LEGE nr. 3 din 30 iunie 1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială

Pensia se stabilește în procente din salariul tarifar, diferențiate pe transe de salarii și ani de vechime în munca. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabilește după cum urmează: Salariul tarifar - lei - Pensia în procente din salariul tarif. pina la 15 ani vechime Cuantumul minim al pensiei - lei - Pensia în procente din salariul tarif. ptr. 30 ani vechime Cuantumul minim al pensiei - lei- pînă la 1200 1201 - 1600 1601 - 2000 2001 - 2500 2501 - 3000 3001 - 3500 3501 - 4000 peste 4000 40 35 33 31 30 29 28 27 - 480 560 650 775 900 1015 1120 70 65 60 57 55 53 51 49 - 840 1040 1200 1425 1650 1855 2040

Pentru vechimile de pînă la 30 ani, pensia se calculează proporțional cu numărul anilor lucrati.

Pentru fiecare an de vechime în munca peste vechimea integrală se acordă un spor la pensie de 1% pentru primii cinci ani și de 0,5% pentru anii următori, din retributia tarifara de calcul al pensiei.

Pensionării încadrați în gradul I de invaliditate primesc pe lîngă pensie și o sumă fixa pentru îngrijire de 300 lei lunar.

Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III de 60% din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.

Pensionării de invaliditate de gradul III vor primi pe timpul cît sînt angajați drepturile prevăzute la art. 25 alin. 5 .

Persoanelor care îndeplinesc obligații militare și care au devenit invalide de gradul I sau II ca urmare a unor boli - altele decît cele profesionale - li se acordă pensie fără a se cere condiția de vechime în munca.

Pensia celor care la data convocării în vederea îndeplinirii obligațiilor militare erau încadrați cu contract de muncă, se stabilește în condițiile prevăzute de art. 36 . Celor care nu îndeplinesc condiția de vechime în munca necesară pentru obținerea pensiei, precum și celor care nu erau încadrați în munca, li se acordă o pensie fixa de 455 lei pentru gradul I de invaliditate și 390 lei pentru gradul II de invaliditate.

Persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unei boli obișnuite, precum și cei accidentati în afară procesului de muncă, au dreptul la pensie de invaliditate numai dacă au vechimea în munca, în raport cu vîrsta, arătată în tabelul următor: Vîrsta la data ivirii invaliditatii Vechimea minima în munca (ani) bărbați femei angajați după absolvirea studiilor superioare pînă la 20 ani de la 20 ani la 22 ani de la 22 ani la 25 ani de la 25 ani la 30 ani de la 30 ani la 35 ani de la 35 ani la 40 ani de la 40 ani la 45 ani de la 45 ani la 50 ani de la 50 ani la 55 ani de la 55 ani la 60 ani peste 60 ani 1 2 3 6 9 12 14 16 18 20 22 1 1 2 4 6 9 11 13 15 16 17 - - 1 3 4 7 9 11 13 15 17

De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază și persoanele care au, în raport cu vîrsta, cel puțin jumătate din vechimea în munca prevăzută în tabelul de la alin. 1 , caz în care cuantumul pensiei se stabilește, proporțional cu vechimea în munca dovedită, din pensia ce s-ar fi cuvenit pentru vechimea integrală.

Au dreptul la pensie de invaliditate și persoanele care la data ivirii invaliditatii nu erau încadrate în munca, dar au vechimea în munca prevăzută la alin. (1) și (2) .

Pensia de urmaș se acordă copiilor și sotiei, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

Pensia de urmaș se acordă dacă persoana decedata era pensionar sau îndeplinea condițiilor pentru obținerea unei pensii.

Pensia de urmaș se acordă și în cazul în care autorul, la data decesului, nu era salariat sau pensionar, dar avea vechimea minima prevăzută de lege pentru obținerea unei pensii.

Pensia de urmaș nu se acordă persoanei condamnate prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, tentativa de omor sau lovituri cauzatoare de moarte asupra susținătorului de pe urma căruia decurge dreptul la pensie.

Sotia are dreptul la pensie de urmaș, pe tot timpul vieții, la împlinirea virstei de 55 ani, dacă a avut cel puțin 15 ani de căsătorie. Dacă durata căsătoriei a fost mai mica, dar de cel puțin 10 ani, pensia se acordă proporțional cu anii de căsătorie.

