LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, astfel cum acestea sunt definite de legislația în vigoare, și a funcțiilor didactice de la Institutul Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri.

Persoanele care dețin funcțiile prevăzute la alin. (1) sunt obligate să se abțină de la orice activitate care presupune existența unui conflict între interesele lor personale și interesul public, de natură să influențeze îndeplinirea cu imparțialitate și obiectivitate a atribuțiilor lor stabilite prin Constituție sau prin alte acte normative.

În considerarea statutului lor, judecătorii și procurorii, inclusiv cei care au calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt demnitari, neputând face parte concomitent din autoritatea judecătorească, puterea executivă sau legislativă.

Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate și personalul conex personalului de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații.

Încălcarea dispozițiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcția deținută, inclusiv cea de judecător sau procuror.

Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declarație olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost și nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informații. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane.

Serviciilor de informații le este interzis să racoleze persoanele prevăzute la alin. (1) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicții este infracțiune împotriva independenței justiției și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracțiunea este comisă de un ofițer cu funcții de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepsește.

Verificarea veridicității datelor din declarațiile prevăzute la alin. (3) se face individual pentru fiecare declarație de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, anual, din oficiu sau ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justiției, Plenul sau secțiile Consiliului Superior al Magistraturii ori judecătorul sau procurorul vizat.

Rezultatul verificărilor prin care se constată încălcarea incompatibilității prevăzute la alin. (1) se concretizează într-un înscris și se comunică Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, celui vizat de verificare, precum și, la cerere, oricărei persoane.

Actul Consiliului Suprem de Apărare a Țării prevăzut la alin. (6) poate fi contestat la instanța de contencios administrativ competentă, în termen de 3 luni de la data la care a luat cunoștință, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform legii.

Înaintea numirii în funcție, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora care aveau vârsta de cel puțin 16 ani împliniți la data de 1 ianuarie 1990 sunt obligați să dea o declarație autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenența sau neapartenența ca lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică, potrivit legii.

Persoanele prevăzute la alin. (1) care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au dat declarația prevăzută la alin. (1) sunt obligate să dea această declarație în termen de cel mult 30 de zile de la această dată.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifică declarațiile prevăzute la alin. (1) și (2) . Rezultatele verificărilor se comunică Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției, după caz, și se atașează la dosarul profesional.

Dacă în urma verificărilor Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității se constată că persoana a fost lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică, persoana nu mai poate fi numită în funcția respectivă sau, dacă este deja numită, este eliberată din funcție.

Dispozițiile legale privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică se aplică în mod corespunzător.

Judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului de specialitate juridică asimilat acestora le este interzis

În cazul dobândirii, prin moștenire, a calității de asociați sau acționari la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică sunt obligați să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. c) , judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor pot fi acționari sau asociați ca urmare a legii privind privatizarea în masă.

Judecătorii și procurorii nu își pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.

Judecătorii și procurorii nu pot să dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanțe sau parchete decât acelea în cadrul cărora își exercită funcția, și nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.

Judecătorilor și procurorilor le este permis să pledeze, în condițiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenților și descendenților, ale soților, precum și ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar și în asemenea situații însă judecătorilor și procurorilor nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influența soluția instanței de judecată sau a parchetului și trebuie să evite a se crea aparența că ar putea influența în orice fel soluția.

Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora pot participa la elaborarea de publicații, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare, artistice ori științifice, pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter politic, și își pot exprima opinia cu privire la politicile publice sau inițiativele legislative în domeniul justiției sau în alte domenii de interes public, fără caracter politic.

Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaționale și pot avea calitatea de expert în proiecte cu finanțare externă în domeniul justiției.

Activitatea desfășurată de judecători, procurori și personalul asimilat acestora în calitate de formatori ai Institutului Național al Magistraturii sau ai Școlii Naționale de Grefieri ori ca membri ai unor comisii la concursuri/examene organizate în sistemul justiției se poate desfășura, în principal, în afara timpului normal de lucru la instanță/parchet/instituție ori fără a afecta activitatea din cadrul instanței, parchetului sau a instituției respective. Pentru aceste motive, judecătorul sau procurorul ori personalul asimilat acestora poate lipsi de la instanță, parchet sau instituție, cu acordul președintelui instanței sau al conducătorului parchetului/instituției, cel mult 30 de zile într-un an calendaristic.

