LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Bugetele locale și celelalte bugete prevăzute la art. 1 alin. (2) se aprobă astfel
bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe și interne și bugetele fondurilor externe nerambursabile, de către consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor, județelor și de Consiliul General al Municipiului București, după caz
bugetele instituțiilor publice, de către consiliile prevăzute la lit. a) , în funcție de subordonarea acestora.
Pe parcursul exercițiului bugetar, autoritățile deliberative pot aproba rectificarea bugetelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) , în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum și ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Rectificărilor bugetelor locale li se vor aplica aceleași proceduri ca și aprobării inițiale a acestora, cu exceptia termenelor din calendarul bugetar.
Autoritățile administrației publice locale au următoarele competente și responsabilități în ceea ce privește finanțele publice locale
elaborarea și aprobarea bugetelor locale, în condiții de echilibru bugetar, la termenele și potrivit prevederilor stabilite prin prezenta lege
stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale, precum și a oricăror alte venituri ale unităților administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, în condițiile legii
urmărirea și raportarea execuției bugetelor locale, precum și rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiții de echilibru bugetar
stabilirea și urmărirea modului de prestare a activităților din domeniul serviciilor publice de interes local, inclusiv opțiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor operatori economici specializați ori servicii publice de interes local, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul colectivităților locale
administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a unităților administrativ-teritoriale
contractarea directa de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării la scadență a obligațiilor de plată rezultate din acestea
garantarea de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării la scadență a obligațiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari
administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuției bugetare, în condiții de eficiență
stabilirea opțiunilor și a priorităților în aprobarea și în efectuarea cheltuielilor publice locale
elaborarea, aprobarea, modificarea și urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectiva a unităților administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale
îndeplinirea și a altor atribuții, competente și responsabilități prevăzute de dispozițiile legale.
Președinților consiliilor județene li se aplică prevederile prezentei legi, similar cu autoritățile executive.
Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari și ordonatori terțiari.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt primarii unităților administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului București, primarii sectoarelor municipiului București și președinții consiliilor județene.
Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate înlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare, ordonatorii principali de credite vor preciza limitele și condițiile delegării.
Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică, cărora li se alocă fonduri din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) , sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz.
Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate prin bugetele locale, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.
Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate potrivit art. 19 alin. (1) lit. b) , pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.
Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.
Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.
Ordonatorii de credite răspund de
elaborarea și fundamentarea proiectului de buget propriu
urmărirea modului de realizare a veniturilor
angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate și a veniturilor bugetare posibil de încasat
integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituției pe care o conduc
organizarea și tinerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și a execuției bugetare
organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de investiții publice
organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora
organizarea și tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale
alte atribuții stabilite de dispozițiile legale.
Controlul financiar preventiv propriu și auditul public intern se exercita asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice locale și/sau patrimoniul public și privat și sunt exercitate conform reglementarilor legale în domeniu.
Instituțiile publice locale, inclusiv cele prevăzute la art. 54 alin. (7) , precum și cele care nu dispun de resurse financiare suficiente pentru asigurarea integrală a cheltuielilor secțiunii de funcționare cooperează pentru organizarea și exercitarea unor activități în scopul realizării unor atribuții stabilite prin lege autorităților administrației publice locale, cu precădere în domeniile ce privesc activitățile de control, audit, inspecție, pe principii de eficiență, eficacitate și economicitate, la nivelul structurilor județene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică sau prin asociații de dezvoltare intercomunitară înființate potrivit legii.
Activitățile prevăzute la alin. (1^1) se organizează și se exercită în baza hotărârilor consiliilor locale interesate prin care se aprobă acordurile de cooperare, care cuprind
părțile semnatare
obiectul acordului de cooperare
drepturile și obligațiile părților în organizarea și exercitarea activității respective, inclusiv cele financiare
atribuțiile exercitate
durata și desființarea acordului de cooperare
alte clauze
dispoziții finale.
Prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului finanțelor publice se stabilește modelul-cadru al acordului de cooperare.
Angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor din fonduri publice locale se aprobă de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către contabil, cu exceptia prevederilor art. 54 alin. (7) .
Angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabila de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozițiilor legale.
Formarea și utilizarea fondurilor publice locale și contul de execuție a bugetelor locale sunt supuse controlului Curții de Conturi, potrivit legii.
Proiectele bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se elaborează de către ordonatorii principali de credite, avându-se în vedere
prognozele principalilor indicatori macroeconomici și sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum și pentru următorii 3 ani, elaborate de organele abilitate
cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare și politica fiscal-bugetară, precum și cadrul de cheltuieli pe termen mediu
prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale memorandumurilor de finanțare sau ale altor acorduri internaționale, semnate și/sau ratificate
politicile și strategiile sectoriale și locale, precum și prioritățile stabilite în formularea propunerilor de buget
propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine
programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanțării unor acțiuni sau ansamblu de acțiuni, cărora le sunt asociate obiective precise și indicatori de rezultate și de eficiență; programele sunt însoțite de estimarea anuală a performanțelor fiecărui program, care trebuie să precizeze: acțiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obținute și estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori preciși, a căror alegere este justificată
programele de dezvoltare economico-socială în perspectiva ale unității administrativ-teritoriale, în concordanță cu politicile de dezvoltare la nivel național, regional, județean, zonal sau local
Veniturile și cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificației bugetare aprobate de Ministerul Finanțelor Publice.
