Înapoi la Legislație

Legea nr. 227/2015 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Text consolidat la
8 mai 2026
Emitent
PARLAMENTUL
Articole
661

Pe scurt

Legea nr. 227/2015: CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015).

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Când a fost modificat ultima dată?
La 8 mai 2026, prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 38 din 4 mai 2026.
La ce dată este consolidat textul?
Textul include modificările în vigoare până la 8 mai 2026.
Cine l-a emis?
PARLAMENTUL
Câte articole are?
661 articole.
Cuprins

CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015)

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 344 · Responsabilitățile plătitorilor de accize

(1)

Plătitorii de accize au obligația de a se înregistra la autoritatea competentă.

(2)

Orice plătitor de accize poartă răspunderea pentru calcularea corectă și plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat și pentru depunerea la termenul legal a declarațiilor de accize la autoritatea competentă, conform prevederilor prezentului capitol.

Art. 345 · Plata accizelor la bugetul de stat

(1)

Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizele devin exigibile, cu excepția cazurilor pentru care se prevede în mod expres un alt termen de plată.

(2)

Prin excepție de la prevederile alin. (1)

a)

în cazul furnizorilor autorizați de energie electrică sau de gaz natural, termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc facturarea către consumatorul final. În cazul prevăzut la art. 356 alin. (1^1) și art. 358 alin. (3) , termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc autoconsumul

b)

în cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv, momentul plății accizelor este momentul înregistrării declarației vamale de import

c)

orice persoană aflată în una dintre situațiile prevăzute la art. 340 alin. (4)-(7) are obligația de a plăti accizele în termen de 5 zile de la data la care acestea au devenit exigibile

d)

în situațiile prevăzute la art. 340 alin. (1) lit. b) și c) acciza se plătește în ziua lucrătoare imediat următoare celei în care a fost depusă declarația de accize

e)

în situația prevăzută la art. 417 alin. (2) acciza se plătește în prima zi lucrătoare imediat următoare celei în care s-au recepționat produsele.

(3)

Livrarea produselor prevăzute la art. 350 alin. (1) lit. b) , art. 351 alin. (1) , cu excepția produselor care se încadrează la pozițiile 3.1.1, 3.1.2, 3.1.3 și 3.2.1 din anexa nr. 1 , art. 352 , art. 353 alin. (1) și a produselor energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. a)-e) , din antrepozite fiscale ori din locația în care acestea au fost recepționate de către destinatarul înregistrat, se efectuează numai în momentul în care furnizorul deține documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantității ce urmează a fi facturată. Cu ocazia depunerii declarației lunare de accize se regularizează eventualele diferențe dintre valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către beneficiarii produselor, în numele antrepozitului fiscal ori al destinatarului înregistrat, și valoarea accizelor aferente cantităților de produse accizabile efectiv livrate de aceștia, în decursul lunii precedente.

(3^1)

Deplasarea produselor prevăzute la art. 350 alin. (1) lit. b) , art. 351 alin. (1) , cu excepția produselor care se încadrează la pozițiile 3.1.1, 3.1.2, 3.1.3 și 3.2.1 din anexa nr. 1 , la art. 352 , art. 353 alin. (1) și a produselor energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. a)-e) din antrepozite fiscale ori din locația în care acestea au fost recepționate de către destinatarul înregistrat către alte locuri de depozitare se efectuează numai în momentul în care antrepozitarul autorizat sau destinatarul înregistrat face dovada plății la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantității ce urmează a fi deplasată fără a avea loc livrarea produselor către cumpărător.

(3^2)

Livrarea produselor prevăzute la art. 354 alin. (1) din locația în care acestea au fost recepționate de către destinatarul înregistrat se efectuează numai în momentul în care furnizorul deține documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantității ce urmează a fi facturată. Cu ocazia depunerii declarației lunare de accize se regularizează eventualele diferențe dintre valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către beneficiarii produselor, în numele destinatarului înregistrat, și valoarea accizelor aferente cantităților de produse accizabile efectiv livrate de aceștia, în decursul lunii precedente.

(3^3)

Deplasarea produselor prevăzute la art. 354 alin. (1) din locația în care acestea au fost recepționate de către destinatarul înregistrat către alte locuri de depozitare se efectuează numai în momentul în care destinatarul înregistrat face dovada plății la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantității ce urmează a fi deplasată fără a avea loc livrarea produselor către cumpărător.

(3^4)

În situațiile prevăzute la alin. (3^1) , (3^3) și (3^5) , deplasarea produselor accizabile de la antrepozitul fiscal ori din locația în care acestea au fost recepționate de către destinatarul înregistrat către alte locuri de depozitare este însoțită de avizul de însoțire, în care se înscrie mențiunea accize plătite.

(3^5)

În cazul antrepozitarilor autorizați începând cu data de 1 ianuarie 2024, în primele 36 de luni de la obținerea pentru prima dată a autorizației

a)

livrarea produselor prevăzute la art. 350 alin. (1) lit. b) , art. 351 alin. (1) , cu excepția produselor care se încadrează la pozițiile 3.1.1, 3.1.2, 3.1.3 și 3.2.1 din anexa nr. 1 , art. 352 , art. 353 alin. (1) , art. 354 alin. (1) și a produselor energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. a)-e ), din antrepozite fiscale se efectuează numai în momentul în care furnizorul deține documentul de plată care atestă virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantității ce urmează a fi facturată. Cu ocazia depunerii declarației lunare de accize se regularizează eventualele diferențe dintre valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către beneficiarii produselor, în numele antrepozitului fiscal, și valoarea accizelor aferente cantităților de produse accizabile efectiv livrate de aceștia, în decursul lunii precedente

b)

deplasarea produselor prevăzute la art. 350 alin. (1) lit. b) , art. 351 alin. (1) , cu excepția produselor care se încadrează la pozițiile 3.1.1, 3.1.2, 3.1.3 și 3.2.1 din anexa nr. 1 , art. 352 , art. 353 alin. (1) , art. 354 alin. (1) și a produselor energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. a)-e) , din antrepozite fiscale către alte locuri de depozitare se efectuează numai în momentul în care antrepozitarul autorizat face dovada plății la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantității ce urmează a fi deplasată fără a avea loc livrarea produselor către cumpărător. Deplasarea produselor accizabile de la antrepozitul fiscal către alte locuri de depozitare este însoțită de avizul de însoțire, în care se înscrie mențiunea accize plătite.

