LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Judecătorii și procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiți de Președintele României, la propunerea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, pe posturile de judecător sau procuror la instanțele sau parchetele unde au fost numiți ca stagiari.
Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.
Președintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor prevăzuți la alin. (1) .
În perioada dintre data validării examenului de capacitate și data intrării în vigoare a decretului de numire de către Președintele României, judecătorii și procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc drepturile salariale corespunzătoare funcției imediat superioare celei de judecător sau procuror stagiar.
Pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 alin. (3) , foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, avocații, notarii publici, asistenții judiciari, consilierii juridici, executorii judecătorești cu studii superioare juridice, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, ministerelor, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani.
Persoanele numite în condițiile prezentului articol nu pot fi delegate, detașate, transferate și nu pot promova la alte instanțe sau parchete timp de cel puțin 3 ani de la numirea în funcție.
Regulamentul privind concursul de admitere în magistratură se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Concursul de admitere în magistratură prevăzut la art. 63 alin. (1) se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Național al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii și de la parchetele de pe lângă acestea.
Data, locul, modul de desfășurare a concursului, calendarul de desfășurare, taxa de înscriere, tematica și bibliografia de concurs, precum și cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Numărul și lista posturilor scoase la concurs se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Datele prevăzute la alin. (2) și (3) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii, cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
În vederea înscrierii la concursul de admitere în magistratură, candidații plătesc o taxă al cărei cuantum se stabilește prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul unor situații obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite înainte de susținerea primei probe a concursului.
Dispozițiile art. 11 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Pentru concursul de admitere în magistratură, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numește comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum și comisia de soluționare a contestațiilor.
Comisia de organizare a concursului coordonează organizarea și desfășurarea concursului și verifică îndeplinirea de către candidați a condițiilor de participare la concurs.
Comisia de organizare a concursului se compune din președinte, vicepreședinte și membri, desemnați din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii și al Institutului Național al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcții de conducere. Responsabilii de sală și supraveghetorii, precum și alte persoane care desfășoară activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnați de președintele comisiei de organizare.
Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților. O persoană poate face parte dintr-o singură comisie. Din aceeași comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv.
Nu pot face parte din comisiile de elaborare a subiectelor, comisiile de corectare, de interviu, precum și de soluționare a contestațiilor membrii Consiliului Superior al Magistraturii sau persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ori a Institutului Național al Magistraturii.
Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum și comisia de soluționare a contestațiilor sunt conduse de câte un președinte.
Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele și baremele de evaluare și notare pentru testul-grilă și pentru proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, iar comisia de corectare corectează și notează lucrările la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice. Pentru testul-grilă și pentru proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, în cadrul comisiei de elaborare a subiectelor și al celei de corectare se constituie în mod distinct comisii pentru disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii comisiei care elaborează și subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare.
În comisiile prevăzute la alin. (1) sunt numiți și membri supleanți, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu își pot exercita atribuțiile. Înlocuirea se efectuează de președintele comisiei respective de concurs.
Comisiile prevăzute la art. 66 alin. (2) și (3) sunt alcătuite din membri specializați în drept civil și drept procesual civil, respectiv în drept penal și drept procesual penal. Din aceste comisii/subcomisii pot face parte și cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs. Numărul membrilor comisiilor se stabilește prin hotărârea de numire a acestora, în funcție de numărul candidaților.
Comisia de interviu elaborează grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea interviului, elaborează subiectele pe baza cărora vor fi examinați candidații și realizează intervievarea candidaților, în scopul identificării aptitudinilor, motivațiilor și elementelor de etică specifice profesiei. În cadrul comisiei de interviu se pot constitui subcomisii de interviu, în funcție de numărul candidaților declarați admiși după prima etapă eliminatorie.
Comisia de soluționare a contestațiilor este compusă din următoarele subcomisii
subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise și împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, constituite în mod distinct la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal
subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor obținute la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, constituite în mod distinct la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal
subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor obținute la proba interviului.
Subcomisiile de soluționare a contestațiilor pentru cele două probe scrise sunt alcătuite din membri specializați în drept civil și drept procesual civil, respectiv în drept penal și drept procesual penal. Din acestea pot face parte și cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.