Veniturile sunt structurate pe capitole și subcapitole, iar cheltuielile pe părți, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate și paragrafe, după caz.
Bugetele structurate potrivit alin. (2) se aprobă și pe secțiunile prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 50 și 51 *).
Cheltuielile prevăzute în capitole și articole au destinație precisă și limitată.
Numărul de personal, permanent și temporar, precum și fondul salariilor de bază se aprobă distinct, prin anexa la bugetul fiecărei instituții publice. Numărul de salariați aprobat fiecărei instituții publice nu poate fi depășit.
Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament și cu duratele de realizare a investițiilor.
Programele se aprobă ca anexe la bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) .
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Veniturile bugetelor locale sunt prevăzute în anexa nr. 1 , iar cheltuielile acestora în anexa nr. 2 la prezenta lege.
Impozitele și taxele locale se aprobă de consiliile locale, județene și de Consiliul General al Municipiului București, după caz, în limitele și în condițiile legii
Regimul sumelor rezultate din valorificarea mijloacelor fixe și a unor bunuri materiale, precum și al sumelor încasate din concesionarea sau închirierea unor bunuri ori din valorificarea unor bunuri confiscate
Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării, dezmembrării ori dezafectării, în condițiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparțin instituțiilor publice, finanțate integral din bugetele locale, constituie venituri ale bugetelor locale și se varsă la acestea.
Sumele încasate potrivit alin. (1) de către celelalte instituții publice constituie venituri ale bugetelor acestora.
Sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparținând domeniului public sau privat al unităților administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.
Sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, în funcție de subordonarea instituțiilor care au dispus confiscarea acestora, în condițiile legii.
Sumele rezultate din vânzarea, în condițiile legii, a unor bunuri aparținând domeniului privat al unităților administrativ-teritoriale constituie integral venituri ale bugetelor locale și se cuprind în secțiunea de dezvoltare, prin rectificare bugetară locală, numai după încasarea lor.
Pentru funcționarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice și juridice, consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, aprobă taxe speciale.
Cuantumul taxelor speciale se stabilește anual, iar veniturile obținute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înființarea serviciilor publice de interes local, precum și pentru finanțarea cheltuielilor curente de întreținere și funcționare a acestor servicii.
Prin regulamentul aprobat de autoritățile deliberative se vor stabili domeniile de activitate și condițiile în care se pot institui taxele speciale, modul de organizare și funcționare a serviciilor publice de interes local, pentru care se propun taxele respective.
Hotărârile luate de autoritățile deliberative, în legătură cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice și juridice plătitoare, vor fi afișate la sediul acestora și publicate pe pagina de internet sau în presa.
Împotriva acestor hotărâri persoanele interesate pot face contestație în termen de 15 zile de la afișarea sau publicarea acestora. După expirarea acestui termen, autoritatea deliberativă care a adoptat hotărârea se întrunește și deliberează asupra contestațiilor primite.
Taxele speciale se fac venit la bugetul local și se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care beneficiază de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.
Abrogat.
Serviciile publice de interes local care desfășoară activități de natură economică au obligația calculării, înregistrării și recuperării uzurii fizice și morale a mijloacelor fixe aferente acestor activități prin tarif sau preț, potrivit legii.
Sumele reprezentând amortizarea calculată pentru aceste mijloace fixe constituie integral venituri ale bugetelor locale, care se cuprind în secțiunea de dezvoltare, se utilizează exclusiv pentru realizarea de investiții în domeniul respectiv și se evidențiază distinct în programul de investiții, ca sursă de finanțare a acestora, cu excepțiile prevăzute în acordurile de împrumut sau de garanție încheiate cu instituțiile financiare internaționale.
Activitățile de natură economică pentru care se calculează amortizarea mijloacelor fixe se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale în luna anterioară se alocă lunar, până cel târziu la data de 8 a lunii în curs, o cotă de
15% la bugetul local al județului
65% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe ale căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit
6% pentru repartizarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor prin hotărâre a consiliului județean
14% într-un cont distinct deschis pe seama direcției generale regionale a finanțelor publice/administrației județene a finanțelor publice, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor.
În cadrul fiecărui județ, sumele aferente cotei prevăzute la alin. (1) lit. d) se repartizează pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale, astfel
85% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor
15% pentru echilibrarea bugetelor locale ale județelor.
Pentru municipiul București cota de 71,5% din impozitul pe venit, cu excepția impozitului pe veniturile din pensii, se repartizează, în termenul prevăzut la alin. (1) , astfel
20% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului București
44,5% la bugetul local al municipiului București
7% într-un cont distinct, deschis pe seama Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București la Trezoreria Municipiului București, pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor, precum și a bugetului local al municipiului București.
