LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Auditorii de justiție optează pentru posturile de judecători stagiari și procurori stagiari, potrivit art. 41 .
În circumscripțiile instanțelor și parchetelor unde o minoritate națională are o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate față de criteriile prevăzute la art. 41 candidații cunoscători ai limbii acelei minorități.
Candidatului care nu și-a exercitat dreptul de alegere a postului i se propune, din oficiu, un post de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie. Dispozițiile art. 31 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
Repartizarea pe posturi se afișează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a acestuia.
Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire și numirea de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în funcția de judecător sau procuror stagiar, precum și perioada în care o persoană a fost judecător stagiar sau procuror stagiar, dacă a promovat examenul de capacitate, constituie vechime în funcția de judecător sau procuror.
Judecătorii stagiari și procurorii stagiari se bucură de stabilitate.
Durata stagiului judecătorilor și procurorilor stagiari este de un an.
În perioada stagiului, judecătorii și procurorii sunt obligați să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de președintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie.
Conducerea instanțelor și a parchetelor este obligată să asigure toate condițiile pentru buna desfășurare a stagiului.
Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmește trimestrial un referat de evaluare individuală privind însușirea cunoștințelor practice specifice activității de judecător sau de procuror.
Dispozițiile prezentei legi privind stagiul se aplică și personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor.
Judecătorii stagiari participă, cu vot consultativ, la judecarea cauzelor în completuri ale instanței constituite din judecători definitivi. În cauzele la care participă, judecătorul stagiar semnează minutele și hotărârile pronunțate și redactează, din dispoziția președintelui completului, proiecte ale unor hotărâri, astfel încât să se asigure o cazuistică variată. Opinia judecătorului stagiar se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează. Completurile la care participă judecătorii stagiari se stabilesc de președintele instanței, iar neparticiparea judecătorului stagiar la judecarea unei cauze nu împiedică continuarea judecății sau pronunțarea hotărârii de către completul compus din judecătorul definitiv.
Judecătorii stagiari judecă cereri privind încuviințarea executării silite, cererile necontencioase, precum și
cererile privind pensiile de întreținere
cererile de emitere a ordonanței de plată și a somației europene de plată
cererile de valoare redusă, prevăzute la art. 1.026-1.033 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare, și cererile cu valoare redusă europene
cererile având ca obiect înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității
reabilitarea
constatarea intervenției amnistiei ori grațierii
infracțiunile prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal , cu modificările și completările ulterioare, și de legile speciale, pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu excepția infracțiunilor prevăzute la art. 218 alin. (1) și (2) , art. 219 alin. (1) , art. 223 , art. 226 și 227 , precum și art. 239-241 din Legea nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare.
Modalitatea de participare la aceste completuri se stabilește prin hotărâre a colegiului de conducere.
Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanță, să efectueze și să semneze acte procesuale și procedurale, sub coordonarea unui procuror definitiv.
Procurorul stagiar emite opinie consultativă care se motivează și rezolvă lucrările date în sarcina sa de prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie.
Judecătorii și procurorii stagiari nu au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive de libertate.
Soluțiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează.
După încheierea perioadei de stagiu judecătorii și procurorii stagiari sunt obligați să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare.
Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea calității de judecător stagiar sau de procuror stagiar. În această situație judecătorul sau procurorul stagiar este obligat să restituie indemnizațiile de auditor primite și cheltuielile de formare la Institutul Național al Magistraturii.
Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susține acest examen dacă de la încheierea stagiului până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii.
Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Național al Magistraturii.
Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari, respectiv al procurorilor stagiari se aprobă prin hotărâre a secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
La examenul de capacitate prevăzut la alin. (1) participă judecătorii stagiari și procurorii stagiari, precum și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor stagiari, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor coordonate sau subordonate, Ministerului Public, precum și din cadrul Ministerului Justiției și al instituțiilor coordonate sau subordonate acestuia, dispozițiile privind examenul de capacitate aplicându-se în mod corespunzător și acestei categorii de personal.
Data, locul, calendarul, modul de desfășurare a examenului de capacitate, tematica și bibliografia se aprobă de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii și se comunică instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puțin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.
Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoțite de referatele de evaluare și de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari, respectiv al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.
Se pot înscrie la examen judecătorii stagiari și procurorii stagiari al căror stagiu se va împlini până în ultima zi a examenului de capacitate.
Examenul de capacitate constă în verificarea cunoștințelor teoretice și practice, prin probe scrise și orale.
Probele scrise constau în lucrări cu subiecte distincte pentru judecători și procurori, inclusiv soluționarea unor spețe și redactarea de lucrări cu caracter practic, în funcție de specificul activității candidaților.