Subcomisiile de soluționare a contestațiilor pentru proba interviului au componența prevăzută la art. 74 .
Examinarea candidaților în cadrul concursului de admitere în magistratură se face în două etape.
Prima etapă este eliminatorie și constă în susținerea următoarelor probe scrise eliminatorii
un test-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținut la următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal și drept procesual penal
o probă scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținută la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal.
La proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice participă numai candidații declarați admiși la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice.
Nota obținută la prima etapă este media aritmetică a notelor obținute la probele prevăzute la alin. (2) .
A doua etapă constă într-o testare psihologică și susținerea unui interviu. La testarea psihologică participă toți candidații declarați admiși la prima etapă a concursului. Candidații declarați a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției participă la proba interviului, în ordinea descrescătoare a notei obținute la prima etapă și în limita unui număr egal cu o dată și jumătate din numărul de posturi scoase la concurs, în cazul unui număr impar de posturi, rotunjirea făcându-se la numărul mai mare. Numărul candidaților admiși în a doua etapă se suplimentează, în cazul mediilor egale, cu cea a ultimului candidat admis.
Testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs.
La testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice fiecare răspuns corect primește un punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.
Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor și nu poate depăși 4 ore socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toți candidații.
Evaluarea și notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice se realizează prin procesare electronică. Lucrările se notează cu „admis“ sau „respins“, în funcție de punctajul obținut de candidat. Sunt declarați admiși la această probă candidații care au obținut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obținute, în limita dublului numărului de posturi scoase la concurs. Numărul candidaților admiși se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.
Baremul de evaluare și notare se afișează la centrele de concurs după încheierea probei și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii. Candidații pot contesta baremul de evaluare și notare în termen de 3 zile de la afișarea acestuia la centrele de concurs. Contestațiile la barem se transmit, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii și se soluționează de subcomisia corespunzătoare de soluționare a contestațiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluția se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluționarea contestațiilor. Baremul stabilit în urma soluționării contestațiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.
În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților.
În ipoteza în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul inițial, cât și punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestații.
În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispozițiile alin. (7) , se corectează baremul și se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.
În cazul în care concursul de admitere în magistratură se desfășoară în același timp cu concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii și există întrebări identice, admiterea unei contestații la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii produce efecte și în privința concursului de admitere în magistratură, în condițiile alin. (6)-(8) .
Dispozițiile art. 14 alin. (6)-(8) se aplică în mod corespunzător.
Rezultatele testului-grilă se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.
Candidații pot contesta punctajul obținut la proba testului-grilă în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor. Contestația se depune, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii.
Contestațiile se soluționează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (12) .
Nota acordată în urma soluționării contestației este definitivă și nu poate fi mai mică decât nota contestată.
Proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal.
Dispozițiile art. 71 alin. (3) , (5)-(11) se aplică în mod corespunzător.
Fiecare lucrare se corectează pe baza baremului definitiv de evaluare și de notare și se notează distinct, la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.
Nota probei scrise de verificare a cunoștințelor juridice este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la fiecare lucrare.
Candidații pot contesta punctajul obținut la această probă, dispozițiile art. 71 alin. (12) aplicându-se în mod corespunzător. Contestațiile se soluționează în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs.
Contestațiile la notele obținute la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice se soluționează de către subcomisia de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor.
Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, candidatul trebuie să obțină cel puțin nota 5 la fiecare lucrare și cel puțin media 6, calculată potrivit alin. (4) .
Candidații declarați admiși la cele două probe scrise susțin testarea psihologică prin care se constată îndeplinirea condiției de a fi apt din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției. Dispozițiile art. 17 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Candidații care îndeplinesc condiția de a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției susțin un interviu, din comisia de interviu sau din fiecare subcomisie de interviu, după caz, făcând parte un psiholog, doi judecători, un procuror și un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar. Numărul subcomisiilor de interviu se stabilește în funcție de numărul candidaților declarați admiși după prima etapă eliminatorie. Dispozițiile art. 18 sunt aplicabile în mod corespunzător.