În execuție, cota de 7% se alocă de către Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București, în termenul prevăzut la alin. (1) , pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor, precum și a bugetului local al municipiului București, proporțional cu sumele repartizate și aprobate în bugetele respective, potrivit prevederilor art. 33 alin. (6) .
Abrogat.
Operațiunile de virare la bugetele locale a cotelor cuvenite din impozitul pe venit se efectuează de Ministerul Finanțelor Publice, prin direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București.
Orice persoană subiect al unui raport juridic fiscal, inclusiv operatorul economic, instituția publică și instituția publică locală, care are organizată o entitate, cu sau fără personalitate juridică, la altă adresă decât sediul social al subiectului respectiv, cu cel puțin o persoană care realizează venituri din salarii, are obligația să solicite înregistrarea fiscală a entității respective, ca plătitoare de salarii și de venituri asimilate salariilor, la organul fiscal din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală în a cărui rază teritorială se află adresa unde se desfășoară efectiv activitatea acelei entități. Solicitarea se face în termen de 30 de zile de la data înființării, pentru entitățile nou-înființate. Organul fiscal are obligația ca, în termen de 5 zile de la înregistrarea fiscală, să transmită o copie de pe certificatul de înregistrare fiscală primarului unității administrativteritoriale/ sectorului municipiului București în a cărei/cărui rază teritorială își desfășoară efectiv activitatea entitatea respectivă. Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea astfel încât aceasta să reflecte impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat, reținut și virat, pe fiecare entitate care intră sub incidența prezentului alineat. (7^1) Direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București au obligația de a afișa pe pagina de internet, trimestrial, stadiul încasărilor și virărilor impozitului pe venit, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale.
Primarul, prin compartimentele de specialitate, poate verifica corecta înregistrare fiscala a contribuabililor la organul fiscal teritorial atât a sediului social principal, cât și a sediului secundar.
Primarul are obligația să sesizeze orice nereguli constatate organului fiscal teritorial al Ministerului Finanțelor Publice.
Art. 32^1 · Prevederi aplicabile unităților administrativ-teritoriale care fac parte din zone metropolitane
Prin excepție de la prevederile art. 32 alin. (1) lit. b) și alin. (3) lit. a) sau/și b) , după caz, pentru contribuabilii care își au domiciliul pe raza zonei metropolitane, impozitul pe venit se virează astfel
30% către bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își au domiciliul angajații
70% către bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea angajatorii care au calitatea de plătitori ai impozitului pe venit.
Prin excepție de la prevederile art. 32 alin. (1) lit. b) și alin. (3) lit. a) sau/și b) , după caz, pentru zonele metropolitane, o cotă de 5% din impozitul pe venit se virează de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice județene, respectiv Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București, către zona metropolitană constituită.
Sumele virate potrivit prevederilor alin. (2) se utilizează de către zona metropolitană exclusiv pentru realizarea unor investiții, după cum urmează
minimum 30% pentru realizarea unor investiții pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale aferente coroanei 1 și coroanei 2, după caz
maximum 70% pentru realizarea unor investiții pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în jurul căreia a fost constituită zona metropolitană.
Ministerul Finanțelor aprobă, prin ordin, procedurile pentru aplicarea prevederilor alin. (1) , respectiv alin. (2) privind operațiunile de virare a sumelor aferente impozitului pe venit către zonele metropolitane constituite.
Prevederile art. 32^1 alin. (2) , (3) și (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027.
Art. 32^2 · Prevederi aplicabile unităților administrativ-teritoriale care fac parte din consorții administrative
Prin excepție de la prevederile art. 32 alin. (1) lit. b) , cotele defalcate din impozitul pe venit se virează de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice județene, după cum urmează
60% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, membre ale consorțiului administrativ, pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit
5% la bugetul consorțiului administrativ din care fac parte comunele, orașele și municipiile prevăzute la lit. a) .
Ministerul Finanțelor aprobă, prin ordin, procedurile pentru aplicarea prevederilor alin. (1) privind operațiunile de virare a sumelor aferente impozitului pe venit către consorțiile administrative constituite.
Prevederile prezentului articol se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2026.
Pentru finanțarea cheltuielilor publice prevăzute la art. 6 , precum și pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aprobă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cu destinație speciala și, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor locale.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale vor fi repartizate pe județe, potrivit următoarelor criterii
capacitatea financiară determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în proporție de 70%, potrivit următoarei formule de calcul: Ivm.tj Nr.loc.j -------- x --------- Ivm.j Nr.loc.tj Sr.j = ------------------------------- x Sr.tj, n Ivm.tj Nr.loc.j Σ [ ------- x --------- ] j=1 Ivm.j Nr.loc.tj unde: Sr.j - sume defalcate repartizate județului; Sr.tj - sume defalcate de repartizat pe total județe; Ivm.j - impozitul pe venit mediu pe locuitor încasat pe județ în anul anterior anului de calcul; Ivm.tj - impozitul pe venit mediu pe locuitor încasat pe total județe în anul anterior anului de calcul; Nr.loc.j - numărul locuitorilor din județ; Nr.loc.tj - suma locuitorilor județelor
suprafața județului în proporție de 30%. Sumele defalcate cu destinație speciala se repartizează conform legii.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, și din cota de 14% prevăzută la art. 32 alin. (1) , o cotă de 27% se alocă bugetului propriu al județului, iar diferența se repartizează pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, astfel
80% din sumă se repartizează în două etape, prin decizie a directorului direcției generale a finanțelor publice județene, în funcție de următoarele criterii: populație, suprafața din intravilanul unității administrativ-teritoriale și capacitatea financiară a unității administrativ-teritoriale
20% din sumă se repartizează, prin hotărâre a consiliului județean, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcționare și/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor, pentru susținerea programelor de dezvoltare locală și pentru susținerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală. Hotărârea consiliului județean se comunică directorului direcției generale a finanțelor publice județene, instituției prefectului și consiliilor locale din județ.