De asemenea, se acordă pensie de urmaș, pe tot timpul vieții, sotiei care a împlinit vîrsta de 50 ani și care a născut, pînă la data decesului soțului, mai mult de 4 copii, iar durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani.

Sotia are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vîrsta și de durata căsătoriei pe timpul cît este invalida de gradul I sau II; de asemenea, beneficiază de aceasta pensie dacă nu este încadrată în munca la data decesului soțului și are în îngrijire unul sau mai mulți copii în vîrsta de pînă la 6 ani.

Cuantumul pensiei de urmaș se stabileste luindu-se ca baza de calcul

Pensia de urmaș se stabilește în procente din pensia titularului, astfel 50 la suta pentru un singur urmaș, 75 la suta pentru doi și 100 la suta pentru mai mulți urmași, cu drept la aceasta pensie.

Plata pensiei se suspenda pe timpul cît pensionarul urmaș este încadrat în munca sau realizează venituri dintr-o activitate permanenta ca liber profesionist sau mic meserias cu atelier propriu. Plata pensiei se suspenda și atunci cînd sotia urmasa s-a căsătorit.

Dacă numărul beneficiarilor pensiei de urmaș se modifica, pensia se recalculează potrivit art. 44 alin. (2) ; recalcularea pensiei se face și pentru beneficiarii pensiei de urmaș al căror număr s-a modificat anterior apariției Decretului-lege nr. 70/1990 .

Pentru a se asigura respectarea stricta a prevederilor legii privind întocmirea actelor de pensionare, a ținerii unei evidente corecte a tuturor datelor și celorlalte elemente necesare pe baza cărora se stabilesc drepturile la pensie și alte drepturi de asigurări sociale pe lîngă organele de conducere colectivă ale unităților socialiste se constituie comisii de pensii și asigurări sociale.

Comisiile de pensii și asigurări sociale sînt alcătuite din 3-7 membri și sînt conduse de către un reprezentant al organelor de conducere colectivă. Din comisie fac parte reprezentanți ai compartimentelor de personal și retribuire, ai organizației de sindicat, ai comisiilor de femei și alți reprezentanți ai oamenilor muncii, precum și medicul de specialitate.

Componenta comisiei se stabilește de către organele de conducere colectivă împreună cu comitetul sindicatului din unitățile socialiste.

În vederea stabilirii pensiei, unitatea în care lucrează persoana în cauza întocmește dosarul de pensie care trebuie să cuprindă carnetul de muncă cu înregistrările la zi, precum și orice alte documente necesare. Dosarul de pensionare se verifica de către comisia de pensii și asigurări sociale, care are obligația sa semnaleze conducerii unității orice nereguli constatate. Unitatea poarta întreaga răspundere pentru exactitatea datelor pe care le conține dosarul de pensie și fișa de pensionare.

În cazul cînd, din motive temeinice, unele persoane nu au carnete de muncă, dovada activității depuse se poate face și cu acte care, potrivit normelor legale privind completarea carnetului de muncă, sînt valabile pentru confirmarea vechimii în munca.

În cazul în care, din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracțiuni mai mari de 6 luni, acestea se intregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează.

Timpul lucrat în străinătate se ia în considerare la stabilirea pensiei dacă s-a contribuit la asigurările sociale de stat ori dacă exista reglementări în aceasta privinta în convențiile încheiate de Republica Socialistă România cu statele respective.

Unitățile sînt obligate sa înainteze dosarul de pensie direcției pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, cu cel puțin 90 de zile înainte de data la care urmează să aibă loc pensionarea pentru munca depusa și limita de vîrsta.

La pensionarea de invaliditate, dosarul se depune în cel mult 30 de zile de la primirea hotărîrii de încadrare într-unul din gradele de invaliditate, iar pentru urmaș, în cel mult 30 de zile de la data decesului susținătorului.

Dosarul de pensionare pentru invaliditate întocmit de către comisia de pensii și asigurări sociale din unitate trebuie să conțină în mod obligatoriu concluziile expertizei medicale, confirmate de medicul de întreprindere și spitalul din localitate.

