LEGE nr. 237 din 19 octombrie 2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Potențialii achizitori transmit A.S
proiectul de achiziție întocmit în conformitate cu prevederile legale, indicând mărimea participației care urmează a fi deținută.
Acționarii care intenționează să cedeze, direct sau indirect, o participație calificată notifică A.S
intenția respectivă, menționând cota participației deținute în urma cedării.
Notificarea menționată la alin. (2) se realizează și în cazul în care acționarii își diminuează participația calificată deținută într-o societate, astfel încât
drepturile de vot sau capitalul deținut scade sub 20%, 33% sau 50%
societatea încetează a mai fi filiala acestora.
A.S
transmite potențialului achizitor, în termen de două zile lucrătoare, o confirmare de primire a proiectului de achiziție sau a informațiilor menționate la alin. (2) și (3), în care menționează data expirării termenului de evaluare a proiectului.
În cursul termenului de evaluare, dar nu mai târziu de a 50-a zi lucrătoare, A.S
poate solicita potențialului achizitor să transmită, în cel mult 20 de zile lucrătoare, documente și informații suplimentare necesare finalizării evaluării proiectului de achiziție.
Termenul de evaluare se întrerupe între data solicitării în scris a informațiilor suplimentare menționate la alin. (2) și data primirii acestora; în cazul unor solicitări ulterioare, termenul de evaluare nu se mai întrerupe.
Perioada de întrerupere a termenului de evaluare poate fi prelungită până la maximum 30 de zile lucrătoare, în cazul în care potențialul achizitor este stabilit și reglementat într-un stat terț sau nu este supravegheat de o autoritate competentă din domeniul financiar dintr-un stat membru.
Decizia de aprobare a proiectului de achiziție emisă de A.S
poate menționa un termen de finalizare a acestuia, care poate fi prelungit de A.S
atunci când este necesar.
În cazul în care, în urma evaluării, A.S
nu aprobă proiectul de achiziție, aceasta comunică potențialului achizitor decizia temeinic motivată, în două zile lucrătoare de la adoptarea acesteia; A.S
publică decizia respectivă atunci când consideră necesar acest lucru.
Proiectul de achiziție se consideră aprobat în cazul în care A.S
nu comunică potențialului achizitor, în termenul de evaluare, decizia menționată la alin. (6) .
Decizia prevăzută la alin. (6) poate fi contestată conform prevederilor art. 165 .
A.S
evaluează impactul potențialului achizitor asupra administrării corecte și prudente a societății vizate de proiectul de achiziție, pe baza următoarelor criterii, cumulativ
probitatea morală a potențialului achizitor
stabilitatea financiară a potențialului achizitor, în special în raport cu activitatea desfășurată de societate la momentul respectiv și cu activitatea descrisă în proiectul de achiziție
probitatea morală și experiența profesională a persoanelor care urmează să aibă responsabilități de conducere ca urmare a proiectului de achiziție
capacitatea societății de a respecta prevederile legale și legislația națională privind supravegherea suplimentară a grupurilor de asigurări și a conglomeratelor financiare, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 152/2007 , cu modificările și completările ulterioare
existența unor motive rezonabile de a suspecta, în legătură cu proiectul de achiziție, că o operațiune de spălare de bani ori de finanțare a terorismului este în curs, a avut loc sau se încearcă a se comite ori că proiectul de achiziție ar putea crește riscul cu privire la acestea, în sensul Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare.
A.S
poate refuza aprobarea proiectului de achiziție numai în cazul în care există motive rezonabile în acest sens, în conformitate cu criteriile prevăzute la alin. (1) , sau în cazul în care informațiile furnizate de potențialul achizitor sunt incomplete.
Proiectul de achiziție este întocmit conform listei privind informațiile necesare evaluării acestuia, publicate de A.S
pe website-ul propriu în conformitate cu art. 8 alin. (2) lit. a) ; aceste informații sunt relevante și proporționale cu natura potențialului achizitor și a proiectului de achiziție și sunt transmise A.S
odată cu notificarea conform art. 43 .