Pentru repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, conform prevederilor alin. (3) lit. a) , direcțiile generale ale finanțelor publice județene procedează astfel
calculează indicatorii «impozitul pe venit mediu pe locuitor/pe unitatea administrativ-teritorială» și, respectiv, «impozitul pe venit mediu pe locuitor/pe ansamblul județului», după următoarele formule: Ivm.l = Iv.l / Nr. loc.l Ivm.j = Iv.j / Nr. loc.j, unde: Ivm.l - impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului pentru care se face repartizarea; Iv.l - impozitul pe venit încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului pentru care se face repartizarea; Nr. loc.l - numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială; Ivm.j - impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul județului în anul anterior anului pentru care se face repartizarea; Iv.j - impozitul pe venit încasat pe ansamblul județului în anul anterior anului pentru care se face repartizarea, obținut prin însumarea impozitului pe venit încasat pe fiecare unitate administrativ-teritorială a județului; Nr. loc.j - numărul locuitorilor din județ; a^1) în situația în care datele privind impozitul pe venit nu sunt disponibile la finele anului anterior anului pentru care se face repartizarea, impozitul pe venit pe unitățile administrativ-teritoriale componente ale județului, utilizat în calculele prevăzute la lit. a) , se determină după următoarea formulă: Σ[Iv(l)+ + Iv(n)] Iv.l = ────────────────────── x 12, n unde: Iv.l - impozitul pe venit încasat pe o unitate administrativ-teritorială componentă a județului; Iv(n) - impozitul pe venit încasat în lunile anterioare lunii de calcul pe unitatea administrativ-teritorială componentă a județului; n - numărul de luni anterioare lunii în care se efectuează repartizarea. Impozitul pe venit pe total județ se obține prin însumarea impozitului pe venit pe unitățile administrativ-teritoriale componente ale județului, stabilit conform formulei prevăzute în prezenta literă. b) datele utilizate, modul de calcul și repartizarea efectuată conform alin. (3)-(9) se transmit în format electronic Ministerului Internelor și Reformei Administrative, în termen de 5 zile calendaristice de la repartizarea aprobată prin decizie a directorului direcției generale a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, precum și prin hotărâri ale consiliilor județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului București
în prima etapă se repartizează sumele calculate potrivit prevederilor alin. (3) lit. a) numai către unitățile administrativ-teritoriale al căror impozit pe venit mediu pe locuitor, încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului de calcul, este mai mic decât impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul județului în anul anterior anului de calcul, pe baza următoarelor criterii
ponderea populației unităților administrativ-teritoriale care participa la aceasta etapă în totalul populației acestora, în proporție de 75%
ponderea suprafeței din intravilanul unităților administrativ-teritoriale care participa la aceasta etapă în totalul suprafeței din intravilanul acestora, în proporție de 25%
sumele repartizate în prima etapă unităților administrativ-teritoriale sunt limitate, astfel încât media rezultată pe locuitor, calculată conform formulei de mai jos, să fie mai mică sau egală cu impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul județului în anul anterior anului de calcul: Mloc.el = [Iv.l + Sr.el]/Nr.loc.l, unde: Mloc.el - media rezultată pe locuitor la nivelul unității administrativ-teritoriale, în urma repartizării în prima etapă; Iv.l - impozitul pe venit încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului de calcul; Sr.el - sume repartizate pe unități administrativ-teritoriale în prima etapă; Nr.loc.l - numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială. Sumele ramase nerepartizate în prima etapă se reportează pentru etapa a doua
sumele ramase nerepartizate în prima etapă se repartizează la toate unitățile administrativ-teritoriale din județ, în funcție de capacitatea financiară a acestora, determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor în anul anterior anului de calcul, folosindu-se următoarea formulă: Ivm.j Nr.loc.l -------- x --------- Ivm.l Nr.loc.j Sr.e2 = ------------------------------- x Sr.j.e2, n Ivm.j Nr.loc.l Σ [ ------- x --------- ] l=1 Ivm.l Nr.loc.j unde: Sr.e2 - sume repartizate unității administrativ-teritoriale în etapa a doua; Sr.j.e2 - sume de repartizat tuturor unităților administrativ-teritoriale din județ în etapa a doua; Ivm.l - impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului de calcul; Ivm.j - impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul județului în anul anterior anului de calcul; Nr.loc.l - numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială; Nr.loc.j - numărul locuitorilor din județ
sumele stabilite pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două etape de echilibrare, precum și pentru municipiul București vor fi diminuate cu gradul de necolectare, prin înmulțirea cu coeficientul subunitar, calculat ca raport între suma impozitelor și taxelor locale, chiriilor și redevențelor încasate în anul financiar anterior încheiat și suma impozitelor și taxelor locale, chiriilor și redevențelor de încasat, evidențiate în conturile de evidență contabilă ca urmare a declarațiilor depuse de contribuabili în anul financiar anterior încheiat sau ca urmare a contractelor de închiriere/concesiune încheiate. La calculul gradului de necolectare nu se iau în considerare creanțele fiscale aflate în litigiu
sumele reținute potrivit lit. f) vor fi repartizate conform alin. (3) lit. b)
repartizarea sumelor conform lit. a)-f) se face de către directorul direcției generale a finanțelor publice județene sau al Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București, după caz, prin decizie ce se comunică prefectului, consiliului județean și consiliilor locale din județ
directorii direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și al Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București, precum și prefecții au obligația publicării deciziei prevăzute la lit. h) pe pagina de internet a instituțiilor acestora.
