LEGE nr. 301*) din 28 iunie 2004 privind Codul penal *)abrogata de LEGE nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Falsificarea de monedă metalică, monedă de hârtie, titluri de credit public, cecuri, titluri de orice fel pentru efectuarea plăților, instrumente de plată electronică, emise de instituții de credit competente sau falsificarea oricăror alte titluri ori valori asemănătoare se pedepsește cu închisoare strictă de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.
Cu aceeași pedeapsă se sancționează punerea în circulație, în orice mod, a valorilor falsificate arătate în alin. (1) sau deținerea lor în vederea punerii în circulație.
Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și (2) ar fi putut cauza o pagubă importantă sistemului financiar, pedeapsa este închisoarea strictă de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, iar dacă au cauzat o pagubă importantă sistemului financiar, pedeapsa este detențiunea severă de la 15 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
Falsificarea de timbre, mărci poștale, plicuri poștale, cărți poștale, bilete ori foi de călătorie sau transport, cupoane răspuns internațional, ori punerea în circulație a unor astfel de valori falsificate se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 5 ani
Dispozițiile cuprinse în prezentul capitol se aplică și în cazul când infracțiunea privește monede sau timbre ale altor state ori alte valori străine
Falsificarea unui sigiliu, a unei ștampile sau a unui instrument de marcare de care se folosesc autoritățile sau instituțiile publice se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 4 ani sau cu zile-amendă
Folosirea instrumentelor false arătate în art. 468 se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă.
Cu aceeași pedeapsă se sancționează folosirea fără drept a unui sigiliu ori a unei ștampile cu stema țării.
Falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 4 ani.
Falsul prevăzut în alin. (1), săvârșit de un funcționar în exercițiul atribuțiilor de serviciu, se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 5 ani.
Sunt asimilate cu înscrisurile oficiale, biletele, tichetele sau orice alte imprimate producătoare de consecințe juridice.
Falsificarea unui înscris oficial, cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu sau de o persoană care exercită un serviciu de interes public, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu intenție de a insera unele date sau împrejurări, se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 5 ani
Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 470, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă
Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 4 ani, când înscrisul este oficial și cu închisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă, când înscrisul este sub semnătură privată
Declarația necorespunzătoare adevărului, făcută unei autorități sau instituții publice, în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește pentru producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă
Prezentarea sub o identitate falsă ori atribuirea unei asemenea identități altei persoane, pentru a induce sau menține în eroare o autoritate sau instituție publică, în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine ori pentru altul, se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 3 ani.
Cu aceeași pedeapsă se sancționează încredințarea unui înscris care servește pentru dovedirea stării civile ori pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fără drept.
Folosirea fără drept a emblemei sau denumirii Crucea Roșie ori a unei embleme sau denumiri asimilate acesteia, precum și folosirea oricărui semn sau oricărei denumiri care constituie o imitație a unei asemenea embleme ori denumiri, dacă fapta a cauzat pagube materiale, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu zile-amendă.
Dacă fapta se săvârșește în timp de război, pedeapsa este închisoarea strictă de la un an la 5 ani.
Persoana juridică se sancționează pentru infracțiunile prevăzute în prezentul capitol
Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepsește cu închisoare strictă de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
Cu aceeași pedeapsă se sancționează omisiunea de a furniza, cu intenție, datele cerute potrivit legii pentru obținerea de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept a acestor fonduri.
Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și (2) au produs consecințe deosebit de grave, pedeapsa este detențiunea severă de la 15 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 5 ani.
Dacă fapta prevăzută în alin. (1) a produs consecințe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea strictă de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației unui folos legal obținut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alin. (1).
Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepsește cu închisoare strictă de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
Cu aceeași pedeapsă se sancționează omisiunea de a furniza, cu intenție, datele cerute potrivit legii, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.
Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și (2) au produs consecințe deosebit de grave, pedeapsa este detențiunea severă de la 15 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
Neglijența care prejudiciază interesele financiare ale Comunităților Europene Încălcarea din culpă, de către director, administrator sau persoana cu atribuții de decizie sau de control în cadrul unui agent economic, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă a avut ca rezultat săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute în art. 479-481 sau săvârșirea unei infracțiuni de corupție ori de spălare a banilor cu privire la fondurile Comunităților Europene, de către o persoană care se află în subordinea sa și care a acționat în numele respectivului agent economic, se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
Persoana juridică se sancționează pentru infracțiunile prevăzute în prezentul capitol
Absența nejustificată de la unitate sau serviciu, care a depășit 24 ore, dar nu mai mult de 3 zile, a militarului în termen sau a militarului concentrat care are grad egal celui acordat militarului în termen se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an.
Pedeapsa aplicată militarului în termen se execută într-o închisoare militară.
În timp de război, absența nejustificată a oricărui militar de la unitate sau serviciu, care a depășit 4 ore dar nu mai mult de 24 ore se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 5 ani.
Absența nejustificată de la unitate sau de la serviciu, care depășește 3 zile, a oricărui militar se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 7 ani.
În timp de război, absența nejustificată a oricărui militar de la unitate sau serviciu, care a depășit 24 ore, se pedepsește cu închisoare strictă de la 3 la 12 ani.
Încălcarea regulilor serviciului de gardă, de pază, de însoțire sau de securitate, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an.
Cu pedeapsa prevăzută în alin. (1) se sancționează și părăsirea comenzii sau a oricărui alt post de către militar.
Încălcarea consemnului de către santinela aflată în serviciul de gardă sau de pază pe lângă depozitele de armament, muniții sau alte materiale explozive, la frontieră ori în alte posturi de un deosebit interes militar sau de stat, ori dacă fapta ar fi putut avea urmări grave, se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 5 ani.
Faptele prevăzute în alin. (1)-(3) săvârșite în timp de război se pedepsesc cu închisoare strictă de la 3 la 12 ani.
Refuzul de a executa un ordin cu privire la îndatoririle de serviciu se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 2 ani.
Dacă fapta este săvârșită de un ofițer, de un maistru militar sau subofițer, de un militar angajat, de doi sau mai mulți militari împreună ori în fața trupei adunate sau dacă fapta are urmări grave, pedeapsa este închisoarea strictă de la un an la 5 ani.
În timp de război, pedeapsa pentru fapta prevăzută în alin. (1) este închisoarea strictă de la 2 la 7 ani, iar pentru fapta prevăzută în alin. (2), de la 3 la 12 ani.
Lovirea superiorului de către inferior sau a șefului de către subordonat se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 2 ani.
În cazul în care cel lovit se găsește în exercițiul atribuțiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea strictă de la un an la 5 ani.
Dacă faptele prevăzute în alin. (1)-(2) sunt săvârșite în timp de război, maximul pedepselor se sporește cu 2 ani.
Lovirea inferiorului ori subordonatului de către superior sau șef se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an.
Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în timp de război, dacă faptele au fost determinate de o necesitate militară.
Predarea în mâinile inamicului de către comandant a forțelor armate pe care le comandă, lăsarea în mâinile inamicului, distrugerea sau aducerea în starea de neîntrebuințare de către comandant a mijloacelor de luptă sau a altor mijloace necesare pentru purtarea războiului, fără ca vreuna dintre acestea să fi fost determinată de condițiile de luptă, se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu detențiune severă de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi
Părăsirea câmpului de luptă sau refuzul de a acționa, săvârșite în timpul luptei, ori predarea în captivitate sau săvârșirea altor asemenea fapte de natură a servi cauzei inamicului, se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu detențiune severă de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi
Zborul cu o aeronavă aparținând forțelor armate ale statului român, fără prealabilă autorizare, precum și nerespectarea regulilor de zbor, dacă prin aceasta se periclitează securitatea zborului în spațiul aerian sau a aeronavei, se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 2 ani.
Dacă fapta prevăzută în alin. (1) a cauzat urmări grave, pedeapsa este închisoarea strictă de la un an la 5 ani, iar dacă a cauzat un dezastru, pedeapsa este detențiunea severă de la 15 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
Părăsirea unei nave militare în caz de naufragiu, de către comandant, mai înainte de a-și fi exercitat până la capăt îndatoririle de serviciu, precum și de către orice alte persoane ce fac parte din echipajul navei, fără ordinul comandantului, se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 5 ani.
Aceeași faptă săvârșită în timp de război, se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu detențiune severă de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.
Părăsirea comenzii de către comandantul unei nave sau al unei grupări de nave militare, în situații ce ar fi putut periclita nava sau navele militare ori echipajul acestora, se pedepsește cu închisoare strictă de la 2 la 7 ani.
În cazul în care părăsirea comenzii s-a săvârșit în timpul luptei, de către comandantul unei nave sau al unei grupări de nave militare, pedeapsa este detențiunea pe viață sau detențiunea severă de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.
Fapta comandantului unei nave militare sau grupări de nave militare care, fără a fi fost oprit prin vreun ordin sau fără a fi fost împiedicat de misiunea specială pe care o avea, nu ia măsurile necesare să atace, să lupte împotriva inamicului, să ajute o navă a statului român sau a unei țări aliate urmărită de inamic ori angajată în luptă, sau nu ia măsurile necesare pentru a distruge un convoi inamic ori nu urmărește navele de război sau comerciale ale inamicului se pedepsește cu detențiune pe viață sau detențiune severă de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi
Coborârea pavilionului în timpul luptei, în scopul de a servi cauza inamicului, săvârșită de către comandantul unei nave militare sau al unei grupări de nave militare, precum și de către orice altă persoană ambarcată, se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu detențiune severă de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi
Fapta comandantului unei nave militare sau a oricărei persoane aflate la bordul navei, prin care s-a cauzat, din culpă, o coliziune sau punerea pe uscat a navei, dacă fapta a avut ca urmare avarierea gravă a navei sau alte urmări grave, se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 3 ani.
În cazul în care fapta prevăzută în alin. (1) a fost săvârșită cu intenție, pedeapsa este detențiunea severă de la 15 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
În timp de război, fapta prevăzută în alin. (2) se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu detențiune severă de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.
Tentativa la delictele prevăzute în art. 494, art. 495 alin. (1), art. 496 alin. (1) și art. 499 alin. (1) se pedepsește