Fără a aduce atingere prevederilor art. 44 alin. (1)-(4) , A.S
evaluează în mod nediscriminatoriu proiectele de achiziție notificate de mai mulți potențiali achizitori pentru aceeași societate.
În procesul de evaluare a proiectului de achiziție, în cazul companiilor listate pe piața de capital, drepturile de vot ale acționarilor sunt evaluate în conformitate cu prevederile legislației specifice din România.
Decizia emisă de A.S
cu privire la un proiect de achiziție în cazurile prevăzute la art. 10 alin. (10) menționează punctul de vedere sau rezervele exprimate de autoritatea de supraveghere a potențialului achizitor
Societățile informează A.S
în legătură cu achiziționarea sau cedările de participații care duc la modificarea pragurilor de participație de 20%, 33% sau 50% ale acționarilor sau asociaților.
Societățile comunică A.S.F., cel puțin anual
identitatea acționarilor sau a asociaților care dețin participații calificate
cuantumul participațiilor deținute, în conformitate cu: (i) registrul acționarilor; (ii) legislația specifică aplicabilă societăților listate pe piața de capital.
Măsurile adoptate de A.S
A.S
adoptă măsurile prevăzute la art. 163 alin. (6) , (7) , (9) și alin. (10) teza a II-a, în cazul în care consideră că influența exercitată de persoanele menționate la art. 43 este susceptibilă de a aduce atingere unei administrări corecte și prudente a societății sau în cazul în care acestea nu au transmis A.S
proiectul de achiziție sau nu au notificat A.S
despre intenția de achiziționare sau de cedare.
Asigurătorii compoziți și cei care au obținut autorizație în urma solicitării prevăzute la art. 20 alin. (5)
administrează separat activitatea de asigurări generale și de asigurări de viață, astfel încât drepturile contractanților să fie respectate
organizează și conduc evidențe contabile distinct pentru cele două categorii de asigurări
evidențiază direct elementele de activ și de pasiv, de venituri și de cheltuieli pe cele două categorii de asigurări
utilizează chei de repartizare fundamentate, cu respectarea legislației specifice aplicabile pentru elementele de activ și de pasiv, de venituri și de cheltuieli care nu pot fi evidențiate direct
dispun de proceduri, aprobate de conducere, privind modalitatea de alocare a elementelor de activ și de pasiv, de venituri și cheltuieli și principiile care stau la baza determinării cheilor de repartizare pentru acele elemente care nu pot fi alocate direct
cheile de repartizare aprobate de conducere sunt notificate și aprobate de A.S
și se mențin cel puțin pe parcursul unui exercițiu financiar.
Fără a aduce atingere art. 72 alin. (1) și art. 95 alin. (1) , asigurătorii menționați la alin. (1) calculează, pe baza evidenței separate
MCR noțională pentru activitatea de asigurări de viață
MCR noțională pentru activitatea de asigurări generale.
Asigurătorii menționați la alin. (1) dețin în permanență elemente de fonduri proprii de bază pentru a acoperi MCR noționale prevăzute la alin. (2) și nu pot utiliza elemente de fonduri proprii de bază aferente unei activități pentru a acoperi MCR a celeilalte activități.
Asigurătorii menționați la alin. (1) pot utiliza elemente din excedentul de fonduri proprii eligibile aferente unei activități pentru acoperirea SCR a celeilalte activități, în următoarele condiții
MCR noționale sunt respectate
solicită aprobarea A.S
în acest sens.
Pe baza evidențelor contabile, asigurătorii prevăzuți la alin. (1) determină elementele care se clasifică, pentru fiecare MCR noțională, în fonduri proprii de bază de rangul 1 și de rangul 2, în conformitate cu art. 71 alin. (4) .