Probele scrise se susțin la următoarele materii
drept civil
drept procesual civil
drept penal
drept procesual penal.
Probele orale se susțin la materiile prevăzute la alin. (3) , drept constituțional, precum și la organizare judiciară și Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.
Pe durata desfășurării probelor scrise și orale este permisă consultarea legislației indicate în tematică și bibliografie, cu excepția celei comentate și adnotate.
Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii numește comisia de organizare a examenului, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de examinare și comisia de soluționare a contestațiilor. Comisiile sunt conduse de președinți desemnați prin hotărârea de numire a comisiilor.
Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soțul sau soția, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților. O persoană poate face parte dintr-o singură comisie. Din aceeași comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv.
Nu pot face parte din comisiile de elaborare a subiectelor, comisiilor de examinare și de soluționare a contestațiilor membrii Consiliului Superior al Magistraturii sau persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ori a Institutului Național al Magistraturii.
Comisia de organizare a examenului de capacitate coordonează organizarea și desfășurarea examenului.
Comisia de organizare a examenului de capacitate se compune din președinte, vicepreședinte și membri, desemnați din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii și al Institutului Național al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcții de conducere. Responsabilii de sală și supraveghetorii, precum și alte persoane care desfășoară activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnați de președintele comisiei de organizare a examenului de capacitate.
Comisia de organizare a examenului de capacitate verifică îndeplinirea condițiilor de participare la examen a candidaților și întocmește lista acestora cu cel puțin 25 de zile înaintea datei examenului. Lista candidaților se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.
Candidații respinși pot formula contestații în termen de 48 de ore de la publicarea listei prevăzute la alin. (1) pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.
Contestațiile se depun la Consiliul Superior al Magistraturii de către personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sau la curțile de apel ori parchetele de pe lângă acestea de către judecători și procurori, care le înaintează de îndată, prin fax sau e-mail, comisiei de organizare a examenului de capacitate.
Contestațiile se soluționează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2) , prin hotărâre definitivă a secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Listele finale ale candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la examen se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.
Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de examinare, precum și cea de soluționare a contestațiilor sunt numite prin hotărâre a secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, distinct pentru judecători, respectiv procurori. (2) Comisiile pentru judecători sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, judecători de la curțile de apel și formatori de la Institutul Național al Magistraturii.
Comisiile pentru procurori sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel și formatori de la Institutul Național al Magistraturii.
În comisiile prevăzute la alin. (1)-(3) sunt numiți și membri supleanți, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu își pot exercita atribuțiile. Înlocuirea se efectuează de președintele comisiei respective.
Comisiile pentru probele scrise se constituie în mod distinct, la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal.
Comisiile de la probele orale au cel puțin 3 membri și se constituie în mod distinct, pentru fiecare din cele șase materii de la probele orale.
Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele de examen pentru probele scrise și orale, baremele de evaluare și de notare, pe materii de examen, iar comisia de examinare realizează corectarea și notarea lucrărilor scrise, precum și examinarea candidaților la probele orale; pentru probele orale, comisia de elaborare a subiectelor elaborează un punctaj de evaluare.
Comisia de soluționare a contestațiilor soluționează contestațiile la barem și la lucrările scrise, precum și la probele orale.
În cazul în care comisia de soluționare a contestațiilor respinge toate contestațiile la barem, baremele inițiale de evaluare și notare devin definitive.
În cazul în care membrii comisiei de soluționare a contestațiilor apreciază că una sau mai multe contestații la barem sunt întemeiate, comisia elaborează baremele definitive.
Timpul destinat elaborării lucrărilor scrise este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor și nu poate depăși 4 ore socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor către toți candidații.
Baremele de evaluare și notare stabilite pentru fiecare subiect de examen se afișează după încheierea probelor scrise, la centrele de examen. În termen de 24 de ore de la afișare candidații pot face contestații la barem, care se transmit Institutului Național al Magistraturii și se soluționează potrivit art. 54 alin. (2)-(4) . Dispozițiile art. 14 alin. (6)-(8) se aplică în mod corespunzător.
Baremele definitive stabilite în urma soluționării contestațiilor se publică de îndată pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.
Corectarea lucrărilor scrise se face pentru fiecare materie respectându-se baremele de evaluare și de notare definitive. Lucrările scrise se notează, pentru fiecare materie, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.
Rezultatele probelor scrise ale examenului de capacitate se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.
Contestațiile cu privire la probele scrise se depun de către candidați, în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor, la sediul Institutului Național al Magistraturii sau la sediile curților de apel ori parchetelor de pe lângă acestea, caz în care se înaintează de îndată, prin fax sau e-mail, Institutului Național al Magistraturii.
