LEGE nr. 3 din 30 iunie 1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Unitățile au obligația să asigure persoanelor încadrate în munca condițiile necesare pentru buna desfășurare a activității și sa ia măsurile de protecția muncii prevăzute de lege, în vederea inlaturarii oricăror cauze care pot conduce la diminuarea sau pierderea capacității de muncă a acestora.
Persoanele care datorită unor accidente de muncă, unor boli profesionale sau tuberculozei și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă primesc pensie, indiferent de vechimea în munca, pe timpul cît durează invaliditatea. Se asimilează cu accidentul de muncă și cel survenit în timpul deplasarii la și de la locul de muncă în perioada și pe traseul normal necesar deplasarii.
Persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor boli obișnuite au dreptul la pensie numai dacă dovedesc vechimea în munca minima arătată la art. 38^1 .
Persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obștești, precum și elevii, ucenicii și studenții, în timpul efectuării practicii profesionale, beneficiază de aceleași drepturi în raport de cauza invaliditatii.
Pierderea capacității de muncă se stabilește prin decizie, de către comisiile de pensii județene sau a municipiului București, la propunerea comisiilor de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, organizate potrivit legii.
Persoanele în cauza pot fi încadrate într-unul din următoarele grade de invaliditate
gradul I, dacă acestea au nevoie de îngrijire și supraveghere din partea altei persoane
gradul II, celelalte persoane care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă
gradul III, persoanele care și-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă.
Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II III de invaliditate se aproba prin decret al Consiliului de Stat.
Pensia de invaliditate de gradul I se stabilește în raport cu vechimea în munca, în procente din retributia tarifara, diferențiate pe transe de salariu și grupe de muncă, astfel: Retribuția tarifară - lei - Pensia în procente din retribuția tarifară pentru 5 ani vechime Cuantumul minim al pensiei - lei - Pensia în procente din retribuția tarifară pentru 15 ani vechime Cuantumul minim al pensiei - lei - Pensia în procente din retribuția tarifară pentru 30 ani vechime Cuantumul minim al pensiei - lei - PENTRU GRUPA I DE MUNCĂ pînă la 1200 60 - 70 - 85 - 1201 - 1600 55 720 65 840 80 1020 1601 - 2000 50 880 60 1040 75 1280 2001 - 2500 45 1000 55 1200 70 1500 2501 - 3000 40 1125 50 1375 65 1750 3001 - 3500 37 1200 47 1500 62 1950 3501 - 4000 35 1295 45 1645 60 2170 peste 4000 33 1400 43 1800 58 2400 PENTRU GRUPA II DE MUNCĂ pînă la 1200 55 - 65 - 80 - 1201 - 1600 50 660 60 780 75 960 1601 - 2000 45 800 55 960 70 1200 2001 - 2500 40 900 50 1100 65 1400 2501 - 3000 37 1000 47 1250 62 1625 3001 - 3500 35 1110 45 1410 60 1860 3501 - 4000 33 1225 43 1575 58 2100 peste 4000 31 1320 41 1720 56 2320 PENTRU GRUPA III DE MUNCĂ pînă la 1200 50 650 60 - 75 - 1201 - 1600 45 660 55 720 70 900 1601 - 2000 40 700 50 880 65 1120 2001 - 2500 37 725 47 1000 62 1300 2501 - 3000 35 800 45 1175 60 1550 3001 - 3500 33 900 43 1350 58 1800 3501 - 4000 31 980 41 1505 56 2030 peste 4000 29 1040 39 1640 54 2240
Pentru vechimile în munca cuprinse între 5 și 30 de ani, pensia se calculează proporțional cu numărul anilor lucrati.
Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III de 60% din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.
Pentru fiecare an de vechime în munca peste vechimea integrală se acordă un spor la pensie de 1% pentru primii cinci ani și de 0,5% pentru anii următori, din retributia tarifara de calcul al pensiei.
Pensionării de invaliditate de gradul III vor primi pe timpul cît sînt angajați atît pensia, cît și salariul realizat din munca efectiv prestată, pînă la nivelul salariului tarifar de încadrare avut la data invalidării, actualizat potrivit majorărilor legale. Pentru pensionării de invaliditate de gradul III care se încadrează la unități din sectoare pentru care nu este stabilit prin lege salariu tarifar de încadrare, pensia și veniturile din munca, astfel realizate, nu pot depăși salariul tarifar de încadrare avut la data invalidării, actualizat potrivit majorărilor legale.
