CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015)

În sensul prezentului articol, diferența dintre costurile excedentare ale îndatorării, astfel cum sunt definite potrivit art. 40^1 pct. 2 , și plafonul deductibil prevăzut la alin. (4) este dedusă limitat în perioada fiscală în care este suportată, până la nivelul a 30% din baza de calcul stabilită conform algoritmului prevăzut la alin. (2) .

Baza de calcul utilizată pentru stabilirea costurilor excedentare ale îndatorării, deductibile la calculul rezultatului fiscal, o reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, în perioada fiscală de referință, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării, precum și sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală, determinate potrivit art. 28 .

În condițiile în care baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, diferența dintre costurile excedentare ale îndatorării și plafonul deductibil prevăzut la alin. (4) este nedeductibilă în perioada fiscală de referință și se reportează potrivit alin. (7) .

Contribuabilul are dreptul de a deduce, într-o perioadă fiscală, costurile excedentare ale îndatorării până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro. Costurile excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni care nu finanțează achiziția/producția imobilizărilor în curs de execuție/activelor stabilite potrivit art. 18^1 alin. (3) și (12) , respectiv art. 18^3 alin. (2) și (9) , și care sunt efectuate cu persoane afiliate, definite potrivit art. 7 pct. 26 , se deduc, într-o perioadă fiscală, până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro. Costurile totale excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni efectuate atât cu persoanele afiliate respective, cât și cu persoanele neafiliate, care pot fi deduse într-o perioadă fiscală, nu pot depăși plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentul în lei a plafoanelor respective este cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal. Plafonul de 500.000 euro aferent costurilor excedentare ale îndatorării efectuate cu persoane afiliate nu se aplică instituțiilor de credit -persoane juridice române, sucursalelor din România ale instituțiilor de credit - persoane juridice străine, instituțiilor financiare nebancare, sucursalelor din România ale instituțiilor financiare nebancare și întreprinderilor de investiții definite potrivit legii.

Prin excepție de la alin. (1) și (4) , în cazul în care contribuabilul este o entitate independentă, în sensul că nu face parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară, și nu are nicio întreprindere asociată și niciun sediu permanent, acesta deduce integral costurile excedentare ale îndatorării, în perioada fiscală în care acestea sunt suportate.

Se exclud din domeniul de aplicare al alin. (1) și (4) costurile excedentare ale îndatorării rezultate din împrumuturi utilizate pentru finanțarea unui proiect de infrastructură publică pe termen lung care are scopul de a furniza, de a îmbunătăți, de a opera și/sau de a menține un activ de mari dimensiuni, considerat a fi de interes public general, dacă operatorii de proiect sunt înregistrați în Uniunea Europeană, iar costurile îndatorării, activele utilizate în scopul proiectului și veniturile înregistrate de operatorii de proiect provin din/sunt în Uniunea Europeană. Excluderea ia în considerare atât veniturile din dobânzi și alte venituri echivalente din punct de vedere economic dobânzilor, cât și cheltuielile reprezentând dobânzi și alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic, aferente unor proiecte de infrastructură publică pe termen lung.

Costurile excedentare ale îndatorării care nu pot fi deduse în perioada fiscală de calcul în conformitate cu alin. (1) se reportează, fără limită de timp, în anii fiscali următori în aceleași condiții de deducere, conform prezentului articol. Dreptul de reportare al contribuabililor care își încetează existența ca efect al unei operațiuni de fuziune sau divizare se transferă contribuabililor nou-înființați, respectiv celor care preiau patrimoniul societății absorbite sau divizate, după caz, proporțional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare. Dreptul de reportare al contribuabililor care nu își încetează existența ca efect al unei operațiuni de desprindere a unei părți din patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se împarte între acești contribuabili și cei care preiau parțial patrimoniul societății cedente, după caz, proporțional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele menținute de persoana juridică cedentă.

Pentru aplicarea plafoanelor deductibile prevăzute la alin. (4) , costurile totale excedentare ale îndatorării reportate se alocă tranzacțiilor/operațiunilor efectuate cu persoane afiliate care nu finanțează achiziția/producția imobilizărilor în curs de execuție/activelor stabilite potrivit art. 18^1 alin. (3) și (12) sau art. 18^3 alin. (2) și (9) , respectiv cu persoane neafiliate/persoane afiliate care finanțează achiziția/producția imobilizărilor în curs de execuție/activelor stabilite potrivit art. 18^1 alin. (3) și (12) sau art. 18^3 alin. (2) și (9) , astfel

Pentru contribuabilii care intră sub incidența prevederilor alin. (1) și (4) , prin excepție de la art. 7 pct. 44 și 45 , valoarea fiscală a activelor nu include costuri de dobândă și alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic.

Regulile prevăzute de prezentul articol sunt aplicabile și dobânzilor și pierderilor nete din diferențe de curs valutar, reportate potrivit prevederilor art. 27 , prevederi în vigoare până la data de 31 decembrie 2017 inclusiv. În cazul entităților independente prevăzute la alin. (5) , dobânzile și pierderile nete din diferențe de curs valutar, reportate potrivit prevederilor art. 27 în vigoare până la data de 31 decembrie 2017 inclusiv, sunt integral deductibile.

Pentru transferurile de active, de rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent, așa cum sunt definite la pct. 8 , 9 și 10 ale art. 40^1 , contribuabilul este supus impozitului pe profit, în conformitate cu următoarele reguli

Impozitul calculat potrivit alin. (1) se declară și se plătește, pentru perioada fiscală de referință, potrivit prevederilor art. 41 și 42 .

Prezentul articol se aplică în următoarele situații

Prin derogare de la prevederile art. 184 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, contribuabilul care aplică regulile prevăzute la alin. (1)-(3) beneficiază de dreptul de eșalonare la plată pentru acest impozit, prin achitarea în rate egale pe parcursul a cinci ani, dacă se află în oricare dintre următoarele situații

În situația în care, la acordarea eșalonării la plată prevăzută de alin. (4) , există un risc real și demonstrabil de nerecuperare a creanței bugetare, în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării de către organul fiscal a acordului de principiu, contribuabilul are obligația constituirii unei garanții cu respectarea prevederilor art. 193 alin. (6), (7), (7^1), (8), (11), (12), (17) și (24) din Codul de procedură fiscală. Prin risc real și demonstrabil se înțelege existența în evidența fiscală a contribuabilului, la data depunerii declarației conținând impozitul prevăzut la alin. (1) , a unor obligații bugetare restante cu o vechime mai mare de 90 de zile și/sau cu o valoare totală mai mare de 20.000 lei, inclusiv impozitul prevăzut la alin. (1) . În acest caz, eșalonarea la plată se acordă cu condiția constituirii garanției.

Prevederile alin. (4^1) nu se aplică în cazul contribuabililor pentru care poate fi atrasă răspunderea solidară potrivit dispozițiilor art. 42^10 .

Pe perioada derulării eșalonării la plată acordate în temeiul alin. (4) se percep dobânzi în cuantumul prevăzut la art. 197 din Codul de procedură fiscală.

Eșalonarea la plată prevăzută la alin. (4) nu se acordă în următoarele cazuri

Prevederile alin. (4) se aplică în ceea ce privește statele terțe care sunt parte la Acordul privind SEE dacă acestea au încheiat un acord cu România sau cu Uniunea Europeană referitor la asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor fiscale, echivalentă cu asistența reciprocă prevăzută în Directiva 2010/24/UE a Consiliului, ale cărei prevederi sunt transpuse în cadrul capitolului II «Asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de taxe, impozite, drepturi și alte măsuri» al titlului X «Aspecte internaționale» din Codul de procedură fiscală.

Eșalonarea la plată acordată potrivit alin. (4) își pierde valabilitatea imediat și datoria fiscală poate fi recuperată în următoarele cazuri

Prevederile de la lit. b) și c) ale alin. (6) nu se aplică în ceea ce privește statele terțe care sunt părți la Acordul privind SEE dacă acestea au încheiat un acord cu România sau cu Uniunea Europeană referitor la asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor fiscale, echivalentă cu asistența reciprocă prevăzută în Directiva 2010/24/UE a Consiliului, ale cărei prevederi au fost transpuse în cadrul capitolului II «Asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de taxe, impozite, drepturi și alte măsuri» al titlului X «Aspecte internaționale» din Codul de procedură fiscală.