Contestațiile se soluționează de către comisia de soluționare a contestațiilor în termen de 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2) , iar decizia comisiei este definitivă.
Nota acordată la contestații nu poate fi mai mică decât nota contestată.
Lista cuprinzând rezultatele finale ale probei scrise, după soluționarea contestațiilor, se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.
Cu cel puțin 24 de ore înainte de desfășurarea probelor orale, comisia de organizare a examenului de capacitate întocmește lista alfabetică a candidaților, cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte grupele de candidați, și asigură publicarea listelor candidaților pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.
Notarea la probele orale se face, în baza punctajului de evaluare, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale. Nota acordată la proba orală reprezintă media notelor acordate de fiecare membru al comisiei. Nota 1 se acordă în situația în care punctajul obținut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.
Rezultatele de la probele orale se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.
Înregistrarea probelor orale prin mijloace tehnice audio sau audio-video este obligatorie.
Candidații pot contesta notele acordate la probele orale, dispozițiile art. 15 alin. (2) și (4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestațiile se soluționează de comisia de contestații în termenul stabilit de Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. Soluționarea contestației la probele orale se realizează pe baza înregistrării audio sau audio-video. Rezultatele finale ale probelor orale se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.
Media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor obținute la probele scrise și orale. Pentru a fi declarat admis la examen, candidatul trebuie să obțină cel puțin media generală 7 și cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă și orală.
Rezultatele finale ale examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaților, care se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.
După întocmirea tabelului de clasificare a candidaților, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima ședință care urmează publicării rezultatelor.
Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârșirii unor fraude.
Judecătorii și procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiți de Președintele României, la propunerea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, pe posturile de judecător sau procuror la instanțele sau parchetele unde au fost numiți ca stagiari.
Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.
Președintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor prevăzuți la alin. (1) .
În perioada dintre data validării examenului de capacitate și data intrării în vigoare a decretului de numire de către Președintele României, judecătorii și procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc drepturile salariale corespunzătoare funcției imediat superioare celei de judecător sau procuror stagiar.
Pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 alin. (3) , foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, avocații, notarii publici, asistenții judiciari, consilierii juridici, executorii judecătorești cu studii superioare juridice, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, ministerelor, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani.
Persoanele numite în condițiile prezentului articol nu pot fi delegate, detașate, transferate și nu pot promova la alte instanțe sau parchete timp de cel puțin 3 ani de la numirea în funcție.
Regulamentul privind concursul de admitere în magistratură se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Concursul de admitere în magistratură prevăzut la art. 63 alin. (1) se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Național al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii și de la parchetele de pe lângă acestea.
Data, locul, modul de desfășurare a concursului, calendarul de desfășurare, taxa de înscriere, tematica și bibliografia de concurs, precum și cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Numărul și lista posturilor scoase la concurs se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Datele prevăzute la alin. (2) și (3) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii, cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
În vederea înscrierii la concursul de admitere în magistratură, candidații plătesc o taxă al cărei cuantum se stabilește prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul unor situații obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite înainte de susținerea primei probe a concursului.
Dispozițiile art. 11 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Pentru concursul de admitere în magistratură, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numește comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum și comisia de soluționare a contestațiilor.
Comisia de organizare a concursului coordonează organizarea și desfășurarea concursului și verifică îndeplinirea de către candidați a condițiilor de participare la concurs.
Comisia de organizare a concursului se compune din președinte, vicepreședinte și membri, desemnați din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii și al Institutului Național al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcții de conducere. Responsabilii de sală și supraveghetorii, precum și alte persoane care desfășoară activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnați de președintele comisiei de organizare.
Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților. O persoană poate face parte dintr-o singură comisie. Din aceeași comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv.
Nu pot face parte din comisiile de elaborare a subiectelor, comisiile de corectare, de interviu, precum și de soluționare a contestațiilor membrii Consiliului Superior al Magistraturii sau persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ori a Institutului Național al Magistraturii.
Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum și comisia de soluționare a contestațiilor sunt conduse de câte un președinte.
Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele și baremele de evaluare și notare pentru testul-grilă și pentru proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, iar comisia de corectare corectează și notează lucrările la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice. Pentru testul-grilă și pentru proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, în cadrul comisiei de elaborare a subiectelor și al celei de corectare se constituie în mod distinct comisii pentru disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii comisiei care elaborează și subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare.
În comisiile prevăzute la alin. (1) sunt numiți și membri supleanți, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu își pot exercita atribuțiile. Înlocuirea se efectuează de președintele comisiei respective de concurs.