După cele două etape ale concursului sunt declarați admiși candidații care au obținut calificativul „admis“ la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obținute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 70 alin. (4) , în limita numărului de posturi scoase la concurs.
Lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune suplimentarea posturilor scoase la concurs în situația în care mai mulți candidați au obținut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului, cu posturi vacante de judecători și procurori de la instanțe și parchete unde există dificultăți de ocupare a acestor posturi.
Dacă nu există posturi vacante de natura celor prevăzute la alin. (3) , departajarea candidaților care au obținut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului se face în ordinea descrescătoare a notelor obținute la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice. Când notele obținute de candidați la această probă de concurs sunt identice, departajarea se face, în ordine, în funcție de vechimea în specialitate juridică, de deținerea titlului științific de doctor în drept, a calității de doctorand în drept, de activitatea publicistică de specialitate.
În circumscripțiile instanțelor și parchetelor unde o minoritate națională are o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate față de criteriile de la alin. (4) candidații cunoscători ai limbii acelei minorități.
Candidații clasificați în ordinea descrescătoare a notelor obținute la concurs, formulează, în această ordine, în termenul stabilit de comisia de organizare a concursului, opțiune pentru unul dintre posturile scoase la concurs sau, după caz, suplimentate. Candidații pot formula o singură opțiune, care nu poate fi modificată decât în situațiile expres prevăzute de prezenta lege. La note egale, departajarea candidaților se face conform alin. (4) și (5) .
După afișarea rezultatelor definitive ale concursului, candidații admiși după cele două etape ale concursului vor fi verificați sub aspectul îndeplinirii condiției bunei reputații prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c) .
Verificările privind îndeplinirea condiției bunei reputații se vor face cu respectarea legislației în vigoare referitoare la protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.
Regulamentul prevăzut la art. 63 alin. (3) stabilește documentele pe care candidații au obligația de a le depune în vederea verificării îndeplinirii condiției bunei reputații. Dispozițiile art. 21 alin. (4)-(7) se aplică în mod corespunzător.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăște cu privire la îndeplinirea de către candidații admiși după cele două etape ale concursului a condiției prevăzute la art. 76 alin. (1) și validează rezultatele concursului.
Candidații care nu se bucură de o bună reputație sunt declarați respinși.
Dacă unul dintre candidați a fost respins în condițiile art. 77 alin. (2) sau a renunțat la opțiunea formulată conform art. 75 alin. (6) , procedura prevăzută la art. 75 alin. (6) se reia pentru candidații care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 71 alin. (4) și art. 72 alin. (7) și care au obținut calificativul „admis“ la interviu, care ocupă pozițiile următoare acestui candidat în lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului. În termenul stabilit de comisia de organizare a concursului, candidații își pot menține opțiunea inițială sau pot formula o nouă opțiune, dar numai pentru postul pentru care optase candidatul respins sau, după ocuparea acestuia, pentru postul rămas astfel neocupat, după caz.
Pentru posturile ce au devenit vacante după parcurgerea procedurii prevăzute la alin. (1) pot opta, în termenul stabilit de comisia de organizare a concursului, candidații care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 71 alin. (4) și art. 72 alin. (7) și care au obținut calificativul „admis“ la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obținute la concurs, stabilite conform art. 70 alin. (4) .
La note egale, departajarea candidaților se face conform art. 75 alin. (4) și (5) .
În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului de admitere în magistratură, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcția de judecător sau, după caz, de procuror a candidaților admiși. Dispozițiile art. 61 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
După numirea în funcția de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Național al Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept al Uniunii Europene.
Înainte de a începe să își exercite funcția, judecătorii și procurorii depun următorul jurământ: „Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuțiile cu onoare, conștiință și fără părtinire. Așa să-mi ajute Dumnezeu!“ Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a judecătorilor și procurorilor și este facultativă.
Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcție.
Jurământul se depune în ședință solemnă, în fața judecătorilor instanței sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire.
Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul instanței sau, după caz, al parchetului și de 2 dintre judecătorii sau procurorii prezenți, precum și de cel care a depus jurământul.
Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului în altă funcție.
Formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor constituie garanția independenței și imparțialității în exercitarea funcției. Formarea inițială și continuă este un drept și o îndatorire pentru judecători și procurori. (2) Formarea profesională continuă trebuie să țină seama de dinamica procesului legislativ și constă, în principal, în cunoașterea și aprofundarea legislației interne, a documentelor europene și internaționale la care România este parte, a jurisprudenței instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituțiilor cu caracter de noutate, precum și în cunoașterea și aprofundarea unor limbi străine și operarea pe calculator.
Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor revine Institutului Național al Magistraturii, conducătorilor instanțelor sau parchetelor la care aceștia își desfășoară activitatea, precum și fiecărui judecător și procuror, prin pregătire individuală.
Judecătorii și procurorii participă, cel puțin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii, de instituții de învățământ superior din țară sau din străinătate ori la alte forme de perfecționare profesională.
Cheltuielile de cazare și masă ale judecătorilor și procurorilor străini, ale cursanților sau ale reprezentanților altor instituții de formare profesională din străinătate, care participă, în cadrul unor programe de cooperare, la activitățile de formare profesională organizate de Institutul Național al Magistraturii, pot fi suportate din bugetul acestei instituții.
Judecătorii și procurorii au obligația de a urma în cadrul programelor de formare profesională continuă un curs intensiv pentru învățarea sau aprofundarea unei limbi străine și un curs intensiv pentru inițierea sau aprofundarea cunoștințelor de operare pe calculator organizate de Institutul Național al Magistraturii sau de instanțele judecătorești sau parchete, de instituții de învățământ superior din țară sau din străinătate, precum și de alte instituții de specialitate.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii aprobă anual, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, programul de formare profesională continuă a judecătorilor și procurorilor.
Formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor se realizează ținând seama de necesitatea specializării lor.
Cheltuielile de cazare și masă ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, auditorilor de justiție, personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii, care participă la activitățile de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituții.
Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) și la art. 83 alin. (2) se stabilește prin decizie a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. Cazarea participanților se poate realiza în structurile de primire turistice în limita plafonului maxim stabilit prin decizie a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, independent de clasificarea acestora.
Cheltuielile de transport ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor aferente activităților de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii se suportă din bugetul instituțiilor unde îndeplinesc funcția de bază.
Cheltuielile de transport ale auditorilor de justiție și ale personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii aferente activităților de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii se suportă din bugetul acestei instituții.
Judecătorii, procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, auditorii de justiție, precum și personalul de instruire care participă la activitățile de formare organizate de Institutul Național al Magistraturii nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituțiile unde îndeplinesc funcția de bază.
În cadrul fiecărei curți de apel și în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel se organizează periodic activități de formare profesională continuă, constând în consultări, dezbateri, seminare, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Național al Magistraturii. Tematica acestora se aprobă de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Cheltuielile aferente organizării activităților prevăzute la alin. (1) , inclusiv cele privind cazarea, masa și transportul personalului de instruire și al participanților, se suportă din bugetul curții de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. În cazul personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii care participă, la propunerea institutului, în această calitate, la activitățile prevăzute la alin. (1) , cheltuielile privind cazarea, masa și transportul acestuia se suportă din bugetul Institutului Național al Magistraturii.
Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (2) se stabilește prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În cazul personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii care participă, la propunerea institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor și procurorilor, la activitățile prevăzute la alin. (1) , plafonul maxim al cheltuielilor se stabilește în conformitate cu dispozițiile art. 84 alin. (2) .
Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participă la activitățile prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul curții de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. În cazul personalului de instruire angajat la plata cu ora al Institutului Național al Magistraturii care participă, la propunerea institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor și procurorilor, la activitățile prevăzute la alin. (1) , cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire se suportă din bugetul Institutului Național al Magistraturii.
Judecătorii, procurorii, precum și personalul de instruire care participă la activitățile prevăzute la alin. (1) nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituțiile unde îndeplinesc funcția de bază.
Președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii, care răspund de organizarea activității de formare profesională continuă a judecătorilor și procurorilor de la curtea de apel și instanțele din circumscripția acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de apel și parchetele subordonate.
Dispozițiile privind formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor se aplică în mod corespunzător și personalului de specialitate juridică asimilat acestora.
Evaluarea profesională individuală a judecătorilor și procurorilor presupune analiza și notarea criteriilor și indicatorilor de evaluare a performanțelor profesionale ale judecătorilor și procurorilor care privesc, în principal, calitatea activității, eficiența, integritatea și obligația de formare profesională continuă, iar în cazul judecătorilor și procurorilor numiți în funcții de conducere, și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale. Criteriile și indicatorii de evaluare profesională sunt prevăzuți în anexa nr. 1 .
Evaluarea profesională a judecătorilor și procurorilor are ca obiectiv stabilirea nivelului de competență profesională al acestora și vizează îmbunătățirea performanțelor profesionale, creșterea eficienței activității instanțelor și parchetelor și a încrederii publice în autoritatea judecătorească, menținerea și consolidarea calității sistemului judiciar.
Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor se aprobă prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, iar Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a procurorilor se aprobă prin hotărâre a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Hotărârile prevăzute la alin. (3) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În raport cu vechimea în funcția de judecător, respectiv de procuror, evaluarea se realizează după cum urmează
o dată la 2 ani, pentru judecătorii și procurorii cu o vechime între un an și 5 ani
o dată la 3 ani, pentru judecătorii și procurorii cu o vechime între 5 și 10 ani
o dată la 4 ani, pentru judecătorii și procurorii cu o vechime între 10 și 15 ani
o dată la 5 ani, pentru judecătorii și procurorii cu o vechime mai mare de 15 ani.
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție nu sunt supuși evaluării.
Evaluarea profesională se poate efectua și ori de câte ori se solicită de către judecător sau procuror.
Evaluarea prevăzută la art. 87 se face de comisii de evaluare constituite separat pentru judecători și procurori, astfel
pentru evaluarea președintelui, a vicepreședintelui și a președintelui de secție de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate, tribunale militare, curți de apel și Curtea Militară de Apel, comisia este formată din președintele instanței ierarhic superioare, președintele secției instanței ierarhic superioare corespunzătoare specializării judecătorului evaluat, precum și un judecător de la instanța superioară, desemnat de colegiul de conducere al acelei instanțe
pentru evaluarea celorlalți judecători de la instanțele prevăzute la lit. a) , comisia de evaluare este alcătuită din președintele instanței unde funcționează persoana evaluată, precum și 2 judecători de la instanța ierarhic superioară, desemnați de colegiul de conducere al acestei instanțe, cu aceeași specializare cu judecătorul evaluat
pentru evaluarea conducătorului parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate, tribunale militare, curți de apel și al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, adjuncților acestuia și a procurorilor-șefi de secții din cadrul acestora, comisia este formată din conducătorul parchetului ierarhic superior, un procuror cu funcție de conducere corespunzătoare specializării procurorului evaluat de la parchetul ierarhic superior și un alt procuror, desemnați de colegiul de conducere al parchetului ierarhic superior
pentru evaluarea celorlalți procurori de la parchetele prevăzute la lit. c) , comisia de evaluare este alcătuită din conducătorul parchetului din care face parte persoana evaluată, precum și doi procurori de la parchetul ierarhic superior, desemnați de colegiul de conducere al acelui parchet, cu aceeași specializare cu procurorul evaluat, după caz
pentru evaluarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctului procurorului general, adjunctului acestuia, procurorilor-șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncților acestora, evaluarea se face de o comisie compusă din 3 procurori din cadrul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii desemnați de Secția pentru procurori și 2 procurori desemnați de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv al Direcției Naționale Anticorupție sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz, din componența căreia nu poate face parte persoana evaluată
pentru evaluarea procurorilor-șefi de secție și a procurorilor cu funcții de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și a procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, comisia este formată din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau, după caz, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și 2 procurori desemnați de colegiul de conducere al fiecăruia din aceste parchete
pentru evaluarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu funcții de execuție, comisia este formată din conducătorul secției sau, după caz, al direcției/serviciului, dacă acestea există, unde este încadrat procurorul și 2 procurori desemnați de colegiul de conducere al fiecăruia dintre aceste parchete.