Dacă valoarea elementelor de fonduri proprii de bază eligibile aferente uneia dintre activități este insuficientă pentru a acoperi MCR noțională respectivă, A.S
impune măsuri pentru remedierea situației activității deficiente, în conformitate cu prevederile legale, indiferent de rezultatele celeilalte activități, ca și cum activitatea respectivă ar fi desfășurată de o entitate separată; prin excepție de la interdicția de a nu utiliza elemente de fonduri proprii de bază aferente unei activități pentru a acoperi MCR a celeilalte activități, prevăzută la alin. (3) , aceste măsuri pot include aprobarea de către A.S
a unui transfer explicit de elemente de fonduri proprii de bază eligibile de la o activitate la cealaltă.
Asigurătorii autorizați în urma solicitării prevăzute la art. 20 alin. (5) respectă reglementările contabile referitoare la asigurările de viață, pentru toate activitățile desfășurate.
Asigurătorii care practică asigurări generale și au legături financiare, comerciale și administrative cu asigurători care practică asigurări de viață nu încheie cu aceștia contracte sau alte acorduri care au impact negativ asupra situației lor financiare.
Societățile supun situațiile financiare sau situațiile financiare consolidate unui audit statutar efectuat de firme de audit financiar membre ale Camerei Auditorilor Financiari din România, cu avizul A.S.F.
A.S
poate impune societăților efectuarea unui audit în alt scop decât cel prevăzut la alin. (1) și poate stabili standardele aplicabile în situația respectivă.
Firmele de audit financiar dispun de experiență și independență adecvate, iar angajații acestora respectă cerințele menționate la art. 27 .
Echipa care efectuează auditul menționat la alin. (1) include cel puțin un actuar care să îndeplinească condițiile descrise la art. 32 alin. (2) și să nu aibă încheiat un contract cu altă societate sau cu o altă entitate care face parte din același grup cu societatea auditată.
Pe parcursul derulării misiunii de audit statutar al societăților, echipa de audit are obligația de a informa A.S
la momentul constatării aspectelor semnificative care pot avea una dintre următoarele consecințe
încălcarea de către societăți a prevederilor legale referitoare la condițiile de autorizare și de desfășurare a activității
potențialele riscuri de discontinuitate în desfășurarea activității
afectarea situației patrimoniale
exprimarea unei opinii cu rezerve privind situațiile financiare sau refuzul de a furniza o opinie
nerespectarea SCR
nerespectarea MCR.
Auditorii financiari, în timpul exercitării atribuțiilor într-o entitate care are legături strânse cu o societate la care efectuează auditul statutar, informează A.S
despre aspectele care au legătură cu societatea auditată, la solicitarea A.S
sau la momentul constatării acestor fapte.
Informațiile menționate la alin. (5) și (6) sunt transmise de către auditorii financiari și conducerii societăților auditate, cu excepția cazului în care există motive întemeiate care îi constrâng să nu procedeze astfel.
Transmiterea informațiilor menționate la alin. (5) și (6) nu constituie o încălcare a secretului profesional impus prin clauze contractuale sau de dispozițiile legislației naționale și nu atrage răspunderea firmelor de audit sau a membrilor echipei de audit.
A.S
poate solicita echipei de audit detalii, clarificări sau explicații cu privire la situațiile financiare ale societăților auditate sau la activitatea de audit desfășurată, precum și documentele întocmite de către aceasta în cazul în care clarificările sunt considerate insuficiente.
A.S
informează Camera Auditorilor Financiari din România cu privire la nerespectarea de către auditorii financiari a prevederilor alin. (5) și (6) , în vederea adoptării măsurilor necesare pentru remedierea situației.
Societățile își evaluează activele și obligațiile, astfel
activele, la valoarea la care ar putea fi tranzacționate între contrapartide în cadrul unei tranzacții obiective
obligațiile, la valoarea la care ar putea fi transferate sau decontate între contrapartide în cadrul unei tranzacții obiective, fără a se realiza o ajustare în funcție de deteriorarea creditului
Societățile constituie rezerve tehnice pentru a acoperi toate obligațiile care le revin față de contractanți și de beneficiarii contractelor.
Valoarea rezervelor tehnice corespunde cuantumului actual pe care societățile l-ar plăti altor societăți dacă și-ar transfera imediat obligațiile către acestea.