Pentru repartizarea sumelor conform criteriilor prevăzute la alin. (3) lit. b) , precum și a celor prevăzute la alin. (4) lit. f) , consiliul județean are obligația ca, în termen de 5 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, să solicite în scris tuturor unităților administrativ-teritoriale din cadrul județului prezentarea de cereri pentru acordarea de sume pentru achitarea arieratelor, precum și pentru susținerea programelor de dezvoltare locală și pentru susținerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală.
Pentru municipiul București, din cota de 7% prevăzută la art. 32 alin. (4) se alocă o cotă de 25% pentru bugetul local al municipiului București, iar diferența se repartizează pentru bugetele locale ale sectoarelor municipiului București, astfel
85% din sumă se repartizează prin decizie a directorului Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București, utilizându-se în mod corespunzător prevederile, procedura și criteriile de repartizare prevăzute la alin. (4) lit. a)-f)
15% din sumă, precum și sumele reținute prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (4) lit. f) se repartizează prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, cu respectarea procedurii prevăzute la alin. (5) , pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcționare și/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor, pentru susținerea programelor de dezvoltare locală și pentru susținerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală. Hotărârea Consiliului General al Municipiului București se comunică directorului Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București, Instituției Prefectului Municipiului București și consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.
Nerespectarea prevederilor alin. (3)-(6) atrage nulitatea absolută a deciziilor directorilor direcțiilor generale ale finanțelor publice și a hotărârilor adoptate de consiliile județene, respectiv a hotărârilor Consiliului General al Municipiului București, pentru repartizarea sumelor și a cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, urmând să se emită o noua decizie, respectiv o noua hotărâre, în termen de 5 zile lucrătoare de la data anulării acestora. Nulitatea se constata de către instanța de contencios administrativ, la sesizarea prefectului sau a oricărei alte persoane interesate.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Numărul locuitorilor din unitățile administrativ-teritoriale utilizat în calculele prevăzute în prezentul articol este cel comunicat de direcțiile județene de statistică, respectiv de Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, după caz, la data de 1 iulie a anului anterior anului de repartizare. Suprafața din intravilanul unităților administrativ-teritoriale utilizată în calculele prevăzute în prezentul articol este cea comunicată de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară de la nivelul județului sau, după caz, al municipiului București, la data de 1 iulie a anului anterior anului de repartizare.
Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acorda pentru investiții finanțate din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie și Guvernul, potrivit legii, și se aprobă anual, în poziție globală, prin legea bugetului de stat.
Din bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia ori din alte bugete se pot aloca, pe bază de contract de finanțare, resurse financiare către bugetele locale pentru finanțarea integrală sau parțială a unor proiecte de dezvoltare sau sociale de interes național, județean ori local. Stabilirea proiectelor și a unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale beneficiare se face pe baza criteriilor propuse de fiecare ordonator principal de credite al bugetului de stat și aprobate prin hotărâre a Guvernului. Contractul de finanțare cuprinde, în mod obligatoriu, prevederi referitoare cel puțin la următoarele elemente
obiectul contractului
valoarea totală a proiectului
durata contractului
contribuția din bugetul de stat, respectiv din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) , pentru implementarea proiectului
eșalonarea multianuală a implementării și a alocărilor din bugetul de stat, precum și din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) , după caz, pe ani bugetari, până la finalizarea proiectului, inclusiv punerea în funcțiune a obiectivelor, după caz, în maximum 3 ani de la semnarea contractului
cheltuielile eligibile aferente contribuției din bugetul de stat
clauze de modificare sau reziliere a contractului de finanțare
clauze privind răspunderea în solidar, ca urmare a prejudiciilor generate de nerespectarea clauzelor contractuale, din motive imputabile părților.
Sumele aferente finanțării integrale sau parțiale a unor proiecte de dezvoltare, prevăzute la alin. (2) , se repartizează pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale prin hotărâre a Guvernului sau ordin al ministrului, după caz, și se comunică acestora, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat.
Autoritățile deliberative pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări și servicii publice locale. Colaborarea ori asocierea se realizează pe baza de contracte de asociere, în care se prevăd și sursele de finanțare reprezentând contribuția fiecărei autorități a administrației publice locale implicate. Contractele de asociere se încheie de către ordonatorii principali de credite, în condițiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu local implicat în colaborare sau asociere.
Autoritățile deliberative pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăți comerciale sau la înființarea unor servicii de interes public local ori județean, după caz, în condițiile legii. Autoritățile deliberative pot hotărî achiziționarea, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, de acțiuni la societățile la a căror constituire au participat cu aport de capital sau în natură și pot majora sau diminua capitalul social al acestora, în condițiile legii.
Autoritățile deliberative pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la constituirea de asociații de dezvoltare comunitară, în limitele și în condițiile legii, pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional și furnizarea în comun a unor servicii publice.
Asociațiile de dezvoltare comunitară se finanțează prin contribuții din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale membre, din alte surse atrase pe bază de proiecte, împrumuturi sau parteneriate public-private, în condițiile legii.
Guvernul derulează programe naționale de dezvoltare în vederea stimulării asocierii unităților administrativ-teritoriale și a creșterii capacității administrative a acestora, finanțate anual din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor.
Obligațiile financiare rezultate din acorduri de cooperare, de înfrățire sau de aderare a unităților administrativ-teritoriale la asociații interne organizate la nivel național ori la organizații internaționale cu personalitate juridică, hotărâte de autoritățile deliberative, în condițiile legii, se suporta din bugetele locale ale acestora.
Autoritățile administrației publice locale din România pot aproba finanțarea unor proiecte propuse de către autoritățile administrației publice locale din Republica Moldova, Ucraina și Serbia, în baza acordurilor de înfrățire/cooperare încheiate în condițiile legii, pentru
obiective de investiții ale unităților administrativ-teritoriale din Republica Moldova, Ucraina și Serbia
programe comune culturale, sportive, de tineret și educaționale
stagii de pregătire profesională
alte acțiuni care contribuie la dezvoltarea relațiilor de prietenie.
Procedurile de finanțare prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin comun al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice și al ministrului finanțelor publice.
Autoritățile administrației publice locale din România pot aproba finanțarea/cofinanțarea unor proiecte propuse de către autoritățile administrației publice locale din Republica Moldova, Ucraina și Serbia în cadrul programelor de interes comun, de cooperare transfrontalieră și cooperare teritorială.
În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local, județean și a Consiliului General al Municipiului București, precum și a sectoarelor municipiului București, după caz, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizează la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor respective, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exercițiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale, precum și pentru acordarea unor ajutoare către alte unități administrativ-teritoriale din România aflate în situații de extremă dificultate sau către unități administrativ-teritoriale din statele vecine aflate în stare de conflict armat sau afectate de fluxul de persoane care provin din zona conflictului armat din Ucraina, la solicitarea acestora sau din proprie inițiativă.
Fondul de rezervă bugetară prevăzut la alin. (1) poate fi majorat în cursul anului, cu aprobarea consiliului local, județean și a Consiliului General al Municipiului București, precum și a consiliilor sectoarelor municipiului București, după caz, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârșitul anului.
Prin excepție de la prevederile art. 58 alin. (1) , în vederea acordării de ajutoare către unitățile administrativ-teritoriale din statele vecine aflate în stare de conflict armat sau afectate de fluxul de persoane care provin din zona conflictului armat din Ucraina, fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local, consiliului județean, Consiliului General al Municipiului București, precum și a sectoarelor municipiului București poate fi majorat cu sume din excedentul bugetului local, neangajate în finanțarea altor cheltuieli.
În bugetele locale se poate înscrie Fondul de regenerare locală la dispoziția consiliului local, județean și a Consiliului General al Municipiului București, precum și a sectoarelor municipiului București, după caz, în cotă de până la 5% din totalul veniturilor proprii încasate anul anterior. Acesta se utilizează la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor respective, în scopul prezervării fondului imobiliar valoros din punct de vedere cultural, istoric și arhitectural.
Fondul de regenerare locală poate fi majorat în cursul anului, peste cota prevăzută la alin. (1) , cu aprobarea consiliului local, județean și a Consiliului General al Municipiului București, precum și a consiliilor sectoarelor municipiului București, după caz, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârșitul anului.
Limite de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și de transferuri consolidabile
Ministerul Finanțelor Publice transmite direcțiilor generale ale finanțelor publice, consiliilor județene și Consiliului General al Municipiului București, până la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget prognozate, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și ale transferurilor consolidabile, prevăzute la art. 34 alin. (1) , pe ansamblul județului și municipiului București, după caz, în vederea elaborării de către ordonatorii de credite a proiectelor de buget prevăzute la art. 1 alin. (2) .
Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în bugetele cărora sunt prevăzute transferuri către bugetele locale, transmit autorităților administrației publice locale sumele aferente, în termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, în vederea cuprinderii acestora în proiectele de buget.
Repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale se realizează în condițiile prevederilor art. 33 , utilizând indicatori stabiliți la finele anului anterior anului de calcul
Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite potrivit prevederilor art. 37 , elaborează și depun la direcțiile generale ale finanțelor publice, până la data de 1 iulie a fiecărui an, proiectele bugetelor locale echilibrate și anexele la acestea pentru anul bugetar următor, precum și estimările pentru următorii 3 ani, urmând ca acestea să transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul județului și municipiului București la Ministerul Finanțelor Publice, până la data de 15 iulie a fiecărui an
În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii bugetului de stat, Ministerul Finanțelor Publice transmite direcțiilor generale ale finanțelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.
Direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București, precum și consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, în condițiile legii, repartizează pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale, în termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și transferurile prevăzute la art. 34 alin. (1) , în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite. În același termen, direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București, comunică unităților administrativ-teritoriale, respectiv subdiviziunilor acestora, după caz, și o estimare a veniturilor din cotele defalcate din impozitul pe venit.
Pe baza veniturilor proprii și a sumelor repartizate potrivit alin. (2) , ordonatorii principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, definitivează proiectul bugetului local, care se publică în presa locală sau se afișează la sediul unității administrativ-teritoriale. Locuitorii unității administrativ-teritoriale pot depune contestații privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data publicării sau afișării acestuia.
În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor prevăzut la alin. (3) , proiectul bugetului local, însoțit de raportul ordonatorului principal de credite și de contestațiile depuse de locuitori, este supus aprobării autorităților deliberative, de către ordonatorii principali de credite.
Autoritățile deliberative, în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget, potrivit alin. (4) , se pronunță asupra contestațiilor și adoptă proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate, după caz, și pe anexe.
Proiectele de buget prevăzute la art. 1 alin. (2) se aprobă de autoritățile deliberative în termen de maximum 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În cazul în care autoritățile deliberative nu aprobă proiectele bugetelor locale în termenul prevăzut la alin. (6) , direcțiile generale ale finanțelor publice dispun sistarea alimentarii cu cote, respectiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și cu transferuri consolidabile, până la aprobarea acestora de către autoritățile deliberative. În aceasta situație, din bugetele locale se pot efectua plăți numai în limita celorlalte venituri încasate.
În cazul autorităților deliberative care sunt dizolvate sau se află în procedură de dizolvare, după caz, în condițiile legii, și care nu și-au aprobat bugetele locale în termenul legal, direcțiile generale ale finanțelor publice, prin excepție de la prevederile alin. (7) , alocă cote, respectiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, până la data aprobării bugetelor locale ale noilor autorități deliberative constituite.
Primarii, președinții consiliilor județene, respectiv primarul general al municipiului București, aflați în situația prevăzută la alin. (7^1) , aplică în anul financiar în curs ultimul buget aprobat, actualizat cu sumele repartizate, în anul curent, de la bugetul de stat sau de la alte bugete, cu încadrarea cheltuielilor în limita lunară de 1/12 din totalul acestui buget.
Ordonatorii principali de credite au obligația să transmită direcțiilor generale ale finanțelor publice bugetele locale, în condițiile prezentei legi, în termen de 5 zile de la aprobarea acestora.
Direcțiile generale ale finanțelor publice, în termen de 10 zile de la primirea bugetelor locale aprobate, întocmesc și transmit Ministerului Finanțelor Publice, inclusiv în format electronic, bugetele pe ansamblul fiecărui județ, respectiv al municipiului București, grupate în cadrul fiecărui județ și al municipiului București, pe comune, orașe, municipii, sectoare ale municipiului București și pe județ, pe structura clasificației bugetare.
Direcțiile generale ale finanțelor publice, în termenul prevăzut la alin. (9) , transmit Ministerului Administrației și Internelor, în format electronic, bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) , pe județ, respectiv pe fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, pe structura clasificației bugetare.
Dacă legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, se aplică în continuare bugetele anului precedent, până la aprobarea noilor bugete, limitele lunare de cheltuieli neputând depăși, de regulă, 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu exceptia cazurilor deosebite, temeinic justificate de către ordonatorii de credite sau, după caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situația în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent.
Instituțiile publice și acțiunile nou-aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar următor, vor fi finanțate, până la aprobarea bugetului, în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget.
Direcțiile generale ale finanțelor publice vor acorda unităților administrativ-teritoriale sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferuri consolidabile, cu încadrarea în limita lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent.
În cazul în care necesarul de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferuri consolidabile depășește o limită lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent, după utilizarea integrala a veniturilor și cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, direcțiile generale ale finanțelor publice pot aproba suplimentarea acestora, pe baza analizelor și fundamentărilor prezentate de ordonatorii principali de credite.