Pentru fiecare dintre comisiile prevăzute la alin. (1) , se desemnează în mod similar și câte un membru supleant. În situația în care președinții instanțelor sau conducătorii parchetelor nu pot, din motive obiective temporare, să exercite atribuțiile specifice în cadrul comisiei de evaluare ori sunt incompatibili, aceștia sunt înlocuiți de vicepreședinte sau, după caz, adjunctul acestora, iar dacă sunt mai mulți vicepreședinți sau adjuncți, de unul dintre aceștia desemnat de colegiul de conducere al acelei instanțe sau parchet.
Președintele comisiei de evaluare este cel care este membru de drept, iar în comisiile de evaluare în care sunt mai mulți membri de drept, președinte este cel cu vechimea cea mai mare în funcția de judecător sau de procuror, după caz.
Judecătorii și procurorii, precum și membrii supleanți sunt desemnați în comisiile de evaluare având în vedere următoarele criterii: pregătirea și experiența profesională, reputația de care se bucură, abilitățile de comunicare, precum și rezultatul obținut la ultima evaluare și trebuie să aibă aceeași specializare cu judecătorul sau procurorul evaluat. Nu pot fi numiți în comisiile de evaluare judecătorii și procurorii care nu au fost evaluați în funcția de judecător sau procuror ori cei care au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare.
Nu pot face parte din aceeași comisie de evaluare judecătorii și procurorii care sunt soți, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv.
Membrii comisiilor de evaluare și membrii supleanți, cu excepția membrilor de drept, sunt desemnați pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, prin aceeași procedură.
După desemnarea ca membri în comisiile de evaluare, dacă nu au urmat cursuri de pregătire pentru activitatea de evaluare organizate de Institutul Național al Magistraturii, aceștia vor fi instruiți ca evaluatori de către unul dintre ceilalți membri ai comisiei sau de unul dintre membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul instanței ierarhic superioare sau parchetului ierarhic superior, desemnat de conducătorul acelei instanțe sau, după caz, al acelui parchet.
Comisiile funcționează cu participarea tuturor membrilor și hotărăsc cu majoritatea voturilor acestora cu privire la acordarea punctajelor pentru fiecare indicator și acordarea calificativului.
În cazul în care, din motive obiective, unul dintre membri se află în imposibilitatea de a exercita funcția de evaluator sau i-a încetat mandatul unuia dintre membri, evaluarea se va face după înlocuirea acestuia cu membrul supleant. Actele îndeplinite până la momentul înlocuirii rămân valabile.
Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare și judecătorul sau procurorul evaluat, în următoarele situații
când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soț, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu judecătorul sau procurorul evaluat
când există sau a existat în perioada de 5 ani dinaintea evaluării un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare și judecătorul sau procurorul evaluat.
Dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situație care, deși nu se încadrează în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (1) , este de natură să îi afecteze obiectivitatea în evaluarea unui judecător sau procuror, acesta are obligația de a anunța de îndată colegiul de conducere al instanței sau parchetului.
Competența de a decide înlocuirea membrului comisiei de evaluare cu membrul supleant revine colegiului de conducere care a desemnat acel membru în comisia de evaluare, din care nu poate face parte judecătorul sau procurorul care este membru sau supleant în comisia de evaluare.
În situația în care se constată situația de incompatibilitate, colegiul de conducere dispune înlocuirea sa cu membrul supleant.
Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv membrii supleanți, pot fi revocați pentru neîndeplinirea atribuțiilor ce le revin sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestora, în mod similar desemnării acestora, la sesizarea oricărui membru al comisiei de evaluare sau a oricărui judecător sau procuror din cadrul instanței sau al parchetului unde funcționează membrul comisiei de evaluare.
În funcție de volumul de activitate de la instanțe și parchete, colegiile de conducere pot dispune degrevarea parțială a evaluatorilor de anumite activități, expres prevăzute în hotărârea colegiului de conducere unde funcționează.