Calcularea rezervelor tehnice, realizată prudențial, fiabil și obiectiv, se bazează pe informațiile furnizate de piețele financiare și pe datele disponibile în general cu privire la riscul de subscriere, conform abordării realiste.
Valoarea rezervelor tehnice este egală cu suma dintre cea mai bună estimare și marja de risc, prevăzute la alin. (2)-(5) , respectiv la alin. (6) .
Cea mai bună estimare corespunde mediei ponderate cu probabilități a fluxurilor de trezorerie viitoare, luându-se în considerare valoarea în timp a banilor și utilizându-se structura temporală relevantă a ratei dobânzilor fără risc; valoarea în timp a banilor este înțeleasă ca fiind valoarea actualizată estimată a fluxurilor de trezorerie viitoare.
Calcularea celei mai bune estimări se realizează prin metode actuariale și statistice relevante și adecvate, pe baza unor informații credibile și de actualitate și pe baza unor ipoteze realiste.
Proiecția fluxurilor de trezorerie utilizată la calcularea celei mai bune estimări ține cont de toate fluxurile de intrare și de ieșire necesare acoperirii obligațiilor pe toată durata de viață a acestora.
Cea mai bună estimare se calculează la valoare brută, fără deducerea creanțelor din reasigurare sau de la vehicule investiționale care se calculează separat, conform prevederilor art. 58 .
Marja de risc se calculează astfel încât să garanteze o valoare suficientă a rezervelor tehnice, de care ar avea nevoie societățile pentru a-și putea asuma și acoperi obligațiile.
Cea mai bună estimare și marja de risc se calculează separat, cu excepția cazului în care fluxurile de trezorerie asociate obligațiilor pot fi replicate adecvat prin utilizarea unor instrumente financiare cu valoare de piață observabilă și fiabilă, astfel încât valoarea rezervelor tehnice să se calculeze pe baza valorii de piață a instrumentelor respective.
În cazul în care marja de risc este calculată separat, aceasta se bazează pe costul capitalului egal cu SCR necesar pentru a acoperi obligațiile pe toată durata de viață a acestora.
Rata utilizată de către societăți pentru determinarea costului capitalului menționat la alin. (8) este rata suplimentară, revizuită periodic, față de rata relevantă a dobânzilor fără risc, necesară menținerii fondurilor proprii eligibile care acoperă SCR.
Structura temporală relevantă a ratei dobânzilor fără risc este derivată din instrumente financiare și obligațiuni ale căror scadențe se materializează pe o piață diversificată, lichidă și transparentă; în caz contrar, structura respectivă se extrapolează astfel
pe baza ratelor forward ale celor mai lungi scadențe pentru instrumente financiare și obligațiuni observabile într-o piață diversificată, lichidă și transparentă, care reies uniform dintr-un set de rate forward și care converg către ultima rată forward
pe baza ratelor dobânzilor fără risc ajustate.
Societățile pot aplica, în condițiile menționate la art. 166 alin. (1) lit. h) , o primă de echilibrare structurii temporale relevante a ratei dobânzilor fără risc pentru a calcula cea mai bună estimare pentru un portofoliu de obligații aferente asigurărilor sau reasigurărilor de viață, inclusiv anuităților care derivă din asigurări sau reasigurări generale, și în următoarele condiții
societățile alocă un portofoliu de active alcătuit din obligațiuni și alte active cu caracteristici similare în ceea ce privește fluxurile de trezorerie pentru a acoperi cea mai bună estimare a portofoliului de obligații de asigurare sau reasigurare și a menține alocarea respectivă pe toată durata de viață a obligațiilor, cu excepția scopului de a menține echivalența fluxurilor de trezorerie estimate, aferente activelor și obligațiilor, în cazul în care fluxurile de trezorerie au suferit modificări semnificative
portofoliile de active și de obligații de asigurare sau reasigurare menționate la lit. a) sunt identificate, organizate și administrate separat de alte activități ale societății, iar portofoliul de active nu poate fi utilizat pentru acoperirea pierderilor rezultate din alte activități
activele sunt menținute în aceeași monedă în care sunt înregistrate obligațiile de asigurare sau reasigurare pe care le acoperă și neconcordanțele care pot apărea nu generează riscuri semnificative adăugate riscurilor inerente activității căreia i se aplică prima de echilibrare
contractele care formează portofoliul de obligații de asigurare sau reasigurare nu generează plăți viitoare de prime
singurele riscuri de subscriere aferente portofoliului de obligații de asigurare sau reasigurare sunt riscul de mortalitate, riscul de cheltuieli, riscul de revizuire și riscul de longevitate
în cazul riscului de mortalitate, cea mai bună estimare se majorează cu până la 5% în condiții de stres, calibrarea fiind în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (2)-(4)
contractele care formează portofoliul de obligații de asigurare sau reasigurare nu includ opțiuni pentru contractanți sau includ doar opțiunea de răscumpărare cu o valoare de până la valoarea activelor aferente obligației respective la momentul răscumpărării
fluxurile de trezorerie aferente activelor sunt fixe și nu pot fi modificate de emitenți sau de terți
portofoliul de obligații de asigurare sau reasigurare include toate obligațiile aferente contractelor acoperite, acestea neputând fi divizate.
Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2) lit. h) , societățile care aplică o primă de echilibrare pot utiliza active cu fluxuri de trezorerie variabile
dacă sunt dependente de inflație în mod similar obligațiilor
în cazul în care emitentul sau contrapartida modifică fluxurile de trezorerie, compensațiile primite de societăți le permit acestora să reinvestească în active admise să acopere portofoliul de obligații și cu o calitate a creditului echivalentă sau superioară.
Societățile care aplică o primă de echilibrare nu pot utiliza altă metodă, iar în cazul în care condițiile menționate la alin. (2) nu mai sunt îndeplinite, informează de îndată A.S
despre măsurile adoptate pentru a remedia situația în maximum două luni de la data constatării, iar în cazul în care acest lucru nu este posibil, nu mai utilizează o primă de echilibrare pentru o perioadă de 24 de luni.
Societățile nu utilizează o primă de echilibrare în cazul în care aplică prima de volatilitate menționată la alin. (8)-(16) sau măsura tranzitorie menționată la art. 167 .
Pentru fiecare monedă, societățile calculează prima de echilibrare în conformitate cu următoarele principii
prima de echilibrare este strict egală cu diferența dintre următoarele elemente: (i) rata anuală acumulată, calculată ca rată unică de actualizare care, atunci când se aplică fluxurilor de trezorerie ale portofoliului de obligații, are drept rezultat o valoare egală cu valoarea portofoliului de active alocat; (ii) rata anuală acumulată, calculată ca rată unică de actualizare care, atunci când se aplică fluxurilor de trezorerie ale portofoliului de obligații, are drept rezultat o valoare egală cu cea mai bună estimare care ține cont de valoarea în timp a banilor prin utilizarea structurii temporale relevante a ratei dobânzilor fără risc
prima de echilibrare nu include marja de credit istorică ce reflectă riscurile reținute de societăți
fără a aduce atingere lit. a) , marja de credit istorică se majorează atunci când este necesar pentru ca prima de echilibrare aplicată activelor cu o calitate a creditului inferioară să nu depășească prima de echilibrare aplicată activelor cu o calitate a creditului superioară, ambele categorii de active având aceeași durată și fiind încadrate în aceeași clasă
utilizarea evaluărilor externe ale creditului la calcularea primei de echilibrare se realizează în conformitate cu prevederile legale.
Marja de credit istorică menționată la alin. (6) lit. c)
este egală cu suma următoarelor elemente: (i) marja de credit care corespunde probabilității de neîncasare a creanțelor aferente activelor determinată pe baza datelor statistice pe termen lung privind active cu aceeași durată, calitate a creditului și încadrate în aceeași clasă; (ii) marja de credit care corespunde pierderii estimate în urma diminuării calității activelor
în cazul expunerilor față de administrațiile și băncile centrale ale statelor membre, este egală cu cel puțin 30% din media pe termen lung a marjei de credit peste rata dobânzilor fără risc ale activelor cu aceeași durată, calitate a creditului și încadrate în aceeași clasă, observabile în piețele financiare
în cazul altor active decât expunerile menționate la lit. b) , este egală cu cel puțin 35% din media pe termen lung a marjei de credit peste rata dobânzilor fără risc ale activelor cu aceeași durată, calitate a creditului și încadrate în aceeași clasă, observabile în piețele financiare
corespunde procentelor menționate la lit. b) și c) în cazul în care nu se poate determina o marjă de credit credibilă din datele statistice menționate la lit. a) pct. (i) .
Prima de volatilitate aplicată structurii temporale relevante a ratei dobânzilor fără risc pentru a calcula cea mai bună estimare, în conformitate cu art. 166 alin. (1) lit. i) , este determinată pe baza marjei dintre rata dobânzilor generate de activele dintr-un portofoliu de referință și ratele structurii temporale relevante a ratei dobânzilor fără risc pentru fiecare monedă.
Portofoliul de active menționat la alin. (8) este reprezentativ pentru fiecare monedă și pentru activele denominate în moneda respectivă și în care societățile investesc pentru a acoperi cea mai bună estimare a obligațiilor deținute în aceeași monedă.
Valoarea primei de volatilitate menționate la alin. (8) este de 65% din marja de monedă corectată în funcție de risc și calculată ca diferența dintre marja menționată la același alineat și procentul din marja respectivă atribuit evaluării realiste a pierderilor estimate, a riscului de credit neașteptat sau a altor riscuri inerente activelor.
Prima de volatilitate menționată la alin. (8) se aplică numai pentru punctele de rată de dobândă pentru care nu se aplică extrapolarea menționată la alin. (1) ; extrapolarea se realizează pe baza punctelor de dobândă ajustate.
Majorarea menționată la alin. (13) se realizează înainte de a se aplica procentul de 65% menționat la alin. (10) .
Pentru fiecare jurisdicție relevantă, prima de volatilitate este majorată cu diferența dintre marja de jurisdicție corectată în funcție de risc și dublul marjei de monedă corectate în funcție de risc, în cazul în care diferența respectivă este pozitivă și marja de jurisdicție corectată în funcție de risc depășește 85 de puncte de bază.
Prima de volatilitate majorată în conformitate cu prevederile alin. (13) se aplică numai pentru produsele comercializate în jurisdicția respectivă.
Marja de jurisdicție corectată în funcție de risc se calculează în același mod ca marja de monedă corectată în funcție de risc, conform alin. (10) , portofoliul de referință fiind reprezentativ pentru activele care sunt denominate în moneda jurisdicției respective și care acoperă cea mai bună estimare a obligațiilor legate de produsele comercializate în jurisdicția în cauză.
Prin excepție de la prevederile art. 72 , SCR nu acoperă pierderile înregistrate de fondurile proprii de bază în urma modificărilor primei de volatilitate.
Societățile utilizează următoarele informații tehnice publicate trimestrial de EIOPA și solicitate de Comisia Europeană, pentru fiecare monedă relevantă
structura temporală relevantă a ratei dobânzilor fără risc
marja de credit istorică pentru durata, calitatea creditului și clasele de active relevante
prima de volatilitate pentru fiecare piață de asigurări națională relevantă; societățile pot aplica prima de volatilitate numai în ceea ce privește monedele și piețele naționale pentru care actele normative de directă aplicabilitate emise de Comisia Europeană dispun cu privire la aceasta.
La calcularea rezervelor tehnice, pe lângă elementele prevăzute la art. 54 , se ține cont și de următoarele
toate cheltuielile aferente administrării obligațiilor din asigurare și reasigurare
inflație, inclusiv pentru cheltuieli și daune
plățile către contractanți și beneficiari, inclusiv beneficiile discreționare viitoare estimate, garantate sau nu contractual, cu excepția cazului în care plățile cad sub incidența art. 66
valoarea garanțiilor financiare și toate opțiunile contractuale incluse în contractele de asigurare și de reasigurare
probabilitatea de exercitare de către contractanți a opțiunilor contractuale.
Ipotezele utilizate pentru determinarea probabilității prevăzute la alin. (1) lit. e) sunt realiste, se bazează pe informații credibile și de actualitate și sunt stabilite luând în considerare, explicit sau implicit, impactul pe care eventualele schimbări ale condițiilor financiare și nefinanciare îl pot avea asupra exercitării opțiunilor respective.
În vederea calculării rezervelor tehnice, societățile segmentează obligațiile de asigurare și reasigurare în grupe de riscuri omogene și, cel puțin, pe linii de afaceri
Rezultatul obținut conform alin. (1) se ajustează pe baza evaluării probabilității de neîncasare a creanțelor și a pierderilor medii astfel rezultate.
Societățile instituie proceduri și procese în aplicarea acestora pentru a asigura adecvarea, integralitatea și exactitatea datelor utilizate pentru calcularea rezervelor tehnice.
Societățile pot utiliza aproximări adecvate pentru calcularea celei mai bune estimări în situația în care nu dispun de un volum suficient de date de calitate adecvată pentru a aplica o metodă actuarială adecvată unor seturi sau subseturi de obligații de asigurare și reasigurare ori creanțelor din reasigurare sau de la vehiculele investiționale.
Societățile instituie proceduri și procese în aplicarea acestora care să permită compararea permanentă a valorilor celei mai bune estimări și a ipotezelor stabilite cu cele obținute și stabilite anterior și, în cazul identificării unor diferențe sistematice, realizează ajustări ale metodelor actuariale utilizate și/sau ale ipotezelor stabilite
A.S
solicită societăților să documenteze
adecvarea nivelului rezervelor tehnice
adecvarea și relevanța metodelor și datelor statistice utilizate.
Fondurile proprii de bază includ următoarele elemente
excedentul de active față de obligații, evaluate în conformitate cu art. 52 , din care se scade valoarea acțiunilor proprii deținute
datoriile subordonate
Fondurile proprii auxiliare includ elemente diferite de fondurile proprii de bază, care pot fi apelate pentru a acoperi pierderile, precum
capitalul social sau fondul inițial, nevărsat și neapelat
acreditive și garanții
alte instrumente cu obligativitate contractuală aflate la dispoziția societăților.
În cazul societăților mutuale cu contribuții variabile, fondurile proprii auxiliare pot cuprinde solicitări suplimentare de capital de la membri, realizate în următoarele 12 luni.
În cazul în care un element al fondurilor proprii auxiliare este vărsat sau apelat, atunci acesta este tratat ca un element de activ și nu mai este element de fonduri proprii auxiliare.
A.S
aprobă, conform art. 166 alin. (1) lit. a) , valoarea elementelor fondurilor proprii auxiliare, inclusă în valoarea totală a fondurilor proprii.
Valoarea elementelor fondurilor proprii auxiliare se determină utilizând estimări prudente și realiste, iar dacă elementele au valoare nominală fixă, aceasta se ia în considerare numai în măsura în care reflectă adecvat capacitatea elementelor respective de a acoperi pierderile.
A.S
aprobă una dintre următoarele
valoarea monetară a fiecărui element al fondurilor proprii auxiliare
metoda de calculare a valorii fiecărui element al fondurilor proprii auxiliare, pentru o perioadă de timp determinată.
În vederea aprobării menționate la alin. (3) , A.S
evaluează, pentru fiecare element al fondurilor proprii auxiliare, următoarele aspecte
capacitatea și disponibilitatea contrapartidelor de a onora obligațiile
recuperabilitatea fondurilor proprii auxiliare, în funcție de forma juridică și de toate condițiile care determină imposibilitatea vărsării sau apelării elementelor respective
toate informațiile privind apelările anterioare, dacă acestea facilitează evaluarea rezultatului apelărilor viitoare.
Fondurile surplus reprezintă profituri acumulate nedistribuite contractanților și beneficiarilor și nu sunt considerate obligații din asigurare și din reasigurare dacă îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 68
În clasificarea elementelor fondurilor proprii, în conformitate cu prevederile art. 68 , se ține seama de următoarele caracteristici
elementul este disponibil sau poate fi apelat pentru a acoperi integral pierderile, astfel încât să se asigure continuarea activității
în caz de lichidare a societăților, elementul este disponibil integral pentru a acoperi pierderile, rambursarea către deținătorii acestuia făcându-se numai după decontarea tuturor obligațiilor, inclusiv a celor de asigurare sau de reasigurare.
Pentru a evalua măsura în care elementele fondurilor proprii îndeplinesc caracteristicile menționate la alin. (1) , se ține cont de următoarele aspecte
durata de viață
durata relativă de viață comparativ cu durata obligațiilor de asigurare și de reasigurare, în cazul existenței unei scadențe
nu sunt obiectul unor obligații sau stimulente de rambursare a valorii nominale
nu sunt obiectul unor taxe fixe obligatorii de administrare
sunt libere de sarcini.
Elementele fondurilor proprii se clasifică pe 3 ranguri, astfel
rangul 1: elemente ale fondurilor proprii de bază, în cazul în care prezintă în mare măsură caracteristicile prevăzute la art. 67
rangul 2: (i) elemente ale fondurilor proprii de bază, în cazul în care prezintă în mare măsură caracteristicile prevăzute la art. 67 alin. (1) lit. b) și alin. (2) ; (ii) elemente ale fondurilor proprii auxiliare, în cazul în care prezintă în mare măsură caracteristicile prevăzute la art. 67
rangul 3: toate elementele fondurilor proprii de bază și auxiliare care nu intră sub incidența lit. a) și b)
Societățile clasifică elementele fondurilor proprii ținând cont de criteriile menționate la art. 68 și de lista de elemente de fonduri proprii cuprinsă în prevederile legale.
În cazul în care există elemente de fonduri proprii care nu sunt prevăzute în lista de elemente prevăzută la alin. (1) , societățile solicită A.S.F., conform art. 166 alin. (1) lit. b) , aprobarea evaluării și a clasificării acestora efectuate conform art. 68 .
Fără a aduce atingere prevederilor art. 68 , fondurile proprii specifice asigurărilor se clasifică astfel
rangul 1: fondurile surplus, menționate la art. 66
rangul 2: (i) acreditivele și garanțiile, aflate în custodia unui mandatar independent în beneficiul contractanților și furnizate de instituții de credit autorizate conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare; (ii) solicitările de contribuții suplimentare, în următoarele 12 luni, ale societăților mutuale de reasigurare care acoperă riscurile din clasele 6, 12, 17 din anexa nr. 1 secțiunea A ; (iii) solicitările de contribuții suplimentare, în următoarele 12 luni, ale societăților mutuale de reasigurare care acoperă alte riscuri decât cele menționate la pct. (ii)
Societățile dețin elemente de fonduri proprii eligibile pentru respectarea SCR, astfel
elemente de rangul 1: peste o treime din valoarea totală a fondurilor proprii eligibile
elemente de rangul 2: conform limitelor cantitative menționate de prevederile legale
elemente de rangul 3: conform limitelor cantitative menționate de prevederile legale și mai puțin de o treime din valoarea totală a fondurilor proprii eligibile.
Valoarea elementelor eligibile ale fondurilor proprii care acoperă SCR este egală cu suma valorii elementelor de rangul 1 și a valorii elementelor eligibile de rangul 2 și 3 prevăzute la alin. (1) .
Societățile dețin elemente de fonduri proprii de bază eligibile pentru respectarea MCR, astfel
elemente de rangul 1: peste jumătate din valoarea totală a fondurilor proprii de bază eligibile
elemente de rangul 2: conform limitelor cantitative menționate de prevederile legale.
Valoarea elementelor eligibile ale fondurilor proprii de bază care acoperă MCR este egală cu suma valorii elementelor de rangul 1 și a valorii elementelor eligibile de rangul 2, prevăzute la alin. (3) .