Retributia tarifara pe baza căreia se calculează pensia pentru pierderea capacității de muncă este media retributiilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate sau retributia medie a ultimilor ani atunci cînd vechimea în munca este de pînă la 5 ani.
Persoanele încadrate în munca, cu o vechime mai mica de cinci ani care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă prin accidente de muncă, boli profesionale sau alte boli contractate în timpul cît erau încadrate în munca, au dreptul la o pensie de 650 lei pentru gradul I și 520 lei pentru gradul II de invaliditate.
De aceleași drepturi beneficiază și studenții, elevii, ucenicii și persoanele accidentate în timpul îndeplinirii obligațiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obștești care în perioada anterioară nu erau încadrați într-o activitate retribuită.
Pensionării încadrați în gradul I de invaliditate primesc pe lîngă pensie și o sumă fixa pentru îngrijire, de 300 lei lunar.
Persoanele care au suferit accidente de muncă, au contractat boli profesionale sau care din motive de sănătate nu mai pot lucra în condițiile de la locurile de muncă avute anterior vor fi încadrate la locuri de muncă mai ușoare corespunzătoare capacității lor de muncă. Obligația de a asigura încadrarea în astfel de locuri de muncă revine unității socialiste în care sînt încadrate.
Muncitorii și maistrii prevăzuți la alin. (1) , cuprinși în grupele I și II de muncă și care au o vechime minima de 10 ani în aceste grupe vor fi încadrați în locurile de muncă la care să li se asigure o retributie de cel puțin 75% pentru grupa I și 70% pentru grupa II, din retributia în vigoare corespunzătoare funcției avute anterior. Pentru o vechime de peste 15 ani, procentul este de 80% pentru grupa I și 75% pentru grupa II de muncă. Dacă nu este posibil să se asigure aceasta retributie, diferența pînă la 70%, 75% sau 80% se acordă din fondurile asigurărilor sociale incluzindu-se în retributia tarifara.
Abrogat.
Pensionării încadrați în gradul I, II sau III de invaliditate sînt supuși revizuirii medicale, la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă. Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei începînd cu luna următoare.
Sînt supuse revizuirii medicale și persoanele încadrate în munca care primesc diferența de retributie de la asigurările sociale de stat, potrivit art. 29 alin. (2) .
Nu sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionării de invaliditate care
prezintă invaliditati ireversibile
au împlinit vârsta de 55 de ani, bărbații, și au o vechime în munca de cel puțin 30 de ani și de 50 de ani, femeile, și au o vechime în munca de cel puțin 25 de ani.
Pensionării de invaliditate, care nu îndeplinesc condițiile de vechime în munca prevăzute la alin. (3) lit. b) , pot cere revizuirea medicală ori de cîte ori starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau s-a agravat, dar numai până la împlinirea virstei de 60 de ani, bărbații, și de 55 de ani, femeile. Pensionării de invaliditate, ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale, pot cere revizuirea medicală și după împlinirea acestor vârste.
Invalizii și accidentatii de război, încadrați în gradul II de invaliditate, se trec, din oficiu, în gradul I de invaliditate, iar cei din gradul III de invaliditate se trec, din oficiu, în gradul II de invaliditate.
În cazul schimbării gradului de invaliditate, pensia corespunzătoare noului grad se stabilește pe baza cuantumului pensiei avute la gradul de invaliditate anterior.
Dispozițiile prezentei legi, care privesc modul de stabilire a vechimii în munca și a retributiei tarifare, în raport de care se calculează pensia pentru munca depusa și limita de vîrsta, se aplică, în mod corespunzător și la calcularea pensiilor pentru pierderea capacității de muncă din cauza de accident de muncă sau boala profesională.
La împlinirea virstei de 60 ani bărbații și 55 ani femeile, pensionării pentru pierderea capacității de muncă sînt trecuți, din oficiu, în categoria pensionarilor pentru munca depusa și limita de vîrsta; în aceste cazuri își pot menține drepturile aferente gradului I și II de invaliditate.
Salariații care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă din cauza unor accidente produse în afară procesului de muncă beneficiază de pensie de invaliditate.