Prim-magistratul-asistent, magistrații-asistenți-șefi și magistrații-asistenți se bucură de stabilitate.

Dispozițiile prezentei legi privind cariera, drepturile și îndatoririle judecătorilor și procurorilor, incompatibilitățile și interdicțiile acestora și formarea profesională continuă se aplică în mod corespunzător și magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Actele administrative prevăzute de lege privind cariera magistraților-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se emit de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt încadrați pe trei grade, după cum urmează

Magistrații-asistenți gradul III de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt numiți în funcție de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe bază de concurs.

Promovarea în gradul imediat următor a magistraților-asistenți se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe baza vechimii minime prevăzute de lege și a unei evaluări a activității profesionale.

Judecătorii la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii și procurorii de la parchetele de pe lângă acestea pot fi numiți fără concurs sau detașați în funcția de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție.

La concursul pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție se pot înscrie persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 alin. (3) și care au o vechime de cel puțin 5 ani în funcțiile de specialitate juridică prevăzute la art. 63 alin. (1) .

Condiția de vechime trebuie să fie îndeplinită la data expirării perioadei de depunere a cererilor de înscriere.

Data, locul, modul de desfășurare a concursului de ocupare a posturilor de magistrat-asistent gradul III, calendarul de desfășurare, cuantumul taxei de înscriere, posturile care se scot la concurs, precum și cererea de înscriere tipizată, cuprinzând și opțiunea candidatului pentru una dintre secțiile sau unul dintre compartimentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, se stabilesc prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, la propunerea compartimentului de specialitate al Înaltei Curți. Lista posturilor scoase la concurs, tematica și bibliografia de concurs se stabilesc de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, la propunerea colegiului de conducere al acesteia. Tematica și bibliografia de concurs se stabilesc în funcție de specializarea fiecărei secții sau compartiment.

Datele prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

Cererile pentru înscrierea la concurs se depun la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 20 de zile de la data publicării datelor prevăzute la alin. (1) .

Cuantumul taxei de înscriere la concurs se stabilește în funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul unor situații obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite înainte de susținerea primei probe a concursului.

Verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege se realizează de compartimentul de specialitate al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Rezultatele verificărilor prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Înaltei Curte de Casație și Justiție, cel mai târziu cu 25 de zile înainte de data desfășurării concursului.

Candidații respinși în urma verificării pot formula contestații, în termen de 48 de ore de la publicarea listei pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție, la colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestațiile vor fi soluționate în termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere. Soluția adoptată se comunică în cadrul aceluiași termen.

După pronunțarea hotărârii colegiului de conducere se întocmește lista finală a candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la concurs, listă care se aduce la cunoștința publică prin modalitatea prevăzută la alin. (2) .

Comisia de elaborare a subiectelor și de corectare a lucrărilor și comisia de soluționare a contestațiilor se numesc prin hotărâre a Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Toate comisiile au câte un președinte.

Comisiile prevăzute la alin. (1) sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar desemnarea în aceste comisii se face pe baza consimțământului scris, exprimat anterior.

Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soțul sau soția, rude sau afini, până la gradul al patrulea inclusiv, în rândul candidaților. Toți membrii comisiilor vor completa declarații în acest sens.

Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (3) se ivește ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligația să se retragă și să comunice de îndată această situație președintelui comisiei, în vederea înlocuirii sale.

În comisiile prevăzute la alin. (2) vor fi numiți și membri supleanți, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de colegiul de conducere, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu își pot exercita atribuțiile. Înlocuirea se efectuează de președintele comisiei din care face parte persoana respectivă.

Atribuțiile comisiilor, ale președinților și ale membrilor acestora se stabilesc prin Regulamentul privind concursul pentru ocuparea posturilor vacante de prim-magistrat-asistent, magistrat-asistent-șef și magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Concursul constă în susținerea a două probe scrise: un test-grilă de verificare a cunoștințelor teoretice și o probă scrisă practică.

Testul-grilă de verificare a cunoștințelor teoretice se susține, în funcție de specializare, la următoarele grupe de materii

Testul-grilă de verificare a cunoștințelor teoretice cuprinde 50 de întrebări din materiile de concurs prevăzute la alin. (2) .

La testul-grilă pentru verificarea cunoștințelor teoretice, fiecare răspuns corect primește 0,2 puncte în sistemul de notare de la 0 la 10.

Proba scrisă practică constă în motivarea unei hotărâri judecătorești.

La elaborarea subiectelor pentru ambele probe scrise se vor avea în vedere și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și cea a Curții Constituționale.

Pentru posturile vacante de magistrat-asistent la alte compartimente de specialitate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, testul-grilă de verificare a cunoștințelor teoretice se susține la două materii, stabilite de către Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și indicate în anunțul de concurs, precum și la grupa de materii prevăzută la alin. (2) lit. e) .

Cele două materii de concurs se stabilesc, ținându-se seama de specificul activității compartimentului și atribuțiile specifice postului scos la concurs, dintre cele indicate la alin. (2) , precum și dintre următoarele domenii: drept constituțional, drept internațional public, comunicare sau abilități lingvistice.

Proba scrisă practică constă în redactarea unei lucrări în raport cu specificul activității compartimentului și atribuțiile specifice postului scos la concurs.

Baremele stabilite de comisiile de elaborare a subiectelor și de corectare se afișează la centrele de concurs, la sfârșitul ultimei probe, împreună cu subiectele și se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Candidații pot formula contestații la barem în termen de 3 zile de la publicare, care se soluționează de comisia de soluționare a contestațiilor în termen de 3 zile de la expirarea termenului de contestare. Soluțiile se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluționarea contestațiilor.

Baremele definitive se publică în condițiile alin. (1) .

La testul-grilă de verificare a cunoștințelor teoretice, evaluarea și notarea lucrărilor se realizează prin procesare electronică, pe baza baremelor definitive.

În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților.

În ipoteza în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebările din testul-grilă este altul decât cel indicat în barem, se corectează baremul și se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective din testul-grilă se acordă pentru oricare dintre variantele de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.

Rezultatele concursului se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Candidații nemulțumiți de rezultatele concursului pot formula contestații în termen de 3 zile de la publicare, atât cu privire la punctajul obținut la testul-grilă de verificare a cunoștințelor teoretice, cât și cu privire la nota obținută la proba scrisă practică.

În vederea soluționării contestațiilor, lucrările se vor resigila și renumerota, iar în ceea ce privește proba scrisă practică, lucrările vor fi și înscrise într-un borderou separat.

La proba scrisă practică, fiecare lucrare a cărei notă inițială a fost contestată se recorectează de către 2 membri ai comisiei de soluționare a contestațiilor corespunzătoare, nota acordată la contestații fiind media aritmetică a notelor acordate de aceștia.

Contestațiile formulate cu privire la ambele probe scrise se soluționează în termen de 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2) .

Notele acordate în urma soluționării contestațiilor sunt definitive și nu pot fi mai mici decât notele contestate.

Nota finală obținută de candidat la concurs este media aritmetică a notelor obținute la cele două probe scrise.

Pentru ocuparea unui post vacant de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție, candidatul trebuie să obțină cel puțin nota 7 (șapte) la fiecare dintre cele două probe scrise.

Ocuparea posturilor se face în ordinea mediilor obținute, în funcție de opțiunea candidatului, în limita numărului de posturi scoase la concurs. Numirea se face numai la secția sau compartimentul pentru care candidatul a susținut concursul.

Lista cuprinzând rezultatele concursului, după soluționarea contestațiilor, se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În situația în care există posturi vacante de magistrat-asistent la secțiile sau, după caz, la compartimentele pentru care s-au scos la concurs posturi, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție poate suplimenta numărul de posturi scoase la concurs, astfel încât să poată fi repartizați pe secții sau, după caz, la compartimentele respective toți candidații care au obținut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două probe scrise ale concursului.

Dacă nu există posturi vacante în condițiile alin. (2) , la medii egale, departajarea candidaților se face, în ordine, în funcție de nota obținută la testul-grilă de verificare a cunoștințelor teoretice, de vechimea mai mare în specialitate juridică, de deținerea titlului științific de doctor în drept, de activitatea publicistică de specialitate.

Candidații admiși la probele scrise vor fi verificați sub aspectul îndeplinirii condiției bunei reputații prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c) și vor fi programați pentru a se prezenta la vizita medicală și la testarea psihologică.

Dispozițiile privind modalitatea de testare psihologică și verificarea bunei reputații instituite pentru concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii se aplică în mod corespunzător și concursului pentru ocuparea posturilor de magistrat-asistent.

Candidații inapți pentru exercitarea funcției din punct de vedere medical ori psihologic, precum și cei care nu se bucură de o bună reputație sunt declarați respinși.

Tabelul cu rezultatele finale ale concursului se validează de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

După validarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție numește în funcția de magistrat-asistent candidații reușiți la concurs.

Prim-magistratul-asistent și magistrații-asistenți-șefi sunt numiți de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe bază de concurs.

Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează, ori de câte ori este necesar, de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Concursul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care se candidează.

Numirea în funcțiile de prim-magistrat-asistent și magistrat-asistent-șef se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condițiile prezentului articol.

Prim-magistratul-asistent este numit dintre magistrații-asistenți-șefi cu o vechime de cel puțin 2 ani în această funcție care au obținut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare și nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare.

Magistrații-asistenți-șefi gradul III sunt numiți dintre magistrații-asistenți cu cel puțin 3 ani vechime în această funcție, care au obținut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare și nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare.

După o perioadă de 2 ani ca magistrați-asistenți-șefi, magistrații-asistenți-șefi de gradul III pot fi promovați, fără concurs, în gradul II și, după alți 3 ani, în gradul I, dacă se încadrează în perioada mandatului prevăzut la art. 253 alin. (4) .

Nu pot fi numiți în funcțiile de prim-magistrat-asistent și de magistrat-asistent-șef magistrații-asistenți care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.

Magistrații-asistenți care candidează pentru funcțiile prevăzute la alin. (1) sunt obligați să dea o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informații și nici nu au colaborat cu acestea și o declarație din care să rezulte că nu au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică și comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă magistratul-asistent a făcut parte din serviciile de informații sau a colaborat cu acestea.

Data, locul desfășurării concursului și calendarul acestuia se aprobă de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu cel puțin 45 de zile înainte de data desfășurării concursului.

Magistrații-asistenți își depun candidaturile, însoțite de documentele considerate relevante, în termen de 10 zile de la publicarea datei concursului.

Comisia de examinare este numită prin hotărâre a Colegiului de conducere al Înaltei Curți și este formată din trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Comisia de examinare este prezidată de unul dintre judecători. (3) Din comisia de examinare nu pot face parte membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

Compartimentul de specialitate al Înaltei Curți de Casație și Justiție verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înscrierea la concurs.

Cu 25 de zile înainte de data desfășurării concursului, pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție se vor publica listele cu candidații ale căror dosare au fost admise.

Candidații respinși în urma verificării pot formula contestații, în termen de 24 de ore de la publicare, la Colegiul de conducere al Înaltei Curți, care se soluționează de acesta în termen de 3 zile de la expirarea perioadei de depunere. Rezultatul soluționării contestațiilor se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Examinarea candidaților se face prin prezentarea de către aceștia a unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de prim-magistrat-asistent sau de magistrat-asistent-șef pentru care candidează. Proiectul se depune cu cel puțin 7 zile înainte de data desfășurării concursului.

Candidații susțin proiectul, oral, în fața comisiei de examinare, care va acorda candidatului o notă pe baza criteriilor de evaluare a interviului care se elaborează de comisia de examinare și se publică odată cu anunțul de concurs.

Pentru a fi declarat admis, magistratul-asistent trebuie să obțină cel puțin nota 7 (șapte).

În cadrul interviului se va susține proiectul referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, iar comisia va verifica aptitudinile manageriale și de comunicare, vizând în esență capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaționare și comunicare.

Dispozițiile art. 161 alin. (5) , (7) și (8) se aplică în mod corespunzător.

Pe baza notei finale se întocmește tabelul de clasificare a candidaților care se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Funcția de prim-magistrat-asistent sau de magistrat-asistent-șef va fi ocupată de candidatul admis care a obținut cea mai mare notă finală.

În caz de note finale egale, departajarea candidaților se face, în ordine, în funcție de vechimea cea mai mare în funcția de magistrat-asistent, respectiv de vechimea în funcțiile de specialitate prevăzute la art. 63 alin. (1) .

Regulamentul privind concursul pentru ocuparea posturilor vacante de prim-magistrat-asistent, magistrat-asistent-șef și magistrat-asistent, precum și cel privind procedura de evaluare în vederea promovării în grad a magistraților-asistenți se aprobă prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Regulamentele prevăzute la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.