Comisiile prevăzute la art. 66 alin. (2) și (3) sunt alcătuite din membri specializați în drept civil și drept procesual civil, respectiv în drept penal și drept procesual penal. Din aceste comisii/subcomisii pot face parte și cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs. Numărul membrilor comisiilor se stabilește prin hotărârea de numire a acestora, în funcție de numărul candidaților.
Comisia de interviu elaborează grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea interviului, elaborează subiectele pe baza cărora vor fi examinați candidații și realizează intervievarea candidaților, în scopul identificării aptitudinilor, motivațiilor și elementelor de etică specifice profesiei. În cadrul comisiei de interviu se pot constitui subcomisii de interviu, în funcție de numărul candidaților declarați admiși după prima etapă eliminatorie.
Comisia de soluționare a contestațiilor este compusă din următoarele subcomisii
subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise și împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, constituite în mod distinct la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal
subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor obținute la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, constituite în mod distinct la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal
subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor obținute la proba interviului.
Subcomisiile de soluționare a contestațiilor pentru cele două probe scrise sunt alcătuite din membri specializați în drept civil și drept procesual civil, respectiv în drept penal și drept procesual penal. Din acestea pot face parte și cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.
Subcomisiile de soluționare a contestațiilor pentru proba interviului au componența prevăzută la art. 74 .
Examinarea candidaților în cadrul concursului de admitere în magistratură se face în două etape.
Prima etapă este eliminatorie și constă în susținerea următoarelor probe scrise eliminatorii
un test-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținut la următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal și drept procesual penal
o probă scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținută la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal.
La proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice participă numai candidații declarați admiși la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice.
Nota obținută la prima etapă este media aritmetică a notelor obținute la probele prevăzute la alin. (2) .
A doua etapă constă într-o testare psihologică și susținerea unui interviu. La testarea psihologică participă toți candidații declarați admiși la prima etapă a concursului. Candidații declarați a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției participă la proba interviului, în ordinea descrescătoare a notei obținute la prima etapă și în limita unui număr egal cu o dată și jumătate din numărul de posturi scoase la concurs, în cazul unui număr impar de posturi, rotunjirea făcându-se la numărul mai mare. Numărul candidaților admiși în a doua etapă se suplimentează, în cazul mediilor egale, cu cea a ultimului candidat admis.
Testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs.
La testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice fiecare răspuns corect primește un punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.
Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor și nu poate depăși 4 ore socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toți candidații.
Evaluarea și notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice se realizează prin procesare electronică. Lucrările se notează cu „admis“ sau „respins“, în funcție de punctajul obținut de candidat. Sunt declarați admiși la această probă candidații care au obținut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obținute, în limita dublului numărului de posturi scoase la concurs. Numărul candidaților admiși se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.
Baremul de evaluare și notare se afișează la centrele de concurs după încheierea probei și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii. Candidații pot contesta baremul de evaluare și notare în termen de 3 zile de la afișarea acestuia la centrele de concurs. Contestațiile la barem se transmit, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii și se soluționează de subcomisia corespunzătoare de soluționare a contestațiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluția se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluționarea contestațiilor. Baremul stabilit în urma soluționării contestațiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.
În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților.
În ipoteza în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul inițial, cât și punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestații.
În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispozițiile alin. (7) , se corectează baremul și se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.
În cazul în care concursul de admitere în magistratură se desfășoară în același timp cu concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii și există întrebări identice, admiterea unei contestații la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii produce efecte și în privința concursului de admitere în magistratură, în condițiile alin. (6)-(8) .
Dispozițiile art. 14 alin. (6)-(8) se aplică în mod corespunzător.
Rezultatele testului-grilă se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.
Candidații pot contesta punctajul obținut la proba testului-grilă în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor. Contestația se depune, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii.
Contestațiile se soluționează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (12) .
Nota acordată în urma soluționării contestației este definitivă și nu poate fi mai mică decât nota contestată.
Proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal.
Dispozițiile art. 71 alin. (3) , (5)-(11) se aplică în mod corespunzător.
Fiecare lucrare se corectează pe baza baremului definitiv de evaluare și de notare și se notează distinct, la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.
Nota probei scrise de verificare a cunoștințelor juridice este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la fiecare lucrare.
Candidații pot contesta punctajul obținut la această probă, dispozițiile art. 71 alin. (12) aplicându-se în mod corespunzător. Contestațiile se soluționează în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs.
Contestațiile la notele obținute la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice se soluționează de către subcomisia de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor.
Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, candidatul trebuie să obțină cel puțin nota 5 la fiecare lucrare și cel puțin media 6, calculată potrivit alin. (4) .
Candidații declarați admiși la cele două probe scrise susțin testarea psihologică prin care se constată îndeplinirea condiției de a fi apt din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției. Dispozițiile art. 17 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Candidații care îndeplinesc condiția de a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției susțin un interviu, din comisia de interviu sau din fiecare subcomisie de interviu, după caz, făcând parte un psiholog, doi judecători, un procuror și un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar. Numărul subcomisiilor de interviu se stabilește în funcție de numărul candidaților declarați admiși după prima etapă eliminatorie. Dispozițiile art. 18 sunt aplicabile în mod corespunzător.
După cele două etape ale concursului sunt declarați admiși candidații care au obținut calificativul „admis“ la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obținute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 70 alin. (4) , în limita numărului de posturi scoase la concurs.
Lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune suplimentarea posturilor scoase la concurs în situația în care mai mulți candidați au obținut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului, cu posturi vacante de judecători și procurori de la instanțe și parchete unde există dificultăți de ocupare a acestor posturi.
Dacă nu există posturi vacante de natura celor prevăzute la alin. (3) , departajarea candidaților care au obținut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului se face în ordinea descrescătoare a notelor obținute la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice. Când notele obținute de candidați la această probă de concurs sunt identice, departajarea se face, în ordine, în funcție de vechimea în specialitate juridică, de deținerea titlului științific de doctor în drept, a calității de doctorand în drept, de activitatea publicistică de specialitate.
În circumscripțiile instanțelor și parchetelor unde o minoritate națională are o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate față de criteriile de la alin. (4) candidații cunoscători ai limbii acelei minorități.
Candidații clasificați în ordinea descrescătoare a notelor obținute la concurs, formulează, în această ordine, în termenul stabilit de comisia de organizare a concursului, opțiune pentru unul dintre posturile scoase la concurs sau, după caz, suplimentate. Candidații pot formula o singură opțiune, care nu poate fi modificată decât în situațiile expres prevăzute de prezenta lege. La note egale, departajarea candidaților se face conform alin. (4) și (5) .
După afișarea rezultatelor definitive ale concursului, candidații admiși după cele două etape ale concursului vor fi verificați sub aspectul îndeplinirii condiției bunei reputații prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c) .
Verificările privind îndeplinirea condiției bunei reputații se vor face cu respectarea legislației în vigoare referitoare la protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.
Regulamentul prevăzut la art. 63 alin. (3) stabilește documentele pe care candidații au obligația de a le depune în vederea verificării îndeplinirii condiției bunei reputații. Dispozițiile art. 21 alin. (4)-(7) se aplică în mod corespunzător.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăște cu privire la îndeplinirea de către candidații admiși după cele două etape ale concursului a condiției prevăzute la art. 76 alin. (1) și validează rezultatele concursului.
Candidații care nu se bucură de o bună reputație sunt declarați respinși.
Dacă unul dintre candidați a fost respins în condițiile art. 77 alin. (2) sau a renunțat la opțiunea formulată conform art. 75 alin. (6) , procedura prevăzută la art. 75 alin. (6) se reia pentru candidații care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 71 alin. (4) și art. 72 alin. (7) și care au obținut calificativul „admis“ la interviu, care ocupă pozițiile următoare acestui candidat în lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului. În termenul stabilit de comisia de organizare a concursului, candidații își pot menține opțiunea inițială sau pot formula o nouă opțiune, dar numai pentru postul pentru care optase candidatul respins sau, după ocuparea acestuia, pentru postul rămas astfel neocupat, după caz.
Pentru posturile ce au devenit vacante după parcurgerea procedurii prevăzute la alin. (1) pot opta, în termenul stabilit de comisia de organizare a concursului, candidații care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 71 alin. (4) și art. 72 alin. (7) și care au obținut calificativul „admis“ la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obținute la concurs, stabilite conform art. 70 alin. (4) .
La note egale, departajarea candidaților se face conform art. 75 alin. (4) și (5) .
În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului de admitere în magistratură, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcția de judecător sau, după caz, de procuror a candidaților admiși. Dispozițiile art. 61 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
După numirea în funcția de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Național al Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept al Uniunii Europene.
Înainte de a începe să își exercite funcția, judecătorii și procurorii depun următorul jurământ: „Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuțiile cu onoare, conștiință și fără părtinire. Așa să-mi ajute Dumnezeu!“ Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a judecătorilor și procurorilor și este facultativă.
Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcție.
Jurământul se depune în ședință solemnă, în fața judecătorilor instanței sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire.
Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul instanței sau, după caz, al parchetului și de 2 dintre judecătorii sau procurorii prezenți, precum și de cel care a depus jurământul.
Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului în altă funcție.