Pensia se stabilește în procente din salariul tarifar, diferențiate pe transe de salarii și ani de vechime în munca. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabilește după cum urmează: Salariul tarifar - lei - Pensia în procente din salariul tarif. pina la 15 ani vechime Cuantumul minim al pensiei - lei - Pensia în procente din salariul tarif. ptr. 30 ani vechime Cuantumul minim al pensiei - lei- pînă la 1200 1201 - 1600 1601 - 2000 2001 - 2500 2501 - 3000 3001 - 3500 3501 - 4000 peste 4000 40 35 33 31 30 29 28 27 - 480 560 650 775 900 1015 1120 70 65 60 57 55 53 51 49 - 840 1040 1200 1425 1650 1855 2040
Pentru vechimile de pînă la 30 ani, pensia se calculează proporțional cu numărul anilor lucrati.
Pentru fiecare an de vechime în munca peste vechimea integrală se acordă un spor la pensie de 1% pentru primii cinci ani și de 0,5% pentru anii următori, din retributia tarifara de calcul al pensiei.
Pensionării încadrați în gradul I de invaliditate primesc pe lîngă pensie și o sumă fixa pentru îngrijire de 300 lei lunar.
Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III de 60% din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.
Pensionării de invaliditate de gradul III vor primi pe timpul cît sînt angajați drepturile prevăzute la art. 25 alin. 5 .
Persoanelor care îndeplinesc obligații militare și care au devenit invalide de gradul I sau II ca urmare a unor boli - altele decît cele profesionale - li se acordă pensie fără a se cere condiția de vechime în munca.
Pensia celor care la data convocării în vederea îndeplinirii obligațiilor militare erau încadrați cu contract de muncă, se stabilește în condițiile prevăzute de art. 36 . Celor care nu îndeplinesc condiția de vechime în munca necesară pentru obținerea pensiei, precum și celor care nu erau încadrați în munca, li se acordă o pensie fixa de 455 lei pentru gradul I de invaliditate și 390 lei pentru gradul II de invaliditate.
Dispozițiile referitoare la vechimea în munca și retributia tarifara de calcul, precum și la încadrarea în grade de invaliditate și revizuire medicală, se aplică și pensiilor pentru pierderea capacității de muncă din alte cauze decît accidente de muncă sau boli profesionale.
Persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unei boli obișnuite, precum și cei accidentati în afară procesului de muncă, au dreptul la pensie de invaliditate numai dacă au vechimea în munca, în raport cu vîrsta, arătată în tabelul următor: Vîrsta la data ivirii invaliditatii Vechimea minima în munca (ani) bărbați femei angajați după absolvirea studiilor superioare pînă la 20 ani de la 20 ani la 22 ani de la 22 ani la 25 ani de la 25 ani la 30 ani de la 30 ani la 35 ani de la 35 ani la 40 ani de la 40 ani la 45 ani de la 45 ani la 50 ani de la 50 ani la 55 ani de la 55 ani la 60 ani peste 60 ani 1 2 3 6 9 12 14 16 18 20 22 1 1 2 4 6 9 11 13 15 16 17 - - 1 3 4 7 9 11 13 15 17
De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază și persoanele care au, în raport cu vîrsta, cel puțin jumătate din vechimea în munca prevăzută în tabelul de la alin. 1 , caz în care cuantumul pensiei se stabilește, proporțional cu vechimea în munca dovedită, din pensia ce s-ar fi cuvenit pentru vechimea integrală.
Au dreptul la pensie de invaliditate și persoanele care la data ivirii invaliditatii nu erau încadrate în munca, dar au vechimea în munca prevăzută la alin. (1) și (2) .
Pensia de urmaș se acordă copiilor și sotiei, în condițiile prevăzute de prezenta lege.
Pensia de urmaș se acordă dacă persoana decedata era pensionar sau îndeplinea condițiilor pentru obținerea unei pensii.
Pensia de urmaș se acordă și în cazul în care autorul, la data decesului, nu era salariat sau pensionar, dar avea vechimea minima prevăzută de lege pentru obținerea unei pensii.
Pensia de urmaș nu se acordă persoanei condamnate prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, tentativa de omor sau lovituri cauzatoare de moarte asupra susținătorului de pe urma căruia decurge dreptul la pensie.
Copiii au drept la pensie de urmaș
pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă își continua studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăși însă vîrsta de 25 ani și, respectiv, de 26 ani, în cazul acelora care urmează studii superioare cu o durată de școlarizare mai mare de 5 ani
dacă s-au aflat în stare de invaliditate, de orice grad, înainte de împlinirea virstelor arătate la lit. a) , pe toată durata invalidității.