În situația în care sumele prevăzute la alin. (4) sunt propuse în proiectul bugetului de stat mai mici decât cele din anul precedent, limitele lunare se acordă în cotă de 1/12 din sumele propuse prin proiectul bugetului de stat.
Cheltuielile pentru investiții publice și alte cheltuieli de investiții finanțate din fonduri publice locale se cuprind în proiectele de buget, în baza programului de investiții publice al fiecărei unități administrativ-teritoriale, întocmit de ordonatorii principali de credite, care se prezintă și în secțiunea de dezvoltare, ca anexa la bugetul inițial și, respectiv, rectificat, și se aprobă de autoritățile deliberative.
Pot fi cuprinse în programul de investiții publice numai acele obiective de investiții pentru care sunt asigurate integral surse de finanțare prin proiectul de buget multianual, potrivit art. 38 .
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc anual programul de investiții publice pe clasificația funcțională.
Pentru fiecare obiectiv inclus în programul de investiții sunt prezentate informații financiare și nefinanciare.
Informațiile financiare vor include
valoarea totala a proiectului
creditele de angajament
creditele bugetare
graficul de finanțare, pe surse și ani, corelat cu graficul de execuție
analiza cost-beneficiu, care va fi realizata și în cazul obiectivelor în derulare
costurile de funcționare și de întreținere după punerea în funcțiune.
Informațiile nefinanciare vor include
strategia în domeniul investițiilor, care va cuprinde în mod obligatoriu prioritățile investiționale și legătura dintre diferite proiecte, criteriile de analiza care determină introducerea în programul de investiții a obiectivelor noi, în detrimentul celor în derulare
descrierea proiectului
stadiul fizic al obiectivelor.
Rolul metodologic al Ministerului Finanțelor Publice Ministerul Finanțelor Publice este împuternicit să stabilească conținutul, forma și informațiile referitoare la programele de investiții necesare în procesul de elaborare a bugetului.
Documentațiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi, a căror finanțare se asigura integral sau în completare din bugetele locale, precum și ale celor finanțate din împrumuturi interne și externe, contractate direct sau garantate de autoritățile administrației publice locale, se aprobă de către autoritățile deliberative.
Documentațiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi, care se finanțează din împrumuturi externe și, în completare, din transferuri de la bugetul de stat și din alte surse, precum și ale celor finanțate integral sau în completare din împrumuturi externe contractate ori garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun spre aprobare Guvernului.
Pentru investițiile destinate prevenirii sau înlăturării efectelor produse de acțiuni accidentale și de calamități naturale, documentațiile tehnico-economice, precum și notele de fundamentare privind celelalte cheltuieli de investiții cuprinse în poziția globală alte cheltuieli de investiții, elaborate și avizate potrivit dispozițiilor legale, se aprobă de ordonatorii principali de credite, cu informarea imediata a autorităților deliberative.
Ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, actualizează și aprobă valoarea fiecărui obiectiv de investiții nou sau în continuare, indiferent de sursele de finanțare ori de competenta de aprobare a acestora, în funcție de evoluția indicilor de preturi. Aceasta operațiune este supusă controlului financiar preventiv propriu.
Obiectivele de investiții și celelalte cheltuieli asimilate investițiilor se cuprind în programele de investiții anuale, anexe la buget, numai dacă, în prealabil, documentațiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate investițiilor, au fost elaborate și aprobate potrivit dispozițiilor legale.
Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritățile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investiții, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu aceasta destinație, asigurând totodată realizarea obiectivelor de investiții în cadrul duratelor de execuție aprobate.
În programele de investiții se nominalizează obiectivele de investiții grupate pe: investiții în continuare, investiții noi și poziția globală alte cheltuieli de investiții, pe categorii de investiții.
Poziția globală alte cheltuieli de investiții cuprinde următoarele categorii de investiții
achiziții de imobile
dotări independente
cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, a proiectelor și a altor studii aferente obiectivelor de investiții
cheltuieli de expertiza, proiectare și de execuție privind consolidările și intervențiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acțiuni accidentale și calamități naturale - cutremure, inundații, alunecări, prăbușiri și tasări de teren, incendii, accidente tehnice, precum și cheltuielile legate de realizarea acestor investiții
lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări seismologice, consultanta, asistență tehnica și alte cheltuieli asimilate investițiilor, potrivit legii.
Cheltuielile de investiții prevăzute la alin. (2) se detaliază în anexa distinctă de către ordonatorul principal de credite, pe bază de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea și alți indicatori caracteristici unor asemenea investiții, și se aprobă de autoritățile deliberative odată cu bugetul local.
Toate angajamentele legale din care rezultă o cheltuială pentru investiții publice și alte cheltuieli asimilate investițiilor, cofinanțate din surse externe, se vor efectua în conformitate cu prevederile acordului de finanțare
În situația în care, pe parcursul execuției bugetare, din motive obiective, implementarea unui proiect de investiții nu se poate realiza conform proiecției bugetare, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot propune autorităților deliberative, până la data de 31 octombrie, aprobarea redistribuirii fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiții.
Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de utilizarea eficientă a fondurilor alocate investițiilor, precum și de realizarea obiectivelor de investiții incluse în programele de investiții.