(4)

Plata accizelor prevăzute la alin. (3) , (3^2) și (3^5) se efectuează de către furnizor ori de către cumpărător. În situația în care plata este efectuată de către cumpărător în numele furnizorului, aceasta trebuie efectuată în contul al cărui titular este furnizorul, deschis la unitățile Trezoreriei Statului.

(5)

Livrarea produselor prevăzute la alin. (3) și (3^5) din antrepozitele fiscale sau din locurile în care au fost recepționate de către destinatarii înregistrați și livrarea produselor prevăzute la alin. (3^2) din locurile în care au fost recepționate de către destinatarii înregistrați se fac numai pe baza comenzii cumpărătorului.

(6)

Pe baza comenzii, furnizorul emite cumpărătorului un document în care menționează: denumirea produsului, cantitatea, valoarea accizei datorate. În cazul în care plata accizelor se efectuează de către cumpărător, documentul cuprinde și informații cu privire la denumirea, codul de identificare fiscală și numărul contului deschis la Trezoreria Statului ale furnizorului.

(7)

Comenzile menționate la alin. (6) se exprimă în unitatea de măsură prevăzută în anexa nr. 1 . În cazul în care livrarea se efectuează în vase calibrate, comenzile trebuie să corespundă capacităților înscrise în documentele însoțitoare ale vaselor calibrate.

(8)

În situațiile prevăzute la alin. (7) , cantitățile din comenzi, pentru produsele energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. a)-e) , exprimate în litri la temperatura efectivă, se corectează cu densitatea la temperatura de +15°C, rezultând cantitatea exprimată în litri pentru care se datorează accize. Valoarea accizelor datorate se calculează prin înmulțirea cantității cu nivelul accizelor pe unitatea de măsură, exprimată în litri.

(9)

La livrarea efectivă a cantităților de produse energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. a)-e) , exprimate în litri, furnizorul recalculează contravaloarea accizelor conform procedeului de mai sus. Sumele astfel obținute, reprezentând accize, se evidențiază distinct în factura emisă cumpărătorului de către furnizor.

(10)

Eventualele diferențe între valoarea accizelor virate la bugetul de stat calculate pe baza documentului prevăzut la alin. (6) și valoarea accizelor aferente cantităților de produse accizabile prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. a)-e) , efectiv livrate de furnizori, conform facturii, se regularizează cu ocazia depunerii declarației lunare privind obligațiile de plată la bugetul de stat.

Art. 346 · Depunerea declarațiilor de accize

(1)

Orice plătitor de accize, cu excepția importatorului autorizat, are obligația de a depune lunar la autoritatea competentă o declarație de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.

(2)

Declarațiile de accize se depun la autoritatea competentă de către plătitorii de accize până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declarația.

(3)

Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2) , orice persoană aflată în una dintre situațiile prevăzute la art. 340 alin. (1) lit. b) și c) și art. 340 alin. (4)-(7) are obligația de a depune o declarație de accize la autoritatea competentă în termen de 5 zile calendaristice de la data eliberării pentru consum.

(4)

Orice plătitor de accize are obligația de a depune anual la autoritatea competentă decontul privind accizele, conform dispozițiilor legale privind obligațiile de plată la bugetul de stat, până la data de 30 aprilie a anului următor celui de raportare.

Art. 347 · Documente fiscale

Pentru produsele accizabile care sunt transportate sau sunt deținute în afara antrepozitului fiscal, proveniența trebuie să fie dovedită conform prevederilor stabilite prin normele metodologice

Art. 348 · Garanții

(1)

Antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat, expeditorul înregistrat și importatorul autorizat au obligația depunerii la autoritatea competentă a unei garanții, la nivelul stabilit conform prevederilor din normele metodologice, care să asigure plata accizelor ce pot deveni exigibile. Garanția poate fi constituită sub formă de

a)

consemnare de mijloace bănești la o unitate a Trezoreriei Statului

b)

scrisoare de garanție/poliță de asigurare de garanție emisă în condițiile legii de o instituție de credit/societate de asigurare înregistrată în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European, autorizată să își desfășoare activitatea pe teritoriul României, în favoarea autorității fiscale teritoriale la care operatorul economic este înregistrat ca plătitor de impozite și taxe.

(1^1)

Destinatarul înregistrat care prezintă risc fiscal ridicat are obligația constituirii unei garanții de 120% din contravaloarea accizelor aferente cantității de produse accizabile pe care intenționează să o primească, sub forma prevăzută la alin. (1) . În situația în care organele competente constată indiciile săvârșirii unei infracțiuni și evaluează prejudiciul, operatorul economic are obligația de a reîntregi garanția la nivelul prejudiciului, cu excepția situației în care garanția este îndestulătoare.

(1^2)

Regulile referitoare la constituirea, actualizarea și eliberarea garanției prevăzute la alin. (1^1) se stabilesc prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române. Garanția poate fi eliberată numai după verificarea de către organele fiscale competente a îndeplinirii de către operatorul economic a tuturor obligațiilor legale privind evidențierea, declararea și plata obligațiilor fiscale administrate de A.N.A.F.

(1^3)

Prin excepție de la prevederile alin. (2) , în situația în care destinatarul înregistrat care prezintă risc fiscal ridicat înregistrează obligații fiscale restante administrate de A.N.A

F)

cu mai mult de 5 zile față de termenul legal de plată, garanția se extinde și asupra acestor obligații de drept și fără nicio altă formalitate.

(1^4)

Antrepozitarul autorizat care prezintă risc fiscal ridicat are obligația constituirii unei garanții de 120% din contravaloarea accizelor aferente cantității de produse accizabile pe care intenționează să o expedieze, sub forma prevăzută la alin. (1) . În situația în care organele competente constată indiciile săvârșirii unei infracțiuni și evaluează prejudiciul, operatorul economic are obligația de a reîntregi garanția la nivelul prejudiciului, cu excepția situației în care garanția este îndestulătoare.

(1^5)

Regulile referitoare la constituirea, actualizarea și eliberarea garanției prevăzute la alin. (1^4) se stabilesc prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române. Garanția poate fi eliberată numai după verificarea de către organele fiscale competente a îndeplinirii de către operatorul economic a tuturor obligațiilor legale privind evidențierea, declararea și plata obligațiilor fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală.

(1^6)

Prin excepție de la prevederile alin. (2) , în situația în care antrepozitarul autorizat care prezintă risc fiscal ridicat înregistrează obligații fiscale restante administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală cu mai mult de 5 zile față de termenul legal de plată, garanția se extinde și asupra acestor obligații de drept și fără nicio altă formalitate.

(2)

În situația în care antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat, expeditorul înregistrat sau importatorul autorizat înregistrează obligații fiscale restante administrate de A.N.A

F)

cu mai mult de 30 de zile față de termenul legal de plată, garanția se extinde și asupra acestor obligații de drept și fără nicio altă formalitate.

(3)

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , garanția poate fi depusă de proprietarul produselor accizabile sau, în comun, de către acesta și una dintre persoanele prevăzute la alin. (1) , în cazurile și în condițiile stabilite prin normele metodologice.

(4)

În cazul antrepozitarilor autorizați, prin normele metodologice se stabilesc niveluri minime și maxime ale garanțiilor, în funcție de natura și volumul produselor accizabile ce urmează a fi realizate sau depozitate.

(5)

Garanția este valabilă pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

(6)

Tipul, modul de calcul, valoarea, durata și condițiile de reducere a garanției sunt prevăzute în normele metodologice, pe tipuri de activități și grupe de produse.

(7)

În cazul antrepozitarului autorizat care deține și calitatea de expeditor înregistrat, condițiile și cuantumul garanției se stabilesc prin normele metodologice.

(8)

Valoarea garanției se analizează anual sau, ori de câte ori este necesar, de către autoritatea competentă, în vederea actualizării în funcție de schimbările intervenite în volumul afacerii sau asupra nivelului accizelor.

Art. 349 · Bere

(1)

În înțelesul prezentului capitol, bere reprezintă orice produs încadrat la codul NC 2203 sau orice produs care conține un amestec de bere și de băuturi nealcoolice, încadrat la codul NC 2206, având, și într-un caz, și în altul, o concentrație alcoolică mai mare de 0,5% în volum.

(2)

Nivelul redus al accizelor prevăzut la art. 342 alin. (1^1) se aplică și pentru micii producători independenți de bere nou-înființați care declară pe propria răspundere că vor produce o cantitate mai mică de 200.000 hl de bere/an.

(3)

Fiecare mic producător independent are obligația de a depune la autoritatea competentă, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declarație pe propria răspundere privind cantitatea de bere pe care a produs-o în anul calendaristic precedent și/sau cantitatea de bere pe care urmează să o producă în anul în curs, potrivit prevederilor din normele metodologice.

(4)

Atunci când antrepozitarul autorizat nu respectă cele declarate prin declarația pe propria răspundere prevăzută la alin. (2) sau alin. (3) , după caz, acesta este obligat la plata unei sume reprezentând nivelul standard al accizei prevăzut pentru bere în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul titlu, aplicat asupra diferenței cantității care depășește 200.000 hl.

(5)

Sumele astfel calculate se stabilesc la data de 31 decembrie a anului în care s-a înregistrat depășirea cantității declarate și se plătesc de către antrepozitarul autorizat până la data de 15 ianuarie a anului următor.

(6)

În anul calendaristic următor celui în care antrepozitarul autorizat a realizat o producție mai mare de 200.000 hl, acesta nu beneficiază de nivelul redus al accizelor.

(7)

Antrepozitarul autorizat care produce și alte produse accizabile care se încadrează în prevederile art. 335 alin. (2) lit. a) nu poate beneficia de acciza specifică redusă.

(8)

Abrogat.

(9)

Abrogat.

Art. 350 · Vinuri

(1)

În înțelesul prezentului capitol, vinurile sunt

a)

vinuri liniștite, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 și 2205, cu excepția vinului spumos, așa cum este definit la lit. b) , și care

1.

au o concentrație alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depășește 15% în volum, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare; sau

2.

au o concentrație alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depășește 18% în volum, au fost obținute fără nicio îmbogățire și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare

b)

vinuri spumoase, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 10, 2204 21 06, 2204 21 07, 2204 21 08, 2204 21 09, 2204 29 10 și 2205 și care

1.

sunt prezentate în sticle închise cu dop tip ciupercă fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune egală ori mai mare de 3 bari datorată dioxidului de carbon în soluție; și

2.

au o concentrație alcoolică care depășește 1,2% în volum, dar care nu depășește 15% în volum și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

(2)

Nivelul redus al accizelor prevăzut la art. 342 alin. (1^1) se aplică și pentru micii producători independenți de vinuri spumoase nou-înființați care declară pe propria răspundere că vor produce o cantitate mai mică de 1.000 hl de vinuri spumoase/an.

(3)

Fiecare mic producător independent are obligația de a depune la autoritatea competentă, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declarație pe propria răspundere privind cantitatea de produse reprezentând vinuri spumoase pe care a produs-o în anul calendaristic precedent și/sau cantitatea de vinuri spumoase pe care urmează să o producă în anul în curs, potrivit prevederilor din normele metodologice.

(4)

Atunci când antrepozitarul autorizat nu respectă cele declarate prin declarația pe propria răspundere prevăzută la alin. (2) sau alin. (3) , după caz, acesta este obligat la plata unei sume reprezentând nivelul standard al accizei prevăzut pentru vinurile spumoase în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul titlu, aplicat asupra diferenței cantității care depășește 1.000 hl.

(5)

Sumele astfel calculate se stabilesc la data de 31 decembrie a anului în care s-a înregistrat depășirea cantității declarate și se plătesc de către antrepozitarul autorizat până la data de 15 ianuarie a anului următor.

(6)

În anul calendaristic următor celui în care antrepozitarul autorizat a realizat o producție mai mare de 1.000 hl, acesta nu beneficiază de nivelul redus al accizelor.

(7)

Antrepozitarul autorizat care produce și alte produse accizabile care se încadrează în prevederile art. 335 alin. (2) lit. a) nu poate beneficia de acciza specifică redusă.