Abrogat.

În cazul transferului activelor, al rezidenței fiscale sau al activității economice desfășurate printrun sediu permanent, din alt stat membru în România, prin excepție de la art. 7 pct. 44 și 45 , valoarea fiscală a acestor active, utilizată la determinarea rezultatului fiscal, este valoarea stabilită de către statul membru al contribuabilului sau al sediului permanent care a efectuat transferul în România, întrebuințată pentru calculul impozitului pe profit la momentul pierderii dreptului de impozitare de către celălalt stat membru, în afară de cazul în care această valoare nu reflectă valoarea de piață.

În sensul alin. (1) și (9) , prin valoare de piață se înțelege suma în schimbul căreia un activ poate fi transferat sau obligațiile reciproce pot fi stinse între cumpărători și vânzători independenți interesați, într-o tranzacție directă. Valoarea de piață se stabilește potrivit prevederilor art. 11 .

Sub condiția stabilirii faptului că activele transferate revin în termen de maximum 12 luni în România, prezentul articol nu se aplică transferurilor de active legate de: finanțarea prin instrumente financiare sau constituite ca garanție, îndeplinirea anumitor cerințe prudențiale de capital sau de gestionare a lichidităților.

În scopul calculării obligațiilor fiscale, nu se ia în considerare un demers sau o serie de demersuri care, având în vedere toate faptele și circumstanțele relevante, nu sunt oneste, fiind întreprinse cu scopul principal sau cu unul dintre scopurile principale de a obține un avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului urmărit prin prevederile fiscale aplicabile. Un demers poate cuprinde mai multe etape sau părți.

În sensul alin. (1) , un demers sau o serie de demersuri sunt considerate ca nefiind oneste în măsura în care nu sunt întreprinse din motive comerciale valabile care reflectă realitatea economică, astfel cum prevede art. 11 .

În cazul în care un demers sau o serie de demersuri nu este/sunt luat/luate în considerare în conformitate cu alin. (1) , obligația fiscală se calculează în conformitate cu prezentul titlu.

O entitate este considerată societate străină controlată și i se aplică prevederile prezentului articol, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții

Prevederile prezentului articol se aplică și sediilor permanente din state membre/state terțe ale unui contribuabil plătitor de impozit pe profit, ale căror profituri nu sunt supuse impozitării sau sunt scutite de impozit în România.

În cazul în care o entitate sau un sediu permanent este considerată/considerat societate străină controlată, potrivit prevederilor alin. (1) , contribuabilul plătitor de impozit pe profit care o controlează include în baza impozabilă veniturile nedistribuite ale entității care au provenit din următoarele

Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul în care societatea străină controlată își are rezidența fiscală sau este situată într-un stat membru/stat terț care este parte la Acordul privind SEE și desfășoară o activitate economică semnificativă, susținută de personal, echipamente, active și spații, astfel cum o demonstrează faptele și circumstanțele relevante.

Nu sunt considerate societăți străine controlate în conformitate cu prevederile alin. (1) și (2) următoarele

Veniturile prevăzute la alin. (3) se includ în baza impozabilă a contribuabilului plătitor de impozit pe profit, potrivit dispozițiilor prezentului titlu, proporțional cu participația contribuabilului în entitate, astfel cum este definită la alin. (1) lit. a) .

Veniturile prevăzute de alin. (3) se includ în baza impozabilă a contribuabilului, aferentă perioadei sale fiscale în cursul căreia se încheie perioada fiscală a entității controlate/sediului permanent.

Pierderile fiscale înregistrate de un sediu permanent calificat, potrivit alin. (1) și (2) , ca entitate străină controlată, urmează regimul instituit la art. 40 .

Pentru evitarea dublei impuneri, în situația în care entitatea distribuie profit contribuabilului, iar acest profit distribuit este deja inclus în veniturile impozabile ale contribuabilului în temeiul prezentului articol, cuantumul veniturilor incluse anterior în baza impozabilă a contribuabilului se deduce în perioada fiscală în care se calculează cuantumul impozitului datorat pentru profitul distribuit.

Pentru evitarea dublei impuneri, în cazul în care contribuabilul cedează participația sa într-o entitate controlată sau activitatea economică desfășurată printr-un sediu permanent, iar o parte a încasărilor din cedare a fost inclusă anterior în baza impozabilă a contribuabilului, în temeiul prezentului articol, cuantumul respectiv se deduce în perioada fiscală în care se calculează cuantumul impozitului datorat pentru încasările respective.

Contribuabilul scade din impozitul pe profit datorat, potrivit prevederilor art. 39 , impozitul plătit unui stat străin de către entitatea controlată/sediul său permanent.

În situația în care există un tratament neuniform al unor elemente hibride care are drept rezultat o dublă deducere se aplică una dintre următoarele reguli

În măsura în care există un tratament neuniform al unor elemente hibride care are drept rezultat o deducere fără includere se aplică una dintre următoarele reguli

Unui contribuabil nu i se acordă dreptul de deducere a unei plăți în măsura în care acea plată finanțează, direct sau indirect, cheltuieli deductibile care conduc la un tratament neuniform al elementelor hibride prin intermediul unei tranzacții sau al unei serii de tranzacții între întreprinderi asociate sau încheiate ca parte a unui acord structurat, cu excepția cazului în care unul dintre statele implicate în tranzacție sau în seria de tranzacții a realizat o ajustare echivalentă în raport cu un astfel de tratament neuniform al elementelor hibride.

Se exclud din domeniul de aplicare al alin. (2)

Prevederile alin. (4) lit. b) se aplică până la 31 decembrie 2022.

În măsura în care un tratament neuniform al elementelor hibride implică venitul unui sediu permanent ignorat, care nu face obiectul impozitării în România, prin care un contribuabil cu rezidența fiscală în România își desfășoară activitatea într-un alt stat membru/stat terț, contribuabilul român include în baza impozabilă veniturile care, în caz contrar, ar fi atribuite sediului permanent ignorat. Această regulă se aplică, cu excepția cazului în care România scutește veniturile respective în temeiul unei convenții de evitare a dublei impuneri încheiate cu un alt stat membru/stat terț.

În măsura în care un transfer hibrid are rolul de a genera o reducere a impozitului reținut la sursă pentru o plată care decurge dintr-un instrument financiar transferat către mai multe părți implicate, beneficiile unei astfel de reduceri se limitează proporțional cu veniturile nete impozabile legate de o astfel de plată.

În cazul în care una sau mai multe entități nerezidente asociate care dețin în total o participare directă sau indirectă de minimum 50% privind drepturile de vot, capitalul sau cota de profit într-o entitate hibridă înregistrată sau stabilită în România, sunt situate într-o jurisdicție sau în jurisdicții care tratează respectiva entitate hibridă ca pe un contribuabil, entitatea hibridă este considerată rezident fiscal în România și i se percepe impozit pe profit, potrivit prevederilor prezentului titlu, în măsura în care venitul entității hibride nu este impozitat într-un alt mod în temeiul legislației din oricare altă jurisdicție implicată.

Prevederile alin. (1) nu se aplică unui organism de plasament colectiv, stabilit în România, care îmbracă forma unui fond sau a unui organism de investiții cu deținere largă și care deține un portofoliu diversificat de titluri de valoare și face obiectul regulamentului privind protecția investitorilor, conform legilor speciale în materie, inclusiv în ceea ce privește protecția investitorilor.

Calculul, declararea și plata impozitului pe profit, cu excepțiile prevăzute de prezentul articol, se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-III. Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit prevăzut la art. 42 . Nu intră sub incidența acestor prevederi contribuabilii care se dizolvă cu lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării și data închiderii procedurii de lichidare.

Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la alin. (4) și (5) , pot opta pentru calculul, declararea și plata impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit, prevăzut la art. 42 .

Opțiunea pentru sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (2) . Opțiunea este obligatorie pentru cel puțin 2 ani fiscali consecutivi. Ieșirea din sistemul anual de declarare și plată a impozitului se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (1) . Contribuabilii comunică organelor fiscale competente modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv. Contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) comunică organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit, în termen de 30 de zile de la începutul anului fiscal modificat.

Instituțiile de credit - persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit - persoane juridice străine - au obligația de a declara și plăti impozit pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit, prevăzut la art. 42 .

Următorii contribuabili au obligația de a declara și plăti impozitul pe profit, astfel

Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la alin. (4) și (5) , aplică sistemul de declarare și plată prevăzut la alin. (1) în anul pentru care se datorează impozit pe profit, dacă în anul precedent se încadrează în una dintre următoarele situații

Prin excepție de la prevederile alin. (8) , contribuabilii prevăzuți la alin. (4) nou-înființați, înființați în cursul anului precedent sau care la sfârșitul anului fiscal precedent înregistrează pierdere fiscală, respectiv nu au datorat impozit pe profit anual, precum și cei care în anul precedent au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor efectuează plăți anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata anticipată, pentru trimestrele I-III. Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit prevăzut la art. 42 . Nu intră sub incidența acestor prevederi contribuabilii care se dizolvă cu lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării și data închiderii procedurii de lichidare.

Contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, determină plățile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele prețurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului inițial al anului pentru care se efectuează plățile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata, cu excepția plății anticipate aferente trimestrului IV care se declară și se plătește până la data de 25 decembrie, respectiv până la data de 25 a ultimei luni din anul fiscal modificat. Contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) actualizează plățile anticipate trimestriale cu ultimul indice al prețurilor de consum comunicat pentru anul în care începe anul fiscal modificat. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plățile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit anual, conform declarației privind impozitul pe profit. Nu intră sub incidența acestor prevederi contribuabilii care se dizolvă cu lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării și data închiderii procedurii de lichidare.

În cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, plățile anticipate trimestriale se efectuează în sumă de o pătrime din impozitul pe profit aferent anului precedent determinat potrivit alin. (8) , fără a lua în calcul influența ce provine din aplicarea prevederilor art. 21 .

Prin excepție de la prevederile alin. (8) , contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit prevăzut la alin. (2) și care, în primul an al perioadei obligatorii prevăzute la alin. (3) , înregistrează pierdere fiscală, respectiv nu au datorat impozit pe profit anual, pentru cel de-al doilea an al perioadei obligatorii efectuează plăți anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata anticipată, pentru trimestrele I-III. Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit prevăzut la art. 42 .

Prin excepție de la prevederile alin. (8) , plata anticipată pentru trimestrul I al fiecărui an fiscal/an fiscal modificat se calculează prin aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată. Aceasta se declară și se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului I.

În cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit prevăzut la alin. (2) și care, în anul precedent, au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, conform legii, iar în anul pentru care se calculează și se efectuează plățile anticipate nu mai beneficiază de facilitățile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plățile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declarației privind impozitul pe profit pentru anul precedent, luându-se în calcul și impozitul pe profit scutit.

În cazul următoarelor operațiuni de reorganizare efectuate potrivit legii, contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, stabilesc impozitul pe profit pentru anul precedent, ca bază de determinare a plăților anticipate, potrivit următoarelor reguli

În cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, și care, în cursul anului, devin sedii permanente ale persoanelor juridice străine ca urmare a operațiunilor prevăzute la art. 33 , începând cu trimestrul în care operațiunile respective produc efecte, potrivit legii, aplică următoarele reguli pentru determinarea plăților anticipate datorate

Contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, implicați în operațiuni transfrontaliere, altele decât cele prevăzute la alin. (13) , aplică următoarele reguli în vederea determinării impozitului pe profit pentru anul precedent, în baza căruia se determină plățile anticipate

Contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) , pentru primul an fiscal modificat, aplică și următoarele reguli de declarare și plată a impozitului pe profit

Persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare, potrivit legii, au obligația să depună declarația anuală de impozit pe profit pentru perioada prevăzută la art. 16 alin. (6) și să plătească impozitul pe profit aferent până la data depunerii situațiilor financiare la organul fiscal competent.

Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare au obligația să depună declarația anuală de impozit pe profit și să plătească impozitul până la închiderea perioadei impozabile.

Contribuabilii care aplică și prevederile art. 40^3 au obligația de a calcula, declara și plăti, trimestrial, impozitul pe profit stabilit potrivit art. 40^3 , până la data de 25 a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Plata acestui impozit se efectuează într-un cont de venituri distinct.

Impozitul reglementat de prezentul titlu reprezintă venit al bugetului de stat.

Prin excepție de la prevederile alin. (18) , impozitul pe profit, dobânzile/majorările de întârziere și amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale și a consiliilor județene, precum și cele datorate de societățile în care consiliile locale și/sau județene sunt acționari majoritari, care realizează proiecte cu asistență financiară din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internaționale, în baza unor acorduri/contracte de împrumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, sunt venituri ale bugetelor locale respective până la sfârșitul anului fiscal în care se încheie proiectul care face obiectul acordului/contractului de împrumut.

Pentru aplicarea sistemului de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, indicele prețurilor de consum necesar pentru actualizarea plăților anticipate se comunică, prin ordin al ministrului finanțelor publice, până la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectuează plățile anticipate.

Contribuabilii au obligația să depună o declarație anuală privind impozitul pe profit până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, cu excepția contribuabililor prevăzuți la art. 41 alin. (16) și (17) care depun declarația anuală privind impozitul pe profit până la termenele prevăzute în cadrul acestor alineate.

Contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) au obligația să depună o declarație anuală privind impozitul pe profit și să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv, până la data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat, cu excepția contribuabililor prevăzuți la art. 41 alin. (16) și (17) care depun declarația anuală privind impozitul pe profit până la termenele prevăzute în cadrul acestor alineate.

Contribuabilii care efectuează cheltuieli potrivit art. 25 alin. (4) lit. ț) , sponsorizări și/sau acte de mecenat au obligația de a depune declarația informativă privind beneficiarii bunurilor/serviciilor/sponsorizărilor/mecenatului aferentă anului în care au înregistrat cheltuielile respective, precum și, după caz, aferentă anului în care se aplică prevederile art. 25 alin. (4) lit. i) , până la termenele prevăzute la alin. (1) și (2) . Modelul și conținutul declarației informative se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F.

În cazul în care valoarea stabilită potrivit art. 25 alin. (4) lit. i) , diminuată cu sumele reportate, după caz, nu a fost utilizată integral, contribuabilii pot dispune redirecționarea impozitului pe profit, în limita valorii astfel calculate, pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat până la termenele de depunere a declarației anuale de impozit pe profit, prin depunerea unui/unor formular/formulare de redirecționare. În cazul contribuabililor membri ai unui grup fiscal, redirecționarea poate fi dispusă numai de persoana juridică responsabilă. Obligația plății sumei redirecționate din impozitul pe profit revine organului fiscal competent. Redirecționarea impozitului pe profit pentru sponsorizarea entităților persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv a unităților de cult, poate fi efectuată doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data plății sumei respective de către organul fiscal, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, potrivit art. 25 alin. (4^1) . Procedura, modelul și conținutul formularului de redirecționare se stabilesc prin ordin al președintelui A.N.A.F.

În situația în care, ulterior depunerii formularului de redirecționare potrivit alin. (4) , impozitul pe profit datorat al anului pentru care s-a dispus redirecționarea se rectifică în sensul diminuării acestuia, iar contribuabilii au redirecționat o sumă mai mare decât suma care putea fi redirecționată, potrivit legii, aceștia datorează bugetului de stat diferența de impozit pe profit care a fost redirecționată în plus. Procedura privind determinarea și regularizarea diferenței de impozit pe profit care a fost redirecționată în plus față de sumele care pot fi redirecționate, potrivit legii, se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F.

Prin excepție de la alin. (1) și (2) , pentru impozitul pe profit stabilit potrivit art. 40^3 , contribuabilii nu au obligația declarării acestuia prin declarația anuală de impozit pe profit.

Perioada de aplicare a sistemului de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit este de 5 ani fiscali, calculați începând cu primul an al aplicării sistemului de consolidare fiscală și până la desființarea grupului fiscal, iar sistemul este opțional. Opțiunea se comunică organului fiscal competent pe baza unei cereri comune depuse de reprezentantul legal al persoanei juridice responsabile semnată de către reprezentanții legali ai tuturor membrilor grupului. Cererea se depune cu cel puțin 60 de zile înainte de începerea perioadei pentru care se solicită aplicarea consolidării fiscale. Sistemul de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit se aplică începând cu anul fiscal următor depunerii cererii.

Pentru constituirea grupului fiscal membrii trebuie să îndeplinească, la data depunerii cererii, în mod cumulativ, următoarele condiții

Condițiile prevăzute la alin. (2) lit. b)-g) și condiția de deținere prevăzută la art. 42^2 pct. 1 trebuie îndeplinite pe întreaga perioadă de consolidare fiscală;

Abrogat.

În situația în care se decide menținerea grupului fiscal și continuarea sistemului de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit, după încheierea perioadei de consolidare de 5 ani fiscali, persoana juridică responsabilă reînnoiește opțiunea. Opțiunea se comunică organului fiscal competent pe baza unei cereri comune depuse de reprezentantul legal al persoanei juridice responsabile semnată de către reprezentanții legali ai tuturor membrilor grupului, în care se precizează și perioada pentru care grupul decide continuarea aplicării sistemului de consolidare fiscală. Cererea se depune cu cel puțin 60 de zile înainte de începerea perioadei pentru care se solicită continuarea aplicării sistemului de consolidare fiscală.

Procedura de implementare și de administrare a grupului fiscal, precum și modelul și conținutul cererii comune și a unor formulare se stabilesc prin ordin al președintelui A.N.A.F.

În cazul în care o entitate îndeplinește condiția de deținere prevăzută la art. 42^2 pct. 1 și condițiile prevăzute la art. 42^3 alin. (2) aceasta poate intra ca membru al unui grup fiscal începând cu anul fiscal următor îndeplinirii condițiilor. Intrarea se efectuează pe baza unei cereri de modificare, în cazul căreia se utilizează procedura de comunicare a opțiunii prevăzute la art. 42^3 alin. (1) .

În cazul în care o entitate nu mai îndeplinește condiția prevăzută la art. 42^2 pct. 1 sau condițiile prevăzute la art. 42^3 alin. (2) lit. b)-g) aceasta iese din grupul fiscal și nu mai aplică sistemul de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit începând cu trimestrul următor celui în care condițiile nu mai sunt îndeplinite.

În cazul operațiunilor de reorganizare, ieșirea/intrarea membrilor din/în grupul fiscal se efectuează în cursul anului fiscal.

Persoana juridică responsabilă trebuie să comunice organului fiscal competent modificarea grupului fiscal, astfel

Fiecare membru al grupului fiscal determină rezultatul fiscal în mod individual potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu, luând în considerare și prevederile art. 42^7 .

Prin excepție de la prevederile alin. (1) al art. 13 și art. 19 , rezultatul fiscal consolidat al grupului fiscal se determină prin însumarea algebrică a rezultatelor fiscale determinate în mod individual de fiecare membru al grupului fiscal. Rezultatul fiscal consolidat pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal consolidat negativ este pierdere fiscală. Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 asupra rezultatului fiscal consolidat pozitiv al grupului.

Rezultatul fiscal consolidat al grupului fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal.

La determinarea impozitului pe profit datorat de grupul fiscal se vor avea în vedere sumele reprezentând: creditul fiscal, impozitul pe profit scutit potrivit art. 22 și art. 22^1 , scutiri și reduceri de impozit pe profit calculate potrivit legislației în vigoare, sumele reprezentând cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat, potrivit legii, și alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare, determinate de fiecare membru și comunicate persoanei juridice responsabile. Aceste sume se scad în limita impozitului pe profit datorat de grupul fiscal.

Membrul grupului fiscal calculează, trimestrial/anual, impozitul pe profit numai în scopul determinării sumelor prevăzute la alin. (4) și art. 45 alin. (10) care se comunică persoanei juridice responsabile. Acest impozit nu se datorează de membrul grupului și nu se transmite persoanei juridice responsabile.

Pentru aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5) , la nivelul persoanei juridice responsabile și al membrilor grupului fiscal se au în vedere și următoarele reguli

În scopul determinării rezultatului fiscal consolidat al grupului fiscal persoana juridică responsabilă este obligată să evidențieze în registrul de evidență fiscală rezultatele fiscale individuale determinate de fiecare membru, potrivit alin. (1) , precum și sumele care se scad din impozitul pe profit datorat de grup potrivit alin. (4) , inclusiv cele ale persoanei juridice responsabile.

Pierderile fiscale înregistrate de un membru al grupului înainte de aplicarea sistemului de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit se recuperează, în conformitate cu prevederile art. 31 , de către membrul respectiv, numai din profiturile impozabile ale acestuia.

Pierderile fiscale înregistrate de un membru al grupului în perioada aplicării sistemului de consolidare fiscală se recuperează din rezultatul fiscal consolidat al grupului.

În perioada aplicării sistemului de consolidare fiscală, rezultatul fiscal consolidat negativ înregistrat de grupul fiscal se recuperează în procent de 70% din rezultatul fiscal consolidat pozitiv al acestuia, potrivit art. 31 . Recuperarea rezultatelor fiscale consolidate negative se efectuează în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.

În cazul desființării grupului fiscal după perioada prevăzută la art. 42^3 alin. (1) , rezultatele fiscale consolidate negative, înregistrate și nerecuperate în perioada consolidării fiscale, se recuperează de către persoana juridică responsabilă în procent de 70% din rezultatul fiscal consolidat pozitiv al grupului, potrivit art. 31 , pe perioada rămasă cuprinsă între anul înregistrării pierderii fiscale și limita celor 7 ani, respectiv 5 ani, după caz.

În cazul în care condiția prevăzută la pct. 1 al art. 42^2 sau una dintre condițiile prevăzute la art. 42^3 alin. (2) , lit. b)-f) nu mai sunt îndeplinite de unul dintre membri, înainte de expirarea perioadei de 5 ani fiscali, dar condițiile sunt îndeplinite de ceilalți membri, inclusiv în ceea ce privește numărul de membri, perioada de consolidare fiscală se încheie numai pentru membrul care nu mai îndeplinește condițiile respective. Membrul grupului care în cursul anului fiscal nu mai îndeplinește una dintre condiții calculează impozitul pe profit, în mod individual, începând cu trimestrul următor celui în care cel puțin una dintre condiții nu mai este îndeplinită. Pentru perioada în care s-a aplicat sistemul de consolidare membrul grupului recalculează impozitul pe profit pe baza rezultatelor fiscale individuale, cu perceperea de creanțe fiscale accesorii stabilite potrivit Codului de procedură fiscală, după caz, de la data aplicării sistemului și până la sfârșitul trimestrului în care nu mai sunt îndeplinite condițiile. În mod corespunzător, și persoana juridică responsabilă recalculează impozitul pe profit datorat de grup cu perceperea de creanțe fiscale accesorii stabilite potrivit Codului de procedură fiscală, după caz, de la data aplicării sistemului și până la sfârșitul trimestrului în care nu mai sunt îndeplinite condițiile și are obligația depunerii declarației fiscale rectificative. În acest caz membrul care iese din grup are obligația declarării și plății impozitului pe profit, potrivit art. 41 și 42 .

Prevederile referitoare la recalcularea impozitului și perceperea de creanțe fiscale accesorii stabilite potrivit Codului de procedură fiscală, după caz, prevăzute de alin. (1) se aplică pentru fiecare membru și pentru persoana juridică responsabilă și în situația în care grupul fiscal se desființează înainte de expirarea perioadei de 5 ani fiscali ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute la pct. 1 al art. 42^2 sau a condițiilor de la art. 42^3 alin. (2), lit. b)-f) , precum și în situația în care drept urmare a neîndeplinirii condițiilor numărul minim de cel puțin doi membri nu este îndeplinit.

Prevederile referitoare la recalcularea impozitului pe profit prevăzut la alin. (1) nu se aplică în următoarele situații

În situațiile prevăzute la alin. (3) persoana juridică responsabilă trebuie să comunice organului fiscal competent modificarea grupului fiscal. Membrul grupului care iese din grup, potrivit alin. (3) , este verificat de organul fiscal competent pentru efectuarea inspecției fiscale.

În cazul în care în mod voluntar toți membrii grupului fiscal solicită desființarea grupului în cursul unui an fiscal, înainte de expirarea perioadei de 5 ani fiscali, grupul fiscal se desființează începând cu anul fiscal următor. Fiecare membru al grupului calculează impozitul pe profit, în mod individual, pentru perioada în care s-a aplicat sistemul de consolidare prin recalcularea impozitului pe profit pe baza rezultatelor fiscale individuale, cu perceperea de creanțe fiscale accesorii stabilite potrivit Codului de procedură fiscală, după caz, de la data aplicării sistemului și până la începutul anului fiscal în care grupul se desființează. În mod corespunzător, și persoana juridică responsabilă recalculează impozitul pe profit datorat de grup cu perceperea de creanțe fiscale accesorii stabilite potrivit Codului de procedură fiscală, după caz, de la data aplicării sistemului și până la începutul anului fiscal în care grupul se desființează și are obligația depunerii declarației fiscale rectificative. În acest caz membrii care ies din grup au obligația declarării și plății impozitului pe profit, potrivit art. 41 și 42 .

Pentru grupul fiscal care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit trimestrial, fiecare membru al grupului fiscal determină individual rezultatul fiscal și îl comunică persoanei juridice responsabile, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-III. Pentru trimestrul IV comunicarea se efectuează până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit prevăzut la art. 42 .

Calculul, declararea și plata impozitului pe profit trimestrial datorat de grupul fiscal se efectuează de către persoana juridică responsabilă până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I, II și III. Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează de persoana juridică responsabilă până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit prevăzut la art. 42 .

Pentru grupul fiscal care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, plățile anticipate trimestriale se stabilesc în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, determinate prin însumarea impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de fiecare membru al grupului cu aplicarea corespunzătoare și a celorlalte reguli pentru determinarea/declararea/efectuarea plăților anticipate trimestriale, după caz, potrivit art. 41 . Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual de persoana juridică responsabilă este termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit, prevăzut la art. 42 .

Persoana juridică responsabilă este obligată să depună o declarație anuală consolidată privind impozitul pe profit în care raportează rezultatele întregului grup fiscal și este responsabilă pentru plata impozitului pe profit calculat pentru întregul grup fiscal. Declarația anuală privind impozitul pe profit se depune la organul fiscal competent, împreună cu declarația anuală privind impozitul pe profit a fiecărui membru, până la termenul prevăzut la art. 41 și 42 , după caz.

Persoana juridică responsabilă are obligația de a depune declarația informativă privind beneficiarii sponsorizărilor/mecenatului/burselor private efectuate de membrii grupului, până la termenul prevăzut la alin. (4) .

O persoană juridică română care plătește dividende către o persoană juridică română are obligația să rețină, să declare și să plătească impozitul pe dividende reținut către bugetul de stat, astfel cum se prevede în prezentul articol. (2) Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.

Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vânzare cu plata în rate, pe măsură ce ratele devin scadente, beneficiază în continuare de această facilitate pe durata derulării contractelor respective; cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleași termene scadente, proporțional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului.

Contribuabilii care au investit în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de invenție amortizabile și care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora conform prevederilor legale, la data punerii în funcțiune a mijlocului fix sau a brevetului de invenție, până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligația să păstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata lor normală de utilizare. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculează și se stabilesc dobânzi și penalități de întârziere de la data aplicării facilității respective, potrivit legii.

Pierderea fiscală înregistrată în anii anteriori anului 2013, de sediile permanente care aparțin aceleiași persoane juridice străine, care au aplicat prevederile art. 37 , rămasă nerecuperată la data de 30 iunie 2013, se recuperează pe perioada rămasă din perioada inițială de 7 ani, în ordinea înregistrării acesteia.

În aplicarea prevederilor art. 22 , pentru activele care se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi și care sunt puse în funcțiune în anul 2016, se ia în considerare valoarea acestora înregistrată începând cu 1 iulie 2014. Scutirea de impozit a profitului reinvestit se aplică și în cazul activelor produse/achiziționate în perioada 1 iulie 2014-31 decembrie 2015 inclusiv și puse în funcțiune în anul 2016.

Prevederile art. 29 alin. (4) și (5) se aplică pentru contractele încheiate începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi.

Sistemul de consolidare fiscală se aplică astfel

Contribuabilii care la determinarea impozitului pe profit aferent anului 2020 scad costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale achiziționate și puse în funcțiune în anii 2018 și 2019, potrivit Legii nr. 153/2020, pentru care au aplicat în anii respectivi prevederile art. 22 , adaugă la impozitul datorat și valoarea impozitului pe profit scutit aferent acestor aparate.

Prin excepție de la prevederile art. 41 alin. (8) , contribuabilii care declară și plătesc impozitul pe profit anual, cu plăți anticipate, și care intră sub incidența prevederilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative, efectuează plata anticipată pentru trimestrul I al fiecărui an fiscal/an fiscal modificat la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului I. Această regulă este aplicabilă și pentru contribuabilii care sunt în al doilea an al perioadei obligatorii prevăzute la art. 41 alin. (3) . Aplicarea regulii de calcul a plății anticipate pentru trimestrul I începe cu anul fiscal 2022, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2022, și se încheie cu anul fiscal 2026, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2026, după caz.

Sumele care se scad din impozitul pe profit anual, prevăzute la art. I alin. (12) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020, se completează cu «Alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare».

Pentru determinarea impozitului pe profit datorat de grupul fiscal, potrivit cap. IV^1 „Reguli privind consolidarea fiscală în domeniul impozitului pe profit“ din titlul II, pe perioada aplicării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020, fiecare membru al grupului fiscal determină și comunică persoanei juridice responsabile suma reprezentând impozitul pe profit redus, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020, în funcție de situația individuală.

Prin excepție de la termenul prevăzut la art. 42^9 alin. (4) , în cazul în care cel puțin unul din membrii grupului fiscal intră sub incidența prevederilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative, pe perioada aplicării prevederilor respective, persoana juridică responsabilă este obligată să depună declarația anuală consolidată până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, respectiv până la data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat, după caz. În această situație, pentru grupul fiscal care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit trimestrial, comunicarea către persoana juridică responsabilă a rezultatului fiscal pentru trimestrul IV de către membrii grupului fiscal se efectuează până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, respectiv până la data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat, după caz.

Persoanele juridice prevăzute la art. 41 alin. (16) și (17) care intră sub incidența prevederilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020 nu aplică prevederile art. I alin. (13) lit. a) ale acestei ordonanțe și au obligația să depună declarația anuală de impozit pe profit și să plătească impozitul pe profit până la termenele prevăzute în cadrul acestor alineate.

În cazul burselor private, prevederile art. 25 alin. (12) se aplică pentru cele acordate până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv, respectiv până la sfârșitul anului fiscal modificat care se încheie în anul 2024.

Prevederile art. 26 alin. (1) lit. f) se aplică și pentru determinarea rezultatului fiscal și a impozitului pe profit aferent anului fiscal 2023.

Depunerea formularului/formularelor de redirecționare a impozitului pe profit aferent anului 2023/anului fiscal modificat care se încheie în anul 2024 se efectuează până la termenele prevăzute la art. 42 alin. (4) .

Ultimul an fiscal în care sumele reprezentând burse/aparate de marcat electronice fiscale, rămase de reportat, potrivit legii, se scad din impozitul pe profit este anul fiscal 2023, respectiv anul fiscal modificat care se încheie în anul 2024.

Sumele reprezentând aparate de marcat electronice fiscale, rămase de reportat, potrivit legii, după scăderea din impozitul pe profit aferent anului fiscal 2023/anului fiscal modificat care se încheie în anul 2024, reprezintă elemente similare cheltuielilor începând cu anul 2024, respectiv începând cu anul fiscal modificat care începe în anul 2024. În acest caz, cheltuielile reprezentând amortizarea fiscală a aparatelor de marcat electronice fiscale sunt cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.

Începând cu 1 ianuarie 2024/anul fiscal modificat care începe în anul 2024, sumele care se scad din impozitul pe profit anual, prevăzute la art. I alin. (12) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020, nu mai cuprind bursele private și costul de achiziție a aparatelor de marcat electronice fiscale.

Costurile excedentare ale îndatorării reportate la 31 decembrie 2023 potrivit prevederilor art. 40^2 se alocă, pentru aplicarea alin. (4) al acestui articol în anii fiscali următori, plafonului deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro.

Prevederile art. 18^1 alin. (11^1) se aplică și pentru determinarea impozitului minim pe cifra de afaceri aferent anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024.

Contribuabilii care intră sub incidența art. 46^1 și art. 46^2 din titlul II^1 , pe perioada aplicării acestor prevederi, sunt exceptați de la aplicarea prevederilor art. 18^1 .

Contribuabilii care au scăzut valoarea imobilizărilor în curs de execuție/activelor potrivit indicatorilor I și A din cadrul art. 18^1 alin. (3) , în vigoare până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv, respectiv din cadrul art. 46^2 alin. (2) , în vigoare până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv, au obligația de a păstra în patrimoniu activele respective pe perioada rămasă din perioada egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. În cazul nerespectării obligației, pentru sumele respective se recalculează impozitul minim pe cifra de afaceri/impozitul specific pe cifra de afaceri și, după caz, se percep creanțe fiscale accesorii potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codului de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, de la trimestrul/anul scăderii acestora, potrivit prevederilor art. 18^1 alin. (3) , în vigoare până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv, respectiv potrivit prevederilor art. 46^2 alin. (2) , în vigoare până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv. În acest caz, contribuabilul are obligația depunerii declarației fiscale rectificative. Nu intră sub incidența acestor prevederi activele care se înscriu în oricare dintre următoarele situații

Costurile excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni care au finanțat achiziția/producția imobilizărilor în curs de execuție/activelor stabilite potrivit prevederilor art. 18^1 alin. (3) și (12) , în vigoare până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv, respectiv potrivit prevederilor art. 46^2 alin. (2) , în vigoare până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv, se alocă, pentru aplicarea prevederilor art. 40^2 alin. (4) în anii fiscali următori, plafonului deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro.

În aplicarea prevederilor art. 28 alin. (2) lit. b) , valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe cu valoarea fiscală de intrare cuprinsă între 2.500 lei și 5.000 lei, existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie 2025/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026, se recuperează pe durata normală de utilizare rămasă.

Prevederile art. 42 alin. (1) și (2) și art. 42^9 alin. (4) se aplică începând cu declarația anuală privind impozitul pe profit aferentă anului 2026/anului fiscal modificat care începe în anul 2026.

În cazul grupului fiscal, prevederile art. 46^1 și 46^2 din titlul II^1 se aplică în mod corespunzător de către membri, în funcție de situația individuală.

Începând cu anul fiscal 2025, respectiv anul fiscal modificat care începe în anul 2025, trimiterea la prevederile art. 18^3 alin. (2) și (9) din cadrul art. 40^2 se consideră efectuată la prevederile art. 46^2 alin. (2) și (7) .

Eliminat prin abrogarea punctului 2, articolul XII din LEGEA nr. 239 din 15 decembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 15 decembrie 2025 de către punctul 1, articolul VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 23 decembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1203 din 24 decembrie 2025.

Instituțiile de credit - persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit - persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare

Pentru aplicarea alin. (1) , cifra de afaceri cuprinde

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial, astfel

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

Prin excepție de la prevederile alin. (4) , pentru determinarea impozitului pe cifra de afaceri aferent perioadei 1 iulie 2025-31 decembrie 2025 inclusiv, cota de impozitare de 4% prevăzută la alin. (1) lit. a) se aplică asupra cifrei de afaceri prevăzute la alin. (2) realizate începând cu data de 1 iulie 2025.

Contribuabilii care aplică cota de impozitare de 4% prevăzute alin. (1) lit. a) , care în perioada 1 iulie 2025-31 decembrie 2025 inclusiv efectuează operațiuni, potrivit reglementărilor contabile, ce determină creșterea/diminuarea elementelor cuprinse în calculul cifrei de afaceri corespunzătoare perioadei 1 ianuarie 2025-30 iunie 2025 inclusiv, recalculează impozitul pe cifra de afaceri aferent perioadei 1 ianuarie 2025-30 iunie 2025 inclusiv, prin depunerea unei declarații rectificative în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.

Pentru determinarea impozitului pe cifra de afaceri, erorile constatate, definite potrivit reglementărilor contabile aplicabile, care se corectează pe seama rezultatului reportat, pentru elementele cifrei de afaceri corespunzătoare unor ani fiscali anteriori, se iau în calculul cifrei de afaceri a anului pentru care se constată eroarea, prin depunerea unei declarații rectificative în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.

Modelul și conținutul declarației impozitului suplimentar se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală se emite în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 290/2024.

Impozitul suplimentar reprezintă venit la bugetul de stat și se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Persoanele juridice române, altele decât cele prevăzute la art. 15 , sau persoanele juridice străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri, prestează servicii pe teritoriul României sau livrează bunuri de pe teritoriul României, care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la alin. (1^2) , datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat potrivit alin. (2) .

Persoanele juridice străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri, prestează servicii pe teritoriul României sau livrează bunuri de pe teritoriul României, desfășurând activități în sectoarele petrol și gaze naturale, care nu au înregistrat un sediu permanent în România, datorează impozit specific pe cifra de afaceri, calculat potrivit alin. (2) . În acest caz, indicatorul VT, prevăzut la alin. (2) , reprezintă veniturile realizate din livrările/prestările de servicii pe teritoriul României, respectiv din livrările de pe teritoriul României corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la alin. (1^2) , stabilite pe baza valorii înscrise în declarația vamală sau în documentele care atestă livrările intracomunitare. În sensul prezentului alineat, livrarea de pe teritoriul României înseamnă orice operațiune care presupune scoaterea bunurilor de pe teritoriul României.

Codurile CAEN corespunzătoare activităților, principale sau secundare, desfășurate în sectoarele petrol și gaze naturale sunt următoarele

Contribuabilii care obțin venituri din vânzarea combustibililor solizi, naftalinei, uleiului pentru încălzire, petrolului lampant, hidrogenului, produselor lubrifiante și de răcire, în cadrul activităților corespunzătoare codurilor CAEN: 4671 - «Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al produselor derivate»/4681 - «Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al produselor derivate», 4730 - «Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate»/4730 - «Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule», și a căror activitate principală desfășurată corespunde altor coduri CAEN decât celor prevăzute la alin. (1^2) nu datorează impozit specific pe cifra de afaceri începând cu trimestrul în care obțin aceste venituri. Prevederile prezentului alineat nu se aplică în cazul în care acești contribuabili desfășoară ca activități secundare și alte activități corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la alin. (1^2) decât cele menționate în prezentul alineat. (1^4) În cazul în care, în cursul anului fiscal, persoanele juridice române sau străine prevăzute la alin. (1) și (1^1) încep să desfășoare activitățile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la alin. (1^2) , datorează impozit specific pe cifra de afaceri începând cu trimestrul în care se desfășoară activitățile respective. În situația în care activitățile respective corespund codurilor CAEN menționate la alin. (1^3) , aceste persoane aplică în mod corespunzător, în cursul anului, regulile prevăzute la alin. (1^3) . Prevederile prezentului alineat se aplică și persoanelor juridice nou-înființate în cursul anului fiscal respectiv. (1^5) În cazul în care, în cursul anului fiscal, contribuabilii care datorează impozit specific pe cifra de afaceri, potrivit alin. (1) și (1^1) , încetează să mai desfășoare activitățile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la alin. (1^2) , aceștia nu mai datorează acest impozit începând cu trimestrul următor trimestrului în care nu se mai desfășoară activitățile respective.

Impozitul specific pe cifra de afaceri prevăzut la alin. (1) se determină astfel: ICAS = 0,5% x (VT – Vs – I – A), unde indicatorii au următoarea semnificație: ICAS - impozit specific pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul; VT - venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, după caz; Vs - venituri care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, după caz, reprezentând: (i) veniturile neimpozabile prevăzute la art. 23 și 24 ; (ii) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse; (iii) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție; (iv) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale; (v) veniturile din subvenții; (vi) veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii; (vii) veniturile reprezentând accizele care au fost reflectate concomitent în conturile de cheltuieli; I - valoarea imobilizărilor în curs de execuție ocazionate de achiziția/producția de active, înregistrate în evidența contabilă începând cu data de 1 ianuarie 2025, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2025; A - amortizarea contabilă la nivelul costului istoric aferentă activelor achiziționate/produse începând cu data de 1 ianuarie 2025/prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2025. Nu se cuprinde în acest indicator amortizarea contabilă a activelor incluse în valoarea indicatorului I.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial, astfel

Persoanele juridice prevăzute la alin. (1^1) calculează, declară și plătesc impozitul specific pe cifra de afaceri, pentru trimestrele I-IV, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului respectiv. (4) Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul specific pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul specific pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul specific pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

Modelul și conținutul declarației impozitului specific pe cifra de afaceri se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Impozitul specific pe cifra de afaceri reprezintă venit la bugetul de stat și se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Activele luate în calcul pentru determinarea indicatorilor I și A, prevăzuți la alin. (2) , sunt cele stabilite prin ordin al ministrului finanțelor, iar selecția categoriilor de active eligibile se realizează pe baza unor criterii legate de natura activității desfășurate.

În cazul contribuabililor care desfășoară activități în sectoarele prevăzute la alin. (1) și activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru determinarea impozitului specific, nu cuprind, în cadrul indicatorilor VT, Vs, I și A din formula de calcul al impozitului specific prevăzută la alin. (2) , elementele aferente activităților de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale.

Contribuabilii care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei nu intră sub incidența prezentului articol. (10) Prevederile prezentului articol se aplică până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv, respectiv ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2027 inclusiv.

Contribuabilii care scad valoarea imobilizărilor în curs de execuție/activelor potrivit indicatorilor I și A din cadrul alin. (2) au obligația de a păstra în patrimoniu activele respective cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. În cazul nerespectării acestei condiții, pentru sumele respective se recalculează impozitul suplimentar și se percep creanțe fiscale accesorii potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, din trimestrul scăderii acestora, potrivit alin. (2) . În acest caz, contribuabilul are obligația depunerii declarației fiscale rectificative, după caz. Nu intră sub incidența acestor prevederi activele care se înscriu în oricare dintre următoarele situații

Impozitul specific pe cifra de afaceri datorat de persoane nerezidente din tranzacțiile prevăzute la alin. (1) și (1^1) nu intră în sfera de aplicare a convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alt stat.

Persoanele juridice străine prevăzute la alin. (1^1) , stabilite în Uniunea Europeană, își pot îndeplini direct obligațiile fiscale privind impozitul specific pe cifra de afaceri sau pot desemna un reprezentant pentru calcularea, declararea și plata acestui impozit, precum și pentru constituirea de garanții potrivit alin. (16)-(20) . Persoanele juridice străine prevăzute la alin. (1^1) , nestabilite în Uniunea Europeană, sunt obligate să își desemneze un reprezentant pentru calcularea, declararea și plata acestui impozit, precum și pentru constituirea de garanții potrivit alin. (16)-(20) . Plata impozitului se efectuează prin decontare bancară, până la termenul prevăzut la alin. (3^1) .

Reprezentantul prevăzut la alin. (13) , după ce a fost acceptat de organul fiscal competent, este angajat, din punctul de vedere al drepturilor și obligațiilor privind impozitul specific pe cifra de afaceri, pentru toate operațiunile pentru care a fost mandatat, efectuate în România de contribuabilul nestabilit în România.

Reprezentantul trebuie să fie persoană juridică română cu domiciliul fiscal în România și răspunde în solidar cu persoana juridică străină pentru declararea și plata impozitului specific pe cifra de afaceri potrivit prezentului articol. (16) Persoanele juridice prevăzute la alin. (1^1) sau reprezentantul acestora sunt/este obligate/obligat să constituie garanție sub formă de scrisoare de garanție emisă de o instituție de credit sau consemnare de mijloace bănești la o unitate a Trezoreriei Statului pe seama organului fiscal central. Cuantumul garanției este de 1 milion euro, echivalent în lei, stabilit la cursul comunicat de Banca Națională a României la data constituirii garanției.

Scrisoarea de garanție emisă de o instituție de credit se depune la organul fiscal central și trebuie să respecte prevederile art. 211 lit. b) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Termenul de constituire a garanției prevăzute la alin. (16) este de 15 zile de la data înregistrării persoanelor prevăzute la alin. (1^1) sau a reprezentantului acestora.

În situația în care persoanele prevăzute la alin. (1^1) sau reprezentantul acestora nu plătesc/nu plătește impozitul în cel mult 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (3^1) , organul fiscal central execută garanția pentru stingerea acestui impozit declarat și neachitat, iar concomitent înștiințează persoanele prevăzute la alin. (1^1) sau reprezentantul acestora cu privire la acest fapt.

În cazul executării garanției potrivit alin. (19) , persoanele prevăzute la alin. (1^1) sau reprezentantul acestora au/are obligația reîntregirii garanției până la cuantumul prevăzut la alin. (16) , în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării deciziei de reîntregire a garanției.

Nerespectarea dispozițiilor alin. (16)-(20) atrage interzicerea efectuării oricăror formalități vamale sau în domeniul mișcării produselor accizabile cu privire la mărfurile aflate în responsabilitatea persoanelor juridice care nu și-au respectat obligațiile prevăzute, până la momentul îndeplinirii acestor obligații.

În aplicarea alin. (21) , organul fiscal central informează organul vamal teritorial competent.

Nerespectarea dispozițiilor alin. (1) atrage interzicerea efectuării oricăror formalități vamale sau în domeniul mișcării produselor accizabile cu privire la mărfurile aflate în responsabilitatea persoanelor juridice care nu și-au respectat obligațiile prevăzute, până la momentul îndeplinirii acestor obligații.

Procedura și condițiile de transmitere a informațiilor prevăzute la art. 46^2 alin. (22) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță, se stabilesc prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române, emis în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.

Procedura și condițiile de înregistrare a reprezentantului se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, emis în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.

În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent

În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. c) limita privind veniturile realizate se verifică luând în calcul veniturile realizate de persoana juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta, iar veniturile care se iau în calcul sunt cele care constituie cifra de afaceri definită potrivit reglementărilor contabile aplicabile/veniturile menționate la lit. d) , după caz. În sensul prezentului titlu, persoana juridică română este legată cu o altă persoană dacă există oricare dintre următoarele raporturi

Abrogat.

Nu intră sub incidența prezentului titlu următoarele persoane juridice române

În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. h) , asociații/acționarii persoanei juridice române care dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, atât la persoana juridică română analizată, cât și la alte persoane juridice române care îndeplinesc condițiile pentru sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, trebuie să stabilească, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor, o singură persoană juridică română care aplică prevederile prezentului titlu. Persoanele juridice române care nu au fost stabilite de către asociați/acționari, până la termenul de 31 martie, intră sub incidența prevederilor titlului II.

Abrogat.

Abrogat.

Impozitul reglementat de prezentul titlu este opțional.

Persoanele juridice române pot opta să aplice impozitul reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condițiile de microîntreprindere prevăzute la art. 47 alin. (1) . Pentru aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii în anul fiscal 2026, condiția prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. i) se consideră îndeplinită dacă situațiile financiare anuale sunt depuse până la data de 31 martie 2026 inclusiv.

Microîntreprinderile nu pot opta pentru plata impozitului pe profit în cursul anului fiscal, opțiunea putând fi exercitată începând cu anul fiscal următor, cu excepțiile prevăzute la art. 52 . Opțiunea se comunică organelor fiscale competente, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Microîntreprinderile care au desfășurat, până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv, activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 - Hoteluri și alte facilități de cazare similare, 5520 - Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, 5530 - Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere, 5590 - Alte servicii de cazare, 5610 - Restaurante, 5621 - Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 - Alte servicii de alimentație n.c.a., 5630 - Baruri și alte activități de servire a băuturilor aplică condiția de a nu mai fi fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, prevăzută la alin. (2) , începând cu anul fiscal 2024.

Prin excepție de la prevederile art. 52 , respectiv de la art. 47 alin. (1) și alin. (4) , microîntreprinderea care se află în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerțului, potrivit prevederilor legale, continuă să fie plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor pentru întreaga perioadă în care înregistrează această situație de inactivitate.

O persoană juridică română care este nou-înființată poate opta să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condițiile prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. d) și h) sunt îndeplinite la data înregistrării în registrul comerțului, iar cea prevăzută la lit. g) în termen de 90 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective. În cazul în care, în acest termen, nu se îndeplinește condiția de la art. 47 alin. (1) lit. g) , microîntreprinderea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul următor celui în care expiră perioada de 90 de zile.

În sensul prezentului titlu, în cazul în care raportul de muncă este suspendat, potrivit legii, condiția prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. g) se consideră îndeplinită dacă perioada de suspendare este mai mică de 30 de zile și situația este înregistrată pentru prima dată în anul fiscal respectiv. În caz contrar sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispozițiile art. 52 alin. (3) .

O microîntreprindere care s-a aflat în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerțului, potrivit prevederilor legale, continuă să fie plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor de la data înscrierii în registrul comerțului a mențiunii de reluare a activității, dacă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. d) , h) și i) , iar pe cea de la lit. g) în termen de 30 de zile inclusiv de la data înregistrării mențiunii în Registrul Comerțului.

În sensul prezentului titlu, prin excepție de la prevederile alin. (3^1) , condiția referitoare la deținerea unui salariat se consideră îndeplinită dacă salariatul se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, potrivit legii, cu condiția ca perioada cumulată a concediului pentru incapacitate temporară de muncă, pe întreg anul fiscal, să nu depășească 30 de zile. În caz contrar sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispozițiile art. 52 alin. (3) .

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic.

În cazul unei microîntreprinderi care se înființează sau își încetează existența, anul fiscal este perioada din anul calendaristic în care persoana juridică a existat.

Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de 1%.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

În sensul prezentului titlu, prin salariat se înțelege persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Condiția se consideră îndeplinită și în cazul microîntreprinderilor care

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită.

În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu a depus în termen situațiile financiare anuale pentru exercițiul financiar precedent anului fiscal respectiv, dacă avea această obligație potrivit legii, microîntreprinderea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care nu mai este îndeplinită această condiție.

În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu mai îndeplinește condiția prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. g) microîntreprinderea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă. Pentru o microîntreprindere cu un singur salariat, al cărui raport de muncă încetează, condiția prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. g) se consideră îndeplinită dacă, în termen de 30 de zile de la încetarea raportului de muncă, este angajat un nou salariat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puțin 12 luni. În cazul în care, în acest termen nu se angajează un nou salariat, microîntreprinderea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă.

Microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfășoare activități dintre cele prevăzute de art. 47 alin. (3) lit. f)-i) datorează impozit pe profit începând cu trimestrul respectiv. (5) Limitele fiscale prevăzute la alin. (1) se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent.

În cazul microîntreprinderii care, în cursul anului fiscal, se găsește în situația prevăzută la art. 47 alin. (1^1) , suplimentar față de regulile prevăzute la alin. (5) , limita fiscală privitoare la plafonul de 100.000 euro, prevăzută la alin. (1) , se verifică luând în calcul veniturile realizate de microîntreprindere, potrivit prevederilor art. 54 alin. (1) , însumate cu veniturile care constituie cifra de afaceri definită potrivit reglementărilor contabile aplicabile/veniturile menționate la art. 47 alin. (1^1) lit. d) , după caz, ale persoanelor cu care microîntreprinderea este legată.

În aplicarea prevederilor alin. (5^1) , împreună cu veniturile întreprinderilor legate cu microîntreprinderea care se găsește în situația prevăzută la art. 47 alin. (1^1) lit. d) se cumulează și o pătrime din norma anuală de venit stabilită/ajustată/redusă pentru anul fiscal curent a persoanelor fizice autorizate/întreprinderilor individuale/întreprinderilor familiale/altor forme de organizare a unei activități economice fără personalitate juridică, autorizate potrivit legilor în vigoare, care datorează impozit pe baza normei anuale de venit, potrivit prevederilor titlului IV .

Calculul și plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care se încadrează în prevederile alin. (1) , (2) , (4) și (7) se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate începând cu trimestrul respectiv. (7) În situația în care, în cursul anului fiscal, oricare dintre asociații/acționarii unei microîntreprinderi deține, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și la alte microîntreprinderi, asociații/acționarii trebuie să stabilească microîntreprinderea/ microîntreprinderile care iese/ies de sub incidența prezentului titlu și care urmează să aplice prevederile titlului II începând cu trimestrul în care se înregistrează situația respectivă, astfel încât condiția de deținere a unei singure microîntreprinderi să fie îndeplinită. Ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor se comunică organului fiscal competent, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad

Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă determinată potrivit alin. (1) se adaugă următoarele

Abrogat.

Pentru încadrarea în condițiile privind nivelul veniturilor prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. c) și la art. 52 alin. (1) se iau în calcul veniturile care constituie cifra de afaceri definită potrivit reglementărilor contabile aplicabile. Pentru aplicarea prevederilor art. 52 alin. (1) , la calculul cifrei de afaceri se adaugă și veniturile din transferul mijloacelor fixe/terenurilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal, în situația în care microîntreprinderea transferă, în cursul anului fiscal, mai mult de un activ din oricare subgrupă, astfel cum sunt prevăzute în Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre a Guvernului, respectiv mai mult de un teren.

Verificarea aplicării prevederilor art. 47 alin. (1) lit. h) și i) , alin. (4) și art. 52 alin. (7) se efectuează pe baza unei proceduri aprobate prin ordin al președintelui A.N.A.F.

Pentru anul fiscal 2025/2026, limita veniturilor realizate, reprezentând echivalentul în lei a 250.000 euro, respectiv echivalentul în lei a 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026, se verifică pe baza veniturilor realizate de către persoana juridică română la data de 31 decembrie 2024, respectiv la data de 31 decembrie 2025. Condiția referitoare la ponderea veniturilor din consultanță și/sau management în veniturile totale, de la data de 31 decembrie 2024, nu se aplică pentru calculul limitei de 250.000 euro.

Începând cu 1 ianuarie 2025, în aplicarea prevederilor art. 48 alin. (2^2) , se au în vedere, după caz, și activitățile corespunzătoare codurilor CAEN 5611 - Restaurante, 5612 - Activități ale unităților mobile de alimentație, 5622 - Alte servicii de alimentație n.c.a.

Persoanele juridice care se înființează în cursul unui an fiscal, precum și microîntreprinderile care intră sub incidența prevederilor art. 52 comunică organelor fiscale competente aplicarea/ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.

Persoanele juridice române comunică organelor fiscale competente aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plătește impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condițiile impuse la art. 47 alin. (1) lit. d) și e) nu mai este îndeplinită, microîntreprinderea comunică organelor fiscale competente ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor.

Microîntreprinderile care, în anul 2023, devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 47 alin. (1) comunică organelor fiscale competente ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal 2023.

Microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 47 sau ca urmare a exercitării opțiunii comunică organelor fiscale competente ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor.

Calculul și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

Abrogat.

Abrogat.

Microîntreprinderile care efectuează cheltuieli potrivit alin. (2^2) și sponsorizări au obligația de a depune declarația informativă privind beneficiarii bunurilor/serviciilor/sponsorizărilor, aferentă anului în care au înregistrat cheltuielile respective, potrivit alin. (1^1) și (2^2) , incluzând, după caz, și beneficiarii sumelor reportate din trimestrele anterioare. Modelul și conținutul declarației informative se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Microîntreprinderile au obligația de a depune, până la termenul de plată a impozitului, declarația de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Abrogat.

Abrogat.

În situația în care, ulterior depunerii formularului de redirecționare potrivit alin. (2^1) , impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat al anului pentru care s-a dispus redirecționarea se rectifică în sensul diminuării acestuia, iar contribuabilii au redirecționat o sumă mai mare decât suma care putea fi redirecționată, potrivit legii, aceștia datorează bugetului de stat diferența de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care a fost redirecționată în plus. Procedura privind determinarea și regularizarea diferenței de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care a fost redirecționată în plus față de sumele care pot fi redirecționate, potrivit legii, se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului 2023 se redirecționează potrivit prevederilor în vigoare până la data de 31 decembrie 2023.

Ultimul an fiscal în care sumele reprezentând sponsorizări/burse și sumele reprezentând achiziția de aparate de marcat electronice fiscale, rămase de reportat, potrivit legii, se scad din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este anul fiscal 2023.

Persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare, potrivit legii, în cursul aceluiași an în care a început lichidarea au obligația să depună declarația de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și să plătească impozitul aferent până la data depunerii situațiilor financiare la organul fiscal competent.

Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare au obligația să depună declarația de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și să plătească impozitul până la închiderea perioadei impozabile.

Impozitul reglementat de prezentul titlu reprezintă venit al bugetului de stat.

Microîntreprinderile sunt obligate să țină evidența amortizării fiscale, potrivit art. 28 al titlului II .

Pentru declararea, reținerea și plata impozitului pe dividendele plătite către o persoană juridică română, microîntreprinderile sunt obligate să aplice prevederile art. 43 al titlului II .