Sotia are dreptul la pensie de urmaș, pe tot timpul vieții, la împlinirea virstei de 55 ani, dacă a avut cel puțin 15 ani de căsătorie. Dacă durata căsătoriei a fost mai mica, dar de cel puțin 10 ani, pensia se acordă proporțional cu anii de căsătorie.
De asemenea, se acordă pensie de urmaș, pe tot timpul vieții, sotiei care a împlinit vîrsta de 50 ani și care a născut, pînă la data decesului soțului, mai mult de 4 copii, iar durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani.
Sotia are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vîrsta și de durata căsătoriei pe timpul cît este invalida de gradul I sau II; de asemenea, beneficiază de aceasta pensie dacă nu este încadrată în munca la data decesului soțului și are în îngrijire unul sau mai mulți copii în vîrsta de pînă la 6 ani.
Sotia care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat, poate opta pentru oricare din aceste pensii.
Sotia primește pensie de urmaș numai pînă la încadrarea sa în munca, dar nu mai mult de 6 luni de la data decesului soțului, dacă nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 41 .
Cuantumul pensiei de urmaș se stabileste luindu-se ca baza de calcul
pensia susținătorului decedat, dacă acesta era pensionar
pensia la care ar fi avut dreptul sustinatorul, în condițiile legii, pentru munca depusa și limita de vîrsta sau pentru invaliditate.
Pensia de urmaș se stabilește în procente din pensia titularului, astfel 50 la suta pentru un singur urmaș, 75 la suta pentru doi și 100 la suta pentru mai mulți urmași, cu drept la aceasta pensie.
În cazul copiilor orfani de ambii părinți cuantumul pensiei de urmaș se stabilește luindu-se ca baza de calcul
pînă la trei copii, pensia cea mai avantajoasă a unui singur părinte
pentru patru copii, pensia cea mai avantajoasă a unui părinte la care se adauga jumătate din pensia celuilalt părinte
pentru cinci și mai mulți copii, pensiile cumulate ale ambilor părinți.
Plata pensiei se suspenda pe timpul cît pensionarul urmaș este încadrat în munca sau realizează venituri dintr-o activitate permanenta ca liber profesionist sau mic meserias cu atelier propriu. Plata pensiei se suspenda și atunci cînd sotia urmasa s-a căsătorit.
Dacă numărul beneficiarilor pensiei de urmaș se modifica, pensia se recalculează potrivit art. 44 alin. (2) ; recalcularea pensiei se face și pentru beneficiarii pensiei de urmaș al căror număr s-a modificat anterior apariției Decretului-lege nr. 70/1990 .
Pentru a se asigura respectarea stricta a prevederilor legii privind întocmirea actelor de pensionare, a ținerii unei evidente corecte a tuturor datelor și celorlalte elemente necesare pe baza cărora se stabilesc drepturile la pensie și alte drepturi de asigurări sociale pe lîngă organele de conducere colectivă ale unităților socialiste se constituie comisii de pensii și asigurări sociale.
Comisiile de pensii și asigurări sociale sînt alcătuite din 3-7 membri și sînt conduse de către un reprezentant al organelor de conducere colectivă. Din comisie fac parte reprezentanți ai compartimentelor de personal și retribuire, ai organizației de sindicat, ai comisiilor de femei și alți reprezentanți ai oamenilor muncii, precum și medicul de specialitate.
Componenta comisiei se stabilește de către organele de conducere colectivă împreună cu comitetul sindicatului din unitățile socialiste.
În vederea stabilirii pensiei, unitatea în care lucrează persoana în cauza întocmește dosarul de pensie care trebuie să cuprindă carnetul de muncă cu înregistrările la zi, precum și orice alte documente necesare. Dosarul de pensionare se verifica de către comisia de pensii și asigurări sociale, care are obligația sa semnaleze conducerii unității orice nereguli constatate. Unitatea poarta întreaga răspundere pentru exactitatea datelor pe care le conține dosarul de pensie și fișa de pensionare.
În cazul cînd, din motive temeinice, unele persoane nu au carnete de muncă, dovada activității depuse se poate face și cu acte care, potrivit normelor legale privind completarea carnetului de muncă, sînt valabile pentru confirmarea vechimii în munca.
În cazul în care, din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracțiuni mai mari de 6 luni, acestea se intregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează.
Timpul lucrat în străinătate se ia în considerare la stabilirea pensiei dacă s-a contribuit la asigurările sociale de stat ori dacă exista reglementări în aceasta privinta în convențiile încheiate de Republica Socialistă România cu statele respective.