Art. 351 · Băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri

(1)

În înțelesul prezentului capitol, băuturile fermentate, altele decât bere și vinuri, reprezintă

a)

băuturi fermentate liniștite, care se încadrează la codurile NC 2204 și 2205 și care nu sunt prevăzute la art. 350 , precum și toate produsele încadrate la codurile NC 2206, cu excepția altor băuturi fermentate spumoase, așa cum sunt definite la lit. b) , și a produsului prevăzut la art. 349 , având

1.

o concentrație alcoolică ce depășește 1,2% în volum, dar nu depășește 10% în volum; sau

2.

o concentrație alcoolică ce depășește 10% în volum, dar nu depășește 15% în volum, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare

b)

băuturi spumoase fermentate, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2206 00 31 și 2206 00 39, precum și la produsele încadrate la codurile NC 2204 10, 2204 21 06, 2204 21 07, 2204 21 08, 2204 21 09, 2204 29 10 și 2205, care nu se încadrează în prevederile art. 350 și care

1.

au o concentrație alcoolică care depășește 1,2% în volum, dar nu depășește 13% în volum; sau

2.

au o concentrație alcoolică care depășește 13% în volum, dar nu depășește 15% în volum și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

(1^1)

Intră sub incidența prevederilor alin. (1) doar băuturile fermentate, altele decât bere și vinuri, obținute din fermentarea fructelor, a bacelor, a legumelor, a unei soluții de miere în apă sau din fermentarea sucului proaspăt sau a sucului concentrat obținut din cele de mai sus. Se interzice adăugarea oricărui alt tip de alcool sau băutură alcoolică în scopul producerii de băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri. În sensul prezentului articol, adaosul de alcool utilizat pentru a dilua sau a dizolva substanțele aromatizante se consideră că se încadrează în doza strict necesară doar în măsura în care concentrația alcoolică a produsului finit rezultat nu crește cu mai mult de 1,2% în volum. Alcoolul utilizat în acest scop nu este considerat adaos de alcool în scopul producerii de băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri. Adăugarea acestor substanțe aromatizante nu trebuie să modifice semnificativ caracterul produsului original.

(1^2)

Se încadrează la pozițiile 3.1.1, 3.1.2, 3.1.3 sau 3.2.1 din anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul titlu băuturile fermentate cu o concentrație alcoolică pe volum de sub 8,5% vol.

(2)

Abrogat.

(3)

Se încadrează la poziția 3.1.1 din anexa nr. 1 la titlul VIII produsele care au denumirea de cidru de mere și/sau de pere a căror presiune datorată dioxidului de carbon în soluție este mai mică de 3 bari, obținute din fermentarea completă sau parțială a merelor și/sau a perelor procesate, cu sau fără adaos, înainte sau după fermentare, de apă, arome și zaharuri, și încadrate la codurile NC 2206 00.

(4)

Se încadrează la poziția 3.1.2 din anexa nr. 1 la titlul VIII produsele denumite hidromel obținute din fermentarea unei soluții de miere, încadrate la codurile NC 2206 00 59 și NC 2206 00 89, precum și la codul NC 2206 00 39.

(5)

Se încadrează la poziția 3.2.1 din anexa nr. 1 la titlul VIII produsele denumite cidru de mere și/sau de pere a căror presiune datorată dioxidului de carbon în soluție este egală sau mai mare de 3 bari, obținute din fermentarea completă sau parțială a merelor și/sau a perelor procesate, cu sau fără adaos, înainte sau după fermentare, de apă, arome și zaharuri, și încadrate la codurile NC 2206 00.

(6)

Presiunea datorată dioxidului de carbon în soluție pentru băuturile fermentate, altele decât bere și vinuri, prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 1 , se măsoară la temperatura de 20°C.

(7)

Nivelul redus al accizelor prevăzut la art. 342 alin. (1^1) se aplică și pentru micii producători independenți de băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, nou-înființați care declară pe propria răspundere că vor produce o cantitate mai mică de 15.000 hl de băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri/an.

(8)

Fiecare mic producător independent are obligația de a depune la autoritatea competentă, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declarație pe propria răspundere privind cantitatea de produse reprezentând băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, pe care a produs-o în anul calendaristic precedent și/sau cantitatea de băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, pe care urmează să o producă în anul în curs, potrivit prevederilor din normele metodologice.

(9)

Atunci când antrepozitarul autorizat nu respectă cele declarate prin declarația pe propria răspundere prevăzută la alin. (7) sau alin. (8) , după caz, acesta este obligat la plata unei sume reprezentând nivelul standard al accizei prevăzut pentru băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul titlu, aplicat asupra diferenței cantității care depășește 15.000 hl.

(10)

Sumele astfel calculate se stabilesc la data de 31 decembrie a anului în care s-a înregistrat depășirea cantității declarate și se plătesc de către antrepozitarul autorizat până la data de 15 ianuarie a anului următor.

(11)

În anul calendaristic următor celui în care antrepozitarul autorizat a realizat o producție mai mare de 15.000 hl, acesta nu beneficiază de nivelul redus al accizelor.

(12)

Antrepozitarul autorizat care produce și alte produse accizabile care se încadrează în prevederile art. 335 alin. (2) lit. a) nu poate beneficia de acciza specifică redusă.

Art. 352 · Produse intermediare

(1)

În înțelesul prezentului capitol, produsele intermediare reprezintă toate produsele care au o concentrație alcoolică ce depășește 1,2% în volum, dar nu depășește 22% în volum, și care se încadrează la codurile NC 2204, 2205 și 2206, dar care nu intră sub incidența art. 349-351 .

(2)

De asemenea, se consideră produse intermediare și

a)

orice băutură fermentată liniștită prevăzută la art. 351 alin. (1) lit. a) , care are o concentrație alcoolică ce depășește 5,5% în volum și care nu rezultă în întregime din fermentare

b)

orice băutură fermentată spumoasă prevăzută la art. 351 alin. (1) lit. b) , care are o concentrație alcoolică ce depășește 8,5% în volum și care nu rezultă în întregime din fermentare.

Art. 353 · Alcool etilic

(1)

În înțelesul prezentului capitol, alcool etilic reprezintă

a)

toate produsele care au o concentrație alcoolică ce depășește 1,2% în volum și care sunt încadrate la codurile NC 2207 și 2208, chiar atunci când aceste produse fac parte dintr-un produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate

b)

produsele care au o concentrație alcoolică ce depășește 22% în volum și care sunt cuprinse în codurile NC 2204, 2205 și 2206

c)

abrogată

d)

băuturi spirtoase potabile care conțin produse, în soluție sau nu.

(2)

Pentru alcoolul etilic produs în micile distilerii se aplică nivelul prevăzut în anexa nr. 1 , care face parte integrantă din prezentul titlu, pentru această categorie de producători cu condiția ca producția realizată de aceștia să nu depășească anual limita cantitativă maximă de 10 hl alcool pur. Beneficiază de nivelul redus al accizelor micile distilerii care sunt independente din punct de vedere juridic și economic de orice altă distilerie și nu funcționează sub licența de produs a unei alte distilerii. La calculul producției realizate nu se includ cantitățile de alcool pur realizate în sistem de prestări de servicii pentru persoane fizice în limita individuală prevăzută la art. 342 alin. (1^6) pentru fiecare persoană fizică în parte.

(3)

Nivelul prevăzut pentru micile distilerii se aplică și pentru micile distilerii nou-înființate care declară pe propria răspundere că vor produce o cantitate mai mică de 10 hl alcool pur/an.

(4)

Fiecare mică distilerie are obligația de a depune la autoritatea competentă, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declarație pe propria răspundere privind cantitatea de alcool pur pe care a produs-o în anul calendaristic precedent, cu evidențierea clară a cantității de alcool realizat în sistem de prestări de servicii pentru persoane fizice, precum și cantitatea de alcool pur pe care urmează să o producă în anul în curs, potrivit prevederilor din normele metodologice.

(5)

Pentru produsele realizate de către micile distilerii care depășesc limita cantitativă maximă de 10 hl alcool pur în ultimele 12 luni consecutive de funcționare, nivelul redus al accizelor, prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul titlu, pentru această categorie de producători nu se mai aplică pentru produsele eliberate pentru consum sau livrate în regim suspensiv de plata accizelor, după caz, din luna imediat următoare celei în care limitele cantitative maxime au fost depășite.

(6)

Atunci când antrepozitarul autorizat nu respectă cele declarate prin declarația pe propria răspundere prevăzută la alin. (3) sau alin. (4) , după caz, acesta este obligat la plata unei sume reprezentând nivelul standard al accizei prevăzut pentru alcool etilic în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul titlu, aplicat asupra diferenței cantității care depășește 10 hl alcool pur/an.

(7)

În anul calendaristic următor celui în care antrepozitarul autorizat ca mică distilerie a realizat o producție mai mare de 10 hl alcool pur, acesta nu beneficiază de nivelul redus al accizelor.

(8)

Sumele astfel calculate se stabilesc la data de 31 decembrie a anului în care s-a înregistrat depășirea cantității declarate și se plătesc de către antrepozitarul autorizat până la data de 15 ianuarie a anului următor.

(9)

Antrepozitarul autorizat care produce și alte produse accizabile care se încadrează în prevederile art. 335 alin. (2) lit. a) nu poate beneficia de acciza specifică micilor distilerii.

Art. 354 · Tutun prelucrat

(1)

În înțelesul prezentului capitol, tutun prelucrat reprezintă

a)

țigarete

b)

țigări și țigări de foi

c)

tutun de fumat

1.

tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în țigarete

2.

alte tutunuri de fumat.

(2)

Se consideră țigarete

a)

rulourile de tutun destinate fumatului ca atare și care nu sunt țigări sau țigări de foi, în sensul alin. (3)

b)

rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de țigarete, prin simpla mânuire neindustrială

c)

rulourile de tutun care se pot înfășura în hârtie de țigarete, prin simpla mânuire neindustrială

d)

orice produs care conține total sau parțial alte substanțe decât tutunul, dar care respectă criteriile prevăzute la lit. a) , b) sau c) .

(3)

Se consideră țigări sau țigări de foi, dacă, având în vedere proprietățile acestora și așteptările obișnuite ale clienților, pot și au rolul exclusiv de a fi fumate ca atare, după cum urmează

a)

rulourile de tutun cu un înveliș exterior din tutun natural

b)

rulourile de tutun cu umplutură mixtă mărunțită și cu înveliș exterior de culoarea obișnuită a unei țigări de foi, din tutun reconstituit, care acoperă în întregime produsul, inclusiv, după caz, filtrul, cu excepția vârfului, în cazul țigărilor de foi cu vârf, dacă masa unitară, fără a include filtrul sau muștiucul, nu este mai mică de 2,3 g și nici mai mare de 10 g și circumferința a cel puțin o treime din lungime nu este mai mică de 34 mm

c)

produsele alcătuite parțial din alte substanțe decât tutun și care îndeplinesc criteriile prevăzute la lit. a) și b) .

(4)

Se consideră tutun de fumat

a)

tutunul tăiat sau fărâmițat într-un alt mod, răsucit ori presat în bucăți și care poate fi fumat fără prelucrare industrială ulterioară

b)

deșeuri de tutun puse în vânzare cu amănuntul care nu intră sub incidența alin. (2) și (3) și care pot fi fumate. În sensul prezentului articol, deșeurile de tutun sunt considerate ca fiind resturi de foi de tutun și produse secundare obținute la prelucrarea tutunului sau fabricarea produselor din tutun

c)

orice produs care constă total sau parțial din alte substanțe decât tutunul, dar care îndeplinește, pe de altă parte, criteriile prevăzute la lit. a) sau b) .

(5)

Se consideră tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în țigarete

a)

tutunul de fumat așa cum este definit la alin. (4) , pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lățime de tăiere sub 1,5 mm

b)

tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun care au o lățime de tăiere de 1,5 mm sau mai mult, dacă tutunul de fumat este vândut ori destinat vânzării pentru rularea în țigarete.

(6)

Fără să contravină prevederilor alin. (2) lit. d) și alin. (4) lit. c) , produsele care nu conțin tutun și care sunt utilizate exclusiv în scopuri medicale nu sunt tratate ca tutun prelucrat, potrivit prevederilor din normele metodologice.

(7)

Un rulou de tutun prevăzut la alin. (2) este considerat, pentru aplicarea accizei, ca două țigarete, atunci când are o lungime, excluzând filtrul sau muștiucul, mai mare de 8 cm, fără să depășească 11 cm, ca 3 țigarete, excluzând filtrul sau muștiucul, când are o lungime mai mare de 11 cm, fără să depășească 14 cm, și așa mai departe.

(8)

Toți operatorii economici plătitori de accize pentru tutunul prelucrat, potrivit prezentului capitol, au obligația de a prezenta autorității competente liste cuprinzând date cu privire la produsele accizabile eliberate pentru consum, în conformitate cu prevederile din normele metodologice.

Art. 355 · Produse energetice

(1)

În înțelesul prezentului capitol, produsele energetice sunt

a)

produsele cu codurile NC de la 1507 la 1518, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor

b)

produsele cu codurile NC 2701, 2702 și de la 2704 la 2715

c)

produsele cu codurile NC 2901 și 2902

d)

produsele cu codul NC 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetică, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor

e)

produsele cu codul NC 3403

f)

produsele cu codul NC 3811

g)

produsele cu codul NC 3817

h)

produsele cu codul NC 3824 90 99, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor.

(2)

Intră sub incidența prevederilor secțiunilor a 9-a și a 16-a doar următoarele produse energetice

a)

produsele cu codurile NC de la 1507 la 1518, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor

b)

produsele cu codurile NC 2707 10, 2707 20, 2707 30 și 2707 50

c)

produsele cu codurile NC de la 2710 11 la 2710 19 69. Pentru produsele cu codurile NC 2710 11 21, 2710 11 25 și 2710 19 29, prevederile secțiunii a 16-a se aplică numai circulației comerciale în vrac

d)

produsele cu codurile NC 2711, cu excepția 2711 11, 2711 21 și 2711 29

e)

produsele cu codul NC 2901 10

f)

produsele cu codurile NC 2902 20, 2902 30, 2902 41, 2902 42, 2902 43 și 2902 44

g)

produsele cu codul NC 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetică, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor

h)

produsele cu codul NC 3824 90 99, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor

i)

produsele cu codurile NC 3811 11 10, 3811 11 90, 3811 19 00 și 3811 90 00.

(3)

Produsele energetice pentru care se datorează accize sunt

a)

benzina cu plumb cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 51 și 2710 11 59

b)

benzina fără plumb cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 41, 2710 11 45 și 2710 11 49

c)

motorina cu codurile NC de la 2710 19 41 până la 2710 19 49

d)

kerosenul cu codurile NC 2710 19 21 și 2710 19 25

e)

gazul petrolier lichefiat cu codurile NC de la 2711 12 11 până la 2711 19 00

f)

gazul natural cu codurile NC 2711 11 00 și 2711 21 00

g)

păcura cu codurile NC de la 2710 19 61 până la 2710 19 69

h)

cărbunele și cocsul cu codurile NC 2701, 2702 și 2704.

(4)

De asemenea, se datorează accize pentru produsele energetice, altele decât cele prevăzute la alin. (3) , care sunt destinate a fi utilizate, puse în vânzare ori utilizate drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor. Nivelul accizei se stabilește în funcție de destinație la nivelul aplicabil combustibilului pentru încălzire sau combustibilului pentru motor echivalent.

(5)

Produsele energetice prevăzute la alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora, dacă sunt destinate a fi utilizate, puse în vânzare ori utilizate drept combustibil pentru motor, cu excepția celor utilizate drept combustibil pentru navigație, sunt supuse unei accize la nivelul motorinei.

(6)

Pe lângă produsele energetice prevăzute la alin. (1) , orice produs destinat a fi utilizat, pus în vânzare ori utilizat drept combustibil pentru motor sau ca aditiv ori pentru a crește volumul final al combustibilului pentru motor este accizat la nivelul combustibilului pentru motor echivalent.

(7)

Pe lângă produsele energetice prevăzute la alin. (1) , orice altă hidrocarbură, cu excepția turbei, destinată a fi utilizată, pusă în vânzare sau utilizată pentru încălzire este accizată cu acciza aplicabilă produsului energetic echivalent.

(8)

Consumul de produse energetice în incinta unui loc de producție de produse energetice nu este considerat a fi un fapt generator de accize în cazul în care consumul constă în produse energetice produse în incinta acelui loc de producție. Când acest consum se efectuează în alte scopuri decât cel de producție și, în special, pentru propulsia vehiculelor, se consideră fapt generator de accize.

Art. 356 · Gaz natural

(1)

În scopul aplicării art. 338 și 339 , gazul natural este supus accizelor și accizele devin exigibile la momentul furnizării de către distribuitorii sau redistribuitorii autorizați potrivit legii direct către consumatorii finali din România.

(1^1)

O entitate care produce gaz natural pentru uz propriu este considerată, în sensul aplicării alin. (1) , atât producător, cât și consumator final.

(2)

Operatorii economici autorizați în domeniul gazului natural au obligația de a se înregistra la autoritatea competentă înainte de desfășurarea activității cu gaz natural, în condițiile prevăzute în normele metodologice.

(3)

Atunci când gazul natural este furnizat în România de un distribuitor sau de un redistribuitor care nu are sediu stabil în România, accizele devin exigibile la furnizarea către consumatorul final și se plătesc de o societate desemnată de acel distribuitor sau redistribuitor, care trebuie să fie înregistrată la autoritatea competentă din România.

(4)

Prin excepție de la prevederile art. 338 , nu se consideră ca fiind fapt generator de accize consumul de gaz natural utilizat pentru menținerea capacității de a transporta și de a distribui gaz natural, în limitele stabilite de autoritatea de reglementare în domeniu.

Art. 357 · Cărbune, cocs și lignit

În scopul aplicării art. 338 și 339 , cărbunele, cocsul și lignitul sunt supuse accizelor și accizele devin exigibile la momentul livrării acestora în România de către operatorii economici producători sau de către operatorii economici care efectuează achiziții intracomunitare ori care importă astfel de produse. Acești operatori economici au obligația să se înregistreze la autoritatea competentă înainte de desfășurarea activității cu astfel de produse, în condițiile prevăzute în normele metodologice

Art. 358 · Energie electrică

(1)

În înțelesul prezentului capitol, energia electrică este produsul cu codul NC 2716.

(2)

În scopul aplicării prevederilor art. 338 și 339 , energia electrică este supusă accizelor și accizele devin exigibile la momentul furnizării energiei electrice, după caz, de producători, distribuitori sau redistribuitori către consumatorii finali din România.

(3)

O entitate care produce energie electrică pentru uz propriu este considerată, în sensul aplicării alin. (2) , atât producător, cât și consumator final.

(4)

Prin excepție de la prevederile art. 338 , nu se consideră ca fiind fapt generator de accize consumul de energie electrică utilizat pentru menținerea capacității de a produce, de a transporta și de a distribui energie electrică, în limitele stabilite de autoritatea de reglementare în domeniu.

(5)

Operatorii economici autorizați în domeniul energiei electrice au obligația de a se înregistra la autoritatea competentă înainte de desfășurarea activității cu energie electrică, în condițiile prevăzute în normele metodologice.

(6)

Atunci când energia electrică este furnizată în România de un distribuitor sau de un redistribuitor din alt stat membru, care nu este înregistrat în România, acciza devine exigibilă la furnizarea către consumatorul final și este plătită de o societate desemnată de acel distribuitor sau redistribuitor, care trebuie să fie înregistrată la autoritatea competentă din România.

Art. 359 · Reguli generale

(1)

Autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați și a importatorilor autorizați se efectuează de către Comisia pentru autorizarea operatorilor cu produse supuse accizelor armonizate, instituită la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, denumită în continuare Comisia.

(2)

Procedura și condițiile în care se realizează autorizarea se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor la propunerea președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

(3)

Din Comisia prevăzută la alin. (1) fac parte și un reprezentant al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și un reprezentant din cadrul Autorității Vamale Române - structura centrală.

(4)

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , autorizarea antrepozitelor fiscale pentru producția exclusivă de vinuri realizată de către contribuabili, alții decât contribuabilii mari și mijlocii stabiliți conform reglementărilor în vigoare, micile distilerii prevăzute la art. 353, precum și micii producători independenți de bere prevăzuți la art. 349 se face de către autoritatea vamală teritorială potrivit procedurii stabilite prin ordin al ministrului finanțelor la propunerea președintelui Autorității Vamale Române.

Art. 359^1 · Comisia

(1)

În exercitarea atribuțiilor sale, Comisia poate solicita orice informații și documente de la structurile din cadrul Ministerului Finanțelor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, de la Autoritatea Vamală Română, de la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și de la alte instituții ale statului, pe care le consideră necesare în soluționarea cererilor înregistrate.

(2)

În cazul în care solicitarea Comisiei este adresată structurilor din cadrul Ministerului Finanțelor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, de la Autoritatea Vamală Română și de la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, aceasta este obligatorie.

(3)

Comisia poate solicita, după caz, participarea la ședințe a organelor de control care au încheiat actele de control, precum și a reprezentantului legal al operatorului economic în cauză.

(4)

Activitatea curentă a Comisiei se realizează prin intermediul secretariatului care funcționează în cadrul direcției de specialitate din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

(5)

În exercitarea atribuțiilor sale, direcția de specialitate poate solicita de la diferite structuri centrale și teritoriale din cadrul Ministerului Finanțelor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, de la Autoritatea Vamală Română și de la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor orice alte informații și documente pe care le consideră necesare în soluționarea cererilor înregistrate.

(6)

Competențele, componența, precum și regulamentul de organizare și funcționare ale Comisiei sunt stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Conform alineatului

(3)

al articolului IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 23 decembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1203 din 24 decembrie 2025, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență se emite ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prevăzut la art. 359^1 alin. (6) din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 360

Abrogat.

Art. 361

Abrogat.

Art. 362 · Reguli generale

(1)

Producția, transformarea, deținerea și depozitarea produselor accizabile, atunci când accizele nu au fost percepute, au loc într-un antrepozit fiscal, cu excepțiile prevăzute de prezentul capitol.

(2)

Prevederile alin. (1) nu se aplică pentru

a)

berea, vinul, băuturile fermentate, altele decât bere și vinuri, liniștite sau spumoase, precum și alcoolul din fructe obținut în condițiile prevăzute la art. 342 alin. (1^6) lit. a) , produse de persoane particulare și consumate de către producător, de către membrii familiei acestuia sau de către musafiri, cu condiția ca niciun fel de vânzare să nu aibă loc

b)

vinurile liniștite realizate de micii producători independenți

c)

energia electrică, gazul natural, cărbunele, lignitul și cocsul.

(3)

Micii producători de vinuri liniștite prevăzuți la alin. (2) lit. b) au obligația de a se înregistra la autoritatea competentă, potrivit prevederilor din normele metodologice.

(4)

În cazul în care micii producători prevăzuți la alin. (2) lit. b) realizează livrări intracomunitare, aceștia informează autoritățile competente și respectă cerințele stabilite prin Regulamentul delegat (UE) 2018/273 al Comisiei din 11 decembrie 2017 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul de autorizații pentru plantările de vițăde-vie, registrul plantațiilor viticole, documentele însoțitoare și certificarea, registrul de intrări și de ieșiri, declarațiile obligatorii, notificările și publicarea informațiilor notificate, de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește controalele și sancțiunile relevante, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 555/2008, (CE) nr. 606/2009 și (CE) nr. 607/2009 ale Comisiei și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 436/2009 al Comisiei și a Regulamentului delegat (UE) 2015/560 al Comisiei.

(5)

Atunci când micii producători de vin dintr-un alt stat membru sunt scutiți de obligațiile privind deplasarea și monitorizarea produselor accizabile, destinatarul din România informează autoritatea competentă cu privire la livrările de vin primite, prin intermediul documentului solicitat în temeiul Regulamentului delegat (UE) 2018/273 sau printr-o trimitere la acesta.

(6)

Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile, cu următoarele excepții

a)

antrepozitele fiscale care livrează produse energetice către aeronave sau nave

b)

acele livrări care, indiferent de tipul destinatarului - consumator final sau nu, se efectuează prin cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte integrantă din mijlocul de transport care efectuează livrarea

c)

livrările de produse energetice în scopurile prevăzute la art. 394 alin. (1) pct. 2

d)

vânzarea buteliilor de vin din cramele sau expozițiile din interiorul antrepozitului fiscal autorizat exclusiv pentru producția de vinuri liniștite și/sau spumoase

e)

vânzarea de bere în interiorul antrepozitului fiscal, autorizat exclusiv pentru producția de bere.

(7)

Este interzisă deținerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost percepută. Deținerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor, atrage obligația de plată a acestora.

(8)

Este interzisă producerea sau transformarea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, cu excepțiile prevăzute în prezentul capitol.

(9)

Prezenta secțiune nu se aplică produselor accizabile care fac obiectul unei proceduri sau al unui regim vamal suspensiv.

Art. 363 · Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal

(1)

În vederea obținerii autorizației de antrepozit fiscal, persoana care intenționează să fie antrepozitar autorizat trebuie să depună o cerere la autoritatea competentă, în modul și în forma prevăzute în normele metodologice.

(2)

Cererea trebuie să conțină informațiile și să fie însoțită de documentele prevăzute în normele metodologice, potrivit specificului activității ce urmează a se desfășura în antrepozitul fiscal.

(3)

Persoana care își manifestă în mod expres intenția de a fi antrepozitar autorizat pentru mai multe antrepozite fiscale poate depune la autoritatea competentă o singură cerere. Cererea este însoțită de documentele aferente fiecărui loc.

(3^1)

În situația în care între micii producători independenți există o formă de asociere conform prevederilor legale în vigoare se depune o singură cerere de autorizare de către micul producător independent desemnat în cadrul asocierii să îi reprezinte pe ceilalți mici producători independenți, cu precizarea în cererea de autorizare că producția se realizează prin cooperarea cu alți mici producători independenți, anexând cererii și documentele care au stat la baza asocierii din care să rezulte datele de identificare ale acestora - denumirea, sediul social și codul unic de identificare, urmând ca acesta să prezinte și să urmărească respectarea tuturor prevederilor prezentului titlu și normelor metodologice aferente, urmând ca toate dispozițiile aplicabile antrepozitarului/antrepozitului fiscal și locurilor autorizate să se refere la toate locațiile și membrii asocierii.

(3^2)

În situația în care cooperarea între micii producători independenți nu are drept consecință constituirea unei asocieri conform prevederilor legale, cererea de autorizare se depune de fiecare mic producător independent din cooperare, fiecare dintre aceștia fiind obligat să menționeze în cererea de autorizare faptul că în realizarea producției cooperează cu alți mici producători independenți, precizând pentru fiecare în parte datele de identificare - denumirea, sediul social și codul unic de identificare, să respecte cerințele prevăzute de prezentul titlu. În această situație, prevederile prezentului titlu și normelor metodologice aferente, precum și toate dispozițiile aplicabile antrepozitarului/antrepozitului fiscal și locurilor autorizate se referă la fiecare dintre micii producători independenți care cooperează.

(4)

Abrogat.

Art. 364 · Condiții de autorizare

(1)

Autoritatea competentă eliberează autorizația de antrepozit fiscal pentru un loc numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții

a)

locul urmează a fi folosit pentru producerea, transformarea, deținerea, depozitarea, primirea și/sau expedierea produselor accizabile în regim suspensiv de accize. În cazul unui loc ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare, volumul mediu trimestrial al ieșirilor de produse accizabile estimate la nivelul unui an trebuie să fie mai mare decât limitele prevăzute în normele metodologice, diferențiate în funcție de grupa de produse depozitate și de accizele aferente produselor depozitate

b)

locul este amplasat, construit și echipat astfel încât să nu permită scoaterea produselor accizabile din acest loc fără plata accizelor

c)

locul nu va fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile, cu excepțiile prevăzute la art. 362 alin. (6)

d)

în cazul unei persoane fizice care urmează să își desfășoare activitatea ca antrepozitar autorizat, aceasta să nu fie incapabilă, să nu fi fost condamnată definitiv sau să nu se fi pronunțat amânarea aplicării pedepsei pentru următoarele infracțiuni

1.

infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii

2.

infracțiuni contra înfăptuirii justiției

3.

infracțiuni de corupție și de serviciu

4.

infracțiuni de fals

5.

infracțiunile prevăzute de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare

6.

infracțiunile prevăzute de Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificările și completările ulterioare

7.

infracțiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare

8.

infracțiunile prevăzute de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare

9.

infracțiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare

10.

infracțiunile prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare

11.

infracțiunile prevăzute de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare

12.

infracțiunile prevăzute de prezentul cod

e)

în cazul unei persoane juridice care urmează să își desfășoare activitatea ca antrepozitar autorizat, nici persoana însăși, nici administratorii acestei persoane juridice să nu fie incapabili, să nu fi fost condamnați definitiv sau să nu se fi pronunțat amânarea aplicării pedepsei pentru infracțiunile prevăzute la lit. d) , după caz

f)

persoana care urmează să își desfășoare activitatea ca antrepozitar autorizat nu înregistrează obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de A.N.A.F.

(2)

Antrepozitarul autorizat poate desfășura în antrepozitul fiscal de producție și alte activități de producție, potrivit prevederilor din normele metodologice.

(3)

Prevederile alin. (1) se detaliază corespunzător pe grupe de produse accizabile și în funcție de activitatea desfășurată în antrepozitul propus, conform precizărilor din normele metodologice.

(4)

Locurile aferente rezervei de stat și rezervei de mobilizare, locurile în care se constituie și se mențin stocurile de urgență/stocurile specifice, precum și capacitățile de stocare destinate entității centrale de stocare, conform Legii nr. 85/2018 privind constituirea și menținerea unor rezerve minime de țiței și/sau de produse petroliere, cu modificările și completările ulterioare, se asimilează antrepozitelor fiscale de depozitare, potrivit prevederilor din normele metodologice.

Art. 365 · Autorizarea ca antrepozit fiscal

(1)

Autoritatea competentă emite autorizația de antrepozit fiscal, în termen de 60 de zile de la data depunerii documentației complete de autorizare.

(2)

Autorizația conține următoarele elemente

a)

codul de accize atribuit antrepozitului fiscal

b)

elementele de identificare ale antrepozitarului autorizat

c)

adresa antrepozitului fiscal

d)

tipul produselor accizabile primite/expediate în/din antrepozitul fiscal și natura activității

e)

nivelul garanției

f)

perioada de valabilitate a autorizației, care este de 5 ani

g)

orice alte informații relevante pentru autorizare.

(3)

Autorizațiile pot fi modificate de către autoritatea competentă din oficiu sau la cerere.

(4)

În cazul modificării autorizației din oficiu, înainte de a fi modificată autorizația, autoritatea competentă trebuie să îl informeze pe antrepozitarul autorizat asupra modificării și asupra motivelor acesteia.

(5)

Antrepozitarul autorizat poate solicita autorității competente modificarea autorizației, în condițiile prevăzute în normele metodologice.

(6)

Procedura de autorizare a antrepozitelor fiscale nu intră sub incidