LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Pentru activitatea desfășurată, judecătorii și procurorii au dreptul la o remunerație lunară stabilită în raport cu nivelul instanței sau al parchetului, cu funcția deținută și, după caz, în raport cu vechimea sau alte criterii prevăzute de lege.

Drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea judecătorilor și a procurorilor se stabilește prin legea specială privind salarizarea și alte drepturi salariale în domeniul justiției.

Judecătorii și procurorii militari sunt ofițeri activi în cadrul Ministerului Apărării Naționale și au toate drepturile și obligațiile ce decurg din această calitate. Obligațiile în calitate de militari și structura militară de comandă nu pot afecta independența judecătorilor și procurorilor militari în exercitarea atribuțiilor judiciare.

Salarizarea și celelalte drepturi cuvenite judecătorilor și procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Naționale, în concordanță cu prevederile legislației privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din sistemul justiției și cu reglementările referitoare la drepturile materiale și bănești specifice calității de cadru militar activ. În situația în care anumite drepturi sunt prevăzute atât în legislația aplicabilă personalului din sistemul justiției, cât și în cea aplicabilă cadrelor militare, judecătorul sau procurorul militar optează pentru unul dintre aceste drepturi.

Acordarea gradelor militare și înaintarea în gradul militar următor a judecătorilor și procurorilor militari se fac potrivit dispozițiilor legale aplicabile cadrelor militare din Ministerul Apărării Naționale.

Înaintarea în gradul militar următor se face la propunerea președintelui Curții Militare de Apel, pentru judecătorii militari și la propunerea procurorului militar-șef al Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru procurorii militari.

Promovarea în funcții de execuție sau numirea în funcții de conducere la instanțe militare și parchete militare se poate face indiferent de gradul militar corespunzător funcției respective, participarea la aceste proceduri fiind condiționată de deținerea calității de judecător militar sau procuror militar.

Judecătorii și procurorii în funcție sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protecție împotriva amenințărilor, violențelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.

Măsurile speciale de protecție, condițiile și modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției și a Ministerului Afacerilor Interne, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Măsurile concrete de protecție dispuse de organele competente pentru fiecare caz în parte se comunică de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii și procurorii, inclusiv cei pensionați, beneficiază de despăgubiri acordate din bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Public, al Consiliului Superior al Magistraturii sau al Ministerului Apărării Naționale, după caz, în cazul în care viața, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

Despăgubirile prevăzute la alin. (1) se acordă în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.

Judecătorii și procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în țară sau în străinătate, pentru pregătirea și susținerea examenului de capacitate și de doctorat, precum și la concedii fără plată, potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor, respectiv procurorilor care se aprobă prin hotărâre a secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Judecătorii și procurorii au dreptul la concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, precum și la alte concedii și indemnizații, în conformitate cu legislația în vigoare.

Judecătorii și procurorii au dreptul la locuință de serviciu sau la decontarea contravalorii chiriei pentru o locuință, în limitele și condițiile stabilite de lege.

Contractul de închiriere a locuințelor de serviciu încetează la data eliberării din funcție, inclusiv prin pensionare, a titularului.

Judecătorii și procurorii în activitate sau pensionari, soțul sau soția acestora, precum și copiii aflați în întreținerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistență medicală constând în servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, care se suportă din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, în condițiile contractului-cadru din sistemul de asigurări sociale de sănătate și ale respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției la asigurările sociale de sănătate, cu excepția contribuției personale/coplății care se suportă din bugetul ordonatorilor principali de credite.

Condițiile de acordare în mod gratuit a serviciilor medicale, a medicamentelor și dispozitivelor medicale prevăzute la alin. (4) sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial și nu se impozitează.

Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) , cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislația care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Abrogat.

De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislația care reglementează sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcții. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 25 de ani în aceste funcții. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Persoanele care au o vechime de cel puțin 35 de ani realizată numai în funcțiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona indiferent de vârstă, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislația care reglementează sistemul public de pensii. Cuantumul pensiei de serviciu astfel stabilit este recalculat anual, prin raportare la perioada de timp rămasă de la momentul recalculării până la împlinirea vârstei standard de pensionare.

Persoanele care au o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în funcțiile enumerate la alin. (1) , se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislația care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurări sociale realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcție, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcție, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute de prezentul alineat. (4^1) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reținute contribuții de asigurări sociale.

Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora au dreptul la pensie de invaliditate în cuantum de 80% din pensia de serviciu calculată potrivit bazei de calcul de la alin. (1) , în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii. La data îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, beneficiarii pensiei de invaliditate pot solicita pensie de serviciu.

Personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi, la pensie de serviciu stabilită potrivit altor acte normative sau la pensie în sistemul public de pensii are obligația de a opta pentru una din aceste pensii.

Pensiile prevăzute de prezentul articol, cu excepția pensiei de la alin. (5) , au regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.

Persoanele prevăzute la art. 211 din Legea nr. 303/2022 , cu modificările și completările ulterioare, la art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 , cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023 , cărora le-au fost emise decizii de pensionare începând cu data de 2 martie 2026 în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii înainte de 2 martie 2026, precum și celor care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior datei de 2 martie 2026, indiferent de momentul la care vor înregistra cererile la casele de pensii, se consideră că îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin dispozițiile în vigoare la momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare.

Prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 , cu modificările și completările ulterioare, pentru judecătorul, procurorul, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv magistratul-asistent de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege , aflat în funcție la data de 2 martie 2026, la calculul vechimii de cel puțin 25 de ani se poate lua în considerare, eșalonat, în funcție de data pensionării, și o perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege a îndeplinit funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează

Pentru judecători, procurori, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 , cu modificările și completările ulterioare, care beneficiază de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal sau care au îndeplinit condițiile de pensionare anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023 , pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani necesară pentru obținerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majorează cu câte 1%. Majorarea cuantumului net al pensiei de serviciu cu câte 1% nu se mai realizează și pentru anii împliniți începând cu data de 2 martie 2026 care depășesc vechimea de 25 de ani, însă fără a se pierde beneficiul majorării cuantumului net pentru perioadele anterioare datei de 2 martie 2026.

Prin excepție de la dispozițiile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 , cu modificările și completările ulterioare, precum și de la dispozițiile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023 și fără a aduce atingere dispozițiilor alin. (1) și alin. (2) din prezentul articol , în intervalul 2 martie 2026-31 decembrie 2041 se instituie o creștere etapizată a vârstei de pensionare pentru judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 , cu modificările și completările ulterioare, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat acestora, cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, după cum urmează

Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 , cu modificările și completările ulterioare, pentru persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condițiile de pensionare anterior datei de 2 martie 2026, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizația de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. Actualizarea se realizează prin aplicarea, asupra cuantumului pensiei, a procentului de majorare a indemnizației de încadrare brute lunare pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. Cuantumul net al pensiei de serviciu astfel actualizate nu poate depăși 100% din venitul net, la data actualizării, al unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, cu excepția persoanelor cărora le-au fost emise decizii de pensionare sau care îndeplineau condițiile de pensionare, fără a le fi fost încă emise decizii de pensionare, anterior datei de 1 ianuarie 2024. Data actualizării, procentul de majorare a indemnizației de încadrare brute lunare și, după caz, venitul net la data actualizării al unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, se comunică Casei Naționale de Pensii Publice sau casei de pensii teritoriale ori sectoriale competente de către ordonatorii principali de credite implicați.

Soțul supraviețuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislația care reglementează sistemul public de pensii, la pensia de urmaș în condițiile prevăzute de această legislație, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorul, actualizată, după caz.

Copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, precum și copiii cu dizabilități au dreptul la pensia de urmaș, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorul decedat, actualizată, după caz, în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii și în procentele prevăzute de această lege, în funcție de numărul de urmași. (3) În cazul în care la data decesului judecătorul sau procurorul nu îndeplinește condițiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, precum și copiii cu dizabilități au dreptul la o pensie de urmaș în cuantum de 75% din baza de calcul prevăzută la art. 211 alin. (1) a susținătorului decedat în ultima lună de activitate, în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii.

Partea din pensia de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, care depășește nivelul pensiei din sistemul public ori, după caz, nu se acoperă potrivit legislației privind sistemul public de pensii se suportă din bugetul de stat.

Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, se actualizează, din oficiu, în fiecare an cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică.

Cererile de pensionare formulate pentru acordarea pensiilor de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială sau sectorială de pensii competentă. Plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Președintelui României ca fiind cea a eliberării din funcție sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Președintelui României de eliberare din funcție.

La data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, casa de pensii competentă stabilește, din oficiu, pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu.

Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 211 judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora care, chiar ulterior eliberării din funcție, au fost condamnați definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracțiune de corupție, o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție, o infracțiune de serviciu sau o infracțiune în legătură cu acestea ori o infracțiune contra înfăptuirii justiției, săvârșite înainte de eliberarea din funcție. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condițiile legii.

Punerea în mișcare a acțiunii penale pentru una dintre infracțiunile prevăzute la alin. (1) atrage, de drept, suspendarea soluționării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, după caz, suspendarea plății pensiei de serviciu, dacă aceasta a fost acordată până la soluționarea definitivă a cauzei. În această perioadă, persoana față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală beneficiază, în condițiile legii, de pensie din sistemul public.

Dacă se dispune clasarea, renunțarea la urmărirea penală, achitarea, încetarea procesului penal sau renunțarea la aplicarea pedepsei față de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, acesta este repus în situația anterioară și i se plătește pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a punerii în mișcare a acțiunii penale sau, după caz, diferența dintre aceasta și pensia din sistemul public încasată după punerea în mișcare a acțiunii penale.

Hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă, se comunică de către instanța de executare Consiliului Superior al Magistraturii.

Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii va informa Casa Națională de Pensii Publice cu privire la apariția uneia dintre situațiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plății pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluționare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum și data de la care se aplică.

Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor pot fi menținuți în funcție până la vârsta de 70 de ani. După împlinirea vârstei de 65 de ani, menținerea în activitate a acestora se realizează numai cu avizul anual al secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii sau al conducătorului instituției, după caz.

Reîncadrarea în funcția de judecător sau procuror a foștilor judecători sau procurori eliberați din funcție prin pensionare se face fără concurs la instanțele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au dreptul să funcționeze potrivit gradului profesional avut la data pensionării. Reîncadrarea se face numai la instanțe sau parchete care nu pot funcționa normal din cauza numărului mare al posturilor vacante ori din alte cauze obiective și numai dacă judecătorul sau procurorul a fost eliberat din funcție prin pensionare în ultimii 3 ani anterior reîncadrării. Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei de serviciu se reduce cu 85%. Prevederile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător și celuilalt personal prevăzut la alin. (1) .

Reîncadrarea în funcție se face cu respectarea competenței prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcții.

La eliberarea din funcție, personalul menținut în funcție potrivit alin. (1) sau reîncadrat potrivit alin. (2) , după caz, are dreptul să solicite recalcularea pensiei de serviciu, cu luarea în considerare a perioadei lucrate de la data deciziei de pensionare până la data eliberării din funcție prin decret al Președintelui României, în condițiile art. 211 alin. (2) , prin raportare la funcția avută și la baza de calcul de la această ultimă dată.

Judecătorul și procurorul este obligat să depună toate diligențele în vederea finalizării lucrărilor în curs până la data eliberării din funcție prin pensionare.

Judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică care intenționează să solicite eliberarea din funcție prin pensionare are obligația de a notifica în scris în acest sens președintele instanței/conducătorul parchetului ori al instituției și, după caz, Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel puțin 90 de zile înainte de data prevăzută în cererea acestuia ca fiind cea a eliberării din funcție prin pensionare. Președintele instanței ori conducătorul parchetului/instituției ia măsuri ca, până la data eliberării din funcție prin pensionare, judecătorul sau procurorul să își finalizeze lucrările în curs.

Pentru merite deosebite în activitate, judecătorii și procurorii pot fi distinși cu Diploma Meritul judiciar.

Diploma Meritul judiciar se acordă de Președintele României, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Modelul diplomei și modul de confecționare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justiției.

Pe durata îndeplinirii funcției, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național de Expertize Criminalistice și din Institutul Național al Magistraturii se bucură de stabilitate și este asimilat judecătorilor și procurorilor, inclusiv în ceea ce privește susținerea examenului de admitere, de capacitate și de promovare în grade, evaluarea activității profesionale, formarea profesională, dispozițiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător.

Dispozițiile prezentei legi privind cariera, incompatibilitățile și interdicțiile, drepturile și îndatoririle judecătorilor și procurorilor, precum și abaterile și sancțiunile disciplinare ale judecătorilor și procurorilor se aplică în mod corespunzător și personalului prevăzut la alin. (1) .

Actele administrative prevăzute de lege privind personalul prevăzut la alin. (1) se emit de conducătorul instituției unde este încadrat.

Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora au obligația de a se supune, la fiecare 5 ani, unei evaluări psihologice.

Comisiile de evaluare psihologică sunt constituite prin hotărâre a secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii sau prin decizie a conducătorului instituției și sunt alcătuite din câte un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori al curților de apel, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori al parchetelor de pe lângă curțile de apel, al Inspecției Judiciare ori al Institutului Național al Magistraturii sau din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestați în condițiile legii. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărei persoane, precum și calificativul „Recomandabil“ sau „Nerecomandabil“, precum și recomandările prevăzute la alin. (3) .

Dacă în urma evaluării psihologice judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat acestora primește calificativul „Nerecomandabil“, comisia de evaluare sesizează secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii sau conducătorul instituției și recomandă efectuarea unei expertize medicale de specialitate, în condițiile legii și/sau urmarea unui program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni, după care persoana va fi supusă unei noi evaluări psihologice, în condițiile prezentului articol. (4) Procedura de evaluare/reevaluare psihologică, inclusiv plata membrilor comisiilor și desfășurarea programului de consiliere psihologică se stabilesc prin hotărâre a secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv prin ordin al conducătorului instituției.

Judecătorii și procurorii sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie și în societate.

Relațiile judecătorilor și procurorilor la locul de muncă și în societate se bazează pe respect și bună-credință.

Judecătorii și procurorii sunt obligați să rezolve lucrările în termenele stabilite și să soluționeze cauzele în termen rezonabil, în funcție de complexitatea acestora, și să respecte secretul profesional.

Judecătorul și magistratul-asistent sunt obligați să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor la care au participat, inclusiv după încetarea exercitării funcției.

Judecătorii și procurorii sunt obligați să aibă, în timpul ședințelor de judecată, ținuta vestimentară corespunzătoare instanței la care funcționează.

Ținuta vestimentară se stabilește prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, și se asigură în mod gratuit.

Funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, astfel cum acestea sunt definite de legislația în vigoare, și a funcțiilor didactice de la Institutul Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri.

Persoanele care dețin funcțiile prevăzute la alin. (1) sunt obligate să se abțină de la orice activitate care presupune existența unui conflict între interesele lor personale și interesul public, de natură să influențeze îndeplinirea cu imparțialitate și obiectivitate a atribuțiilor lor stabilite prin Constituție sau prin alte acte normative.

În considerarea statutului lor, judecătorii și procurorii, inclusiv cei care au calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt demnitari, neputând face parte concomitent din autoritatea judecătorească, puterea executivă sau legislativă.

Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate și personalul conex personalului de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații.

Încălcarea dispozițiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcția deținută, inclusiv cea de judecător sau procuror.

Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declarație olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost și nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informații. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane.

Serviciilor de informații le este interzis să racoleze persoanele prevăzute la alin. (1) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicții este infracțiune împotriva independenței justiției și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracțiunea este comisă de un ofițer cu funcții de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepsește.

Verificarea veridicității datelor din declarațiile prevăzute la alin. (3) se face individual pentru fiecare declarație de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, anual, din oficiu sau ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justiției, Plenul sau secțiile Consiliului Superior al Magistraturii ori judecătorul sau procurorul vizat.

Rezultatul verificărilor prin care se constată încălcarea incompatibilității prevăzute la alin. (1) se concretizează într-un înscris și se comunică Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, celui vizat de verificare, precum și, la cerere, oricărei persoane.

Actul Consiliului Suprem de Apărare a Țării prevăzut la alin. (6) poate fi contestat la instanța de contencios administrativ competentă, în termen de 3 luni de la data la care a luat cunoștință, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform legii.

Înaintea numirii în funcție, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora care aveau vârsta de cel puțin 16 ani împliniți la data de 1 ianuarie 1990 sunt obligați să dea o declarație autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenența sau neapartenența ca lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică, potrivit legii.

Persoanele prevăzute la alin. (1) care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au dat declarația prevăzută la alin. (1) sunt obligate să dea această declarație în termen de cel mult 30 de zile de la această dată.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifică declarațiile prevăzute la alin. (1) și (2) . Rezultatele verificărilor se comunică Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției, după caz, și se atașează la dosarul profesional.

Dacă în urma verificărilor Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității se constată că persoana a fost lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică, persoana nu mai poate fi numită în funcția respectivă sau, dacă este deja numită, este eliberată din funcție.

Dispozițiile legale privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică se aplică în mod corespunzător.

Judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului de specialitate juridică asimilat acestora le este interzis

În cazul dobândirii, prin moștenire, a calității de asociați sau acționari la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică sunt obligați să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. c) , judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor pot fi acționari sau asociați ca urmare a legii privind privatizarea în masă.

Judecătorii și procurorii nu își pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.

Judecătorii și procurorii nu pot să dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanțe sau parchete decât acelea în cadrul cărora își exercită funcția, și nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.

Judecătorilor și procurorilor le este permis să pledeze, în condițiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenților și descendenților, ale soților, precum și ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar și în asemenea situații însă judecătorilor și procurorilor nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influența soluția instanței de judecată sau a parchetului și trebuie să evite a se crea aparența că ar putea influența în orice fel soluția.

Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora pot participa la elaborarea de publicații, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare, artistice ori științifice, pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter politic, și își pot exprima opinia cu privire la politicile publice sau inițiativele legislative în domeniul justiției sau în alte domenii de interes public, fără caracter politic.

Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaționale și pot avea calitatea de expert în proiecte cu finanțare externă în domeniul justiției.

Activitatea desfășurată de judecători, procurori și personalul asimilat acestora în calitate de formatori ai Institutului Național al Magistraturii sau ai Școlii Naționale de Grefieri ori ca membri ai unor comisii la concursuri/examene organizate în sistemul justiției se poate desfășura, în principal, în afara timpului normal de lucru la instanță/parchet/instituție ori fără a afecta activitatea din cadrul instanței, parchetului sau a instituției respective. Pentru aceste motive, judecătorul sau procurorul ori personalul asimilat acestora poate lipsi de la instanță, parchet sau instituție, cu acordul președintelui instanței sau al conducătorului parchetului/instituției, cel mult 30 de zile într-un an calendaristic.

Prim-magistratul-asistent, magistrații-asistenți-șefi și magistrații-asistenți se bucură de stabilitate.

Dispozițiile prezentei legi privind cariera, drepturile și îndatoririle judecătorilor și procurorilor, incompatibilitățile și interdicțiile acestora și formarea profesională continuă se aplică în mod corespunzător și magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Actele administrative prevăzute de lege privind cariera magistraților-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se emit de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt încadrați pe trei grade, după cum urmează

Magistrații-asistenți gradul III de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt numiți în funcție de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe bază de concurs.

Promovarea în gradul imediat următor a magistraților-asistenți se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe baza vechimii minime prevăzute de lege și a unei evaluări a activității profesionale.

Judecătorii la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii și procurorii de la parchetele de pe lângă acestea pot fi numiți fără concurs sau detașați în funcția de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție.