, 20, 24, 27, 28, 29, 30, 31, 34, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 58, 59, 61, 62, 67, 69, anexa, anexa 2

Legea nr. 32/2000 – text integral | LawChat