În cel mult 30 de zile de la primirea dosarului de pensionare direcția pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale este obligată sa verifice dacă dosarul conține toate datele necesare pentru stabilirea pensiei și sa propună comisiei județene de pensii emiterea deciziei de pensionare.

În cazul pensionării pentru accident de muncă sau boala, dosarul se va depune în același termen la comisia judeteana de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă.

Pentru salariați, pensiile se plătesc de la data desfacerii contractului de muncă sau, după caz, a încetării plății indemnizației de asigurări sociale.

Pentru cei care la data solicitării nu erau încadrați în munca, pensiile se plătesc din prima zi a lunii următoare înregistrării cererii cu toate actele necesare stabilirii dreptului.

Unitatea nu poate dispune încetarea contractului de muncă pentru motivul pensionării decît după primirea deciziei de pensie.

Expertiza medicală, în vederea pensionării, se face de către comisiile de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă de pe lîngă cabinetele și oficiile de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă ce funcționează în cadrul policlinicilor teritoriale, în următoarea componenta

Comisiile de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, ce funcționează în cadrul cabinetelor de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, emit decizii de încadrare sau de respingere a încadrării într-un grad de invaliditate.

Deciziile emise de comisiile prevăzute la alin. (2) pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă ce funcționează pe lîngă oficiile de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.

Deciziile oficiilor de pensii și cele ale comisiilor de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă necontestate în termen sînt definitive.

Deciziile comisiilor județene de contestații date în materie de pensii pot fi atacate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 .

Pensia, pensia suplimentară și celelalte drepturi aferente se plătesc titularului sau mandatarului desemnat de acesta, prin procura specială, pentru încasarea drepturilor de pensie sau, la cererea titularului, se depun în contul sau personal deschis la Casa de Economii și Consemnațiuni sau la o alta instituție bancară cu care Ministerul Muncii și Protecției Sociale are încheiată, în acest sens, o convenție.

Pentru pensionării care își stabilesc domiciliul sau reședința pe teritoriul altei tari, plata pensiei, a pensiei suplimentare și a celorlalte drepturi aferente se face în condițiile alin. (1) .

Pensia de urmaș acordată, potrivit legii, copiilor, nu poate fi folosită decît în scopul îngrijirii și educării lor, indiferent de calitatea persoanei care o încasează. Persoanele care au în îngrijire copii care beneficiază de pensie de urmaș, au obligația să justifice utilizarea sumelor încasate numai în scopul menționat.

Pensia de urmaș a copiilor care au fost încredințați unor instituții de ocrotire se depune la Casa de Economii și Consemnațiuni, pe numele lor, după ce s-au achitat sumele datorate, potrivit legii, pentru întreținerea în acele instituții.

Plata pensiei și a celorlalte drepturi aferente încetează cu luna următoare aceleia în care beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-au fost acordate.

Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat reprezentind pensia pe luna în care a avut loc decesul și, după caz, drepturile de pensie cuvenite și neachitate pînă la deces se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor sau, în lipsa acestora, părinților celui decedat ori persoanei care dovedește ca l-a îngrijit pînă la data decesului.

Plata pensiei, a pensiei suplimentare și a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cît pensionarul executa o pedeapsă privativă de libertate.

Pe timpul cât un pensionar de invaliditate de gradul I este internat în unități de asistența socială, se suspenda plata sumei acordate pentru îngrijire.

Suspendarea plății sumei acordate pentru îngrijire se face începând cu luna următoare celei în care pensionarul a fost internat într-o unitate de asistența socială.

În cazul prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. a) , dacă hotărîrea de condamnare a fost desfiintata și cel în cauza a fost achitat se vor plati sumele pe durata suspendării, fără a depăși pensia pe 12 luni.

După executarea pedepsei, sau în caz de grațiere ori de amnistie, plata pensiei se reia începînd cu luna următoare aceleia în care pensionarul a fost eliberat.

Pensionării reincadrati temporar au obligația ca, în termen de 15 zile de la încadrare, sa comunice organului de pensii unitatea și data de la care lucrează și cuantumul retributiei. Aceeași obligație revine și unității în care sînt încadrați pensionării.

Instanțele au obligația ca, în termen de 15 zile de la data condamnării pensionarului, sa comunice aceasta situație, în scris, organului de pensii respectiv.

Pensionării pentru limita de vîrsta care și-au continuat activitatea pot cere recalcularea pensiei de asigurări sociale prin adăugarea timpului lucrat după pensionare. Recalcularea se face avîndu-se în vedere baza de calcul folosită la stabilirea inițială a pensiei.

Pensionării care au lucrat după stabilirea pensiei pentru limita de vîrsta o perioadă de cel puțin 5 ani pot cere recalcularea pensiei folosind ca baza de calcul, potrivit prevederilor art. 10 și 21 , fie salariul avut în vedere la stabilirea inițială a pensiei, fie salariile realizate în ultimii 5 ani de activitate.

Recalcularea se poate face o singură dată, la încetarea activității.

De recalcularea pensiei pentru limita de vîrsta, în condițiile prevăzute în alineatele 1 , 2 și 3 , beneficiază și cei pensionați potrivit unor reglementări anterioare, cărora li s-au mai recalculat pensiile în conformitate cu acele reglementări.

Pensionării de invaliditate de gradul III care rămîn sau se reangajeaza după pensionare au dreptul sa li se recalculeze pensia ori de cîte ori au realizat o vechime în munca de cel puțin 5 ani. Baza de calcul a pensiei astfel recalculate este cea avută în vedere la stabilirea inițială a pensiei sau - dacă este mai avantajoasă - media salariului și a sporului pentru vechime neîntreruptă în aceeași unitate realizată în ultimii 5 ani de activitate.

Recalcularea pensiei poate fi cerută și de către urmași.

Persoanele care au lucrat în sectorul de stat, precum și în alte sectoare de activitate cu sisteme proprii de asigurări sociale, au dreptul la pensie de asigurări sociale de stat dacă perioadele lucrate insumeaza o vechime în munca de cel puțin 10 ani.

Cuantumul pensiei pentru asigurări sociale de stat se stabilește corespunzător perioadei lucrate în sectorul de stat, iar pentru perioadele lucrate în celelalte sectoare pensia se calculează, distinct, în raport cu vechimea în munca din aceste sectoare.

Contribuția de 3% pentru pensia suplimentară se plătește, în condițiile legii, de către toți salariații cuprinși în sistemul asigurărilor sociale, pentru sumele încasate drept salarii de baza, la care se adauga

Contribuția pentru pensia suplimentară se retine de persoanele juridice și fizice care folosesc personal salariat și se virează de acestea într-un cont special la Casa de Economii și Consemnațiuni, pentru care se acordă dobinda.

Fondurile pentru pensia suplimentară constituite din contribuția plătită de persoanele cuprinse în sistemul asigurărilor sociale de stat se gestionează de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, autorizat sa ia măsuri pentru protejarea și valorificarea sumelor temporar disponibile, pastrindu-se în conturi în bănci sau la C.E.C.

Persoanele care au contribuit, în condițiile legii, la constituirea fondului pentru pensia suplimentară beneficiază de aceasta pensie de la data încetării activității lor ca urmare a pensionării.

Pensia suplimentară se stabilește în procente din retributia folosită, potrivit legii, la calcularea pensiei de asigurări sociale, după anii de contribuție, astfel: Timpul cît s-a contribuit % din retribuție 5-10 ani inclusiv 10-15 ani inclusiv 15-20 ani inclusiv 20-25 ani inclusiv peste 25 ani 7 10 13 15 16

Persoanelor care au contribuit la fondul pentru pensia suplimentară pînă la data de 30 iunie 1986, în procentele din salariu atunci în vigoare, precum și o perioadă mai mica de 5 ani după această dată, în cota de 3% prevăzută de Decretul nr. 232/1986, li se adauga, la pensia suplimentară stabilită în procente de calcul în vigoare pînă la data de 1 iulie 1986, o diferența proporțională cu timpul cotizat cu 3%. Pensiile suplimentare stabilite cu începere de la 1 iulie 1986 pot fi recalculate, la cerere, potrivit dispozițiilor prezentei legi, de la data punerii în plata a deciziilor de stabilire a pensiei.