Unitățile sînt obligate sa înainteze dosarul de pensie direcției pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, cu cel puțin 90 de zile înainte de data la care urmează să aibă loc pensionarea pentru munca depusa și limita de vîrsta.
La pensionarea de invaliditate, dosarul se depune în cel mult 30 de zile de la primirea hotărîrii de încadrare într-unul din gradele de invaliditate, iar pentru urmaș, în cel mult 30 de zile de la data decesului susținătorului.
Dosarul de pensionare pentru invaliditate întocmit de către comisia de pensii și asigurări sociale din unitate trebuie să conțină în mod obligatoriu concluziile expertizei medicale, confirmate de medicul de întreprindere și spitalul din localitate.
În cel mult 30 de zile de la primirea dosarului de pensionare direcția pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale este obligată sa verifice dacă dosarul conține toate datele necesare pentru stabilirea pensiei și sa propună comisiei județene de pensii emiterea deciziei de pensionare.
În cazul pensionării pentru accident de muncă sau boala, dosarul se va depune în același termen la comisia judeteana de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă.
Pentru salariați, pensiile se plătesc de la data desfacerii contractului de muncă sau, după caz, a încetării plății indemnizației de asigurări sociale.
Pentru cei care la data solicitării nu erau încadrați în munca, pensiile se plătesc din prima zi a lunii următoare înregistrării cererii cu toate actele necesare stabilirii dreptului.
Unitatea nu poate dispune încetarea contractului de muncă pentru motivul pensionării decît după primirea deciziei de pensie.
Stabilirea pensiei sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de oficiul de pensii din cadrul direcției de muncă și protecție socială, care va cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au condus la admiterea sau respingerea cererii de pensionare. Decizia se comunică, în scris, unității respective și petitionarului.
Împotriva deciziei emise în condițiile art. 52 , persoana interesată poate introduce contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisia de contestații ce funcționează pe lîngă direcția judeteana de muncă și protecție socială sau pe lîngă Direcția generală de muncă și protecție socială a municipiului București, care are următoarea componenta
directorul direcției județene de muncă și protecție socială, respectiv al Direcției generale de muncă și protecție socială a municipiului București, în calitate de președinte
un delegat al direcției generale a finanțelor publice județene, respectiv al Direcției generale a finanțelor publice a municipiului București, ca membru
un pensionar cu pregătire juridică, desemnat de organizația pensionarilor, ca membru.
Expertiza medicală, în vederea pensionării, se face de către comisiile de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă de pe lîngă cabinetele și oficiile de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă ce funcționează în cadrul policlinicilor teritoriale, în următoarea componenta
șeful cabinetului sau oficiului de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, în calitate de președinte
un medic din specialitatea afectiunii principal invalidante a bolnavului, ca membru
un medic de medicina muncii sau un medic de întreprindere, de preferinta din unitatea unde bolnavul a prestat ultima activitate profesională, ca membru.
Comisiile de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, ce funcționează în cadrul cabinetelor de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, emit decizii de încadrare sau de respingere a încadrării într-un grad de invaliditate.
Deciziile emise de comisiile prevăzute la alin. (2) pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă ce funcționează pe lîngă oficiile de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.
Abrogat.
Deciziile oficiilor de pensii și cele ale comisiilor de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă necontestate în termen sînt definitive.
Deciziile comisiilor județene de contestații date în materie de pensii pot fi atacate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 .
Modul de organizare și funcționare, atribuțiile și răspunderile Comisiei Centrale de Pensii, ale comisiilor județene de pensii, ale comisiilor de expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă, precum și ale comisiilor de pensii și asigurări sociale din unități se stabilesc prin regulament aprobat prin decret al Consiliului de Stat.
Pensia, pensia suplimentară și celelalte drepturi aferente se plătesc titularului sau mandatarului desemnat de acesta, prin procura specială, pentru încasarea drepturilor de pensie sau, la cererea titularului, se depun în contul sau personal deschis la Casa de Economii și Consemnațiuni sau la o alta instituție bancară cu care Ministerul Muncii și Protecției Sociale are încheiată, în acest sens, o convenție.
Pentru pensionării care își stabilesc domiciliul sau reședința pe teritoriul altei tari, plata pensiei, a pensiei suplimentare și a celorlalte drepturi aferente se face în condițiile alin. (1) .
Pensia de urmaș acordată, potrivit legii, copiilor, nu poate fi folosită decît în scopul îngrijirii și educării lor, indiferent de calitatea persoanei care o încasează. Persoanele care au în îngrijire copii care beneficiază de pensie de urmaș, au obligația să justifice utilizarea sumelor încasate numai în scopul menționat.
Pensia de urmaș a copiilor care au fost încredințați unor instituții de ocrotire se depune la Casa de Economii și Consemnațiuni, pe numele lor, după ce s-au achitat sumele datorate, potrivit legii, pentru întreținerea în acele instituții.
Plata pensiei și a celorlalte drepturi aferente încetează cu luna următoare aceleia în care beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-au fost acordate.
Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat reprezentind pensia pe luna în care a avut loc decesul și, după caz, drepturile de pensie cuvenite și neachitate pînă la deces se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor sau, în lipsa acestora, părinților celui decedat ori persoanei care dovedește ca l-a îngrijit pînă la data decesului.
Plata pensiei, a pensiei suplimentare și a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cît pensionarul executa o pedeapsă privativă de libertate.
Pe timpul cât un pensionar de invaliditate de gradul I este internat în unități de asistența socială, se suspenda plata sumei acordate pentru îngrijire.
Suspendarea plății sumei acordate pentru îngrijire se face începând cu luna următoare celei în care pensionarul a fost internat într-o unitate de asistența socială.
În cazul prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. a) , dacă hotărîrea de condamnare a fost desfiintata și cel în cauza a fost achitat se vor plati sumele pe durata suspendării, fără a depăși pensia pe 12 luni.
După executarea pedepsei, sau în caz de grațiere ori de amnistie, plata pensiei se reia începînd cu luna următoare aceleia în care pensionarul a fost eliberat.
Pensionării reincadrati temporar au obligația ca, în termen de 15 zile de la încadrare, sa comunice organului de pensii unitatea și data de la care lucrează și cuantumul retributiei. Aceeași obligație revine și unității în care sînt încadrați pensionării.
Instanțele au obligația ca, în termen de 15 zile de la data condamnării pensionarului, sa comunice aceasta situație, în scris, organului de pensii respectiv.
Pensionării pentru limita de vîrsta care și-au continuat activitatea pot cere recalcularea pensiei de asigurări sociale prin adăugarea timpului lucrat după pensionare. Recalcularea se face avîndu-se în vedere baza de calcul folosită la stabilirea inițială a pensiei.
Pensionării care au lucrat după stabilirea pensiei pentru limita de vîrsta o perioadă de cel puțin 5 ani pot cere recalcularea pensiei folosind ca baza de calcul, potrivit prevederilor art. 10 și 21 , fie salariul avut în vedere la stabilirea inițială a pensiei, fie salariile realizate în ultimii 5 ani de activitate.
Recalcularea se poate face o singură dată, la încetarea activității.
De recalcularea pensiei pentru limita de vîrsta, în condițiile prevăzute în alineatele 1 , 2 și 3 , beneficiază și cei pensionați potrivit unor reglementări anterioare, cărora li s-au mai recalculat pensiile în conformitate cu acele reglementări.
Pensionării de invaliditate de gradul III care rămîn sau se reangajeaza după pensionare au dreptul sa li se recalculeze pensia ori de cîte ori au realizat o vechime în munca de cel puțin 5 ani. Baza de calcul a pensiei astfel recalculate este cea avută în vedere la stabilirea inițială a pensiei sau - dacă este mai avantajoasă - media salariului și a sporului pentru vechime neîntreruptă în aceeași unitate realizată în ultimii 5 ani de activitate.
Recalcularea pensiei poate fi cerută și de către urmași.
Pensiile de invaliditate de gradul III stabilite după intrarea în vigoare a Legii nr. 3/1977 , existente la data de 28 februarie 1990, vor fi calculate în conformitate cu prevederile art. 25 alin. 3 .
Persoanele care au lucrat în sectorul de stat, precum și în alte sectoare de activitate cu sisteme proprii de asigurări sociale, au dreptul la pensie de asigurări sociale de stat dacă perioadele lucrate insumeaza o vechime în munca de cel puțin 10 ani.
Cuantumul pensiei pentru asigurări sociale de stat se stabilește corespunzător perioadei lucrate în sectorul de stat, iar pentru perioadele lucrate în celelalte sectoare pensia se calculează, distinct, în raport cu vechimea în munca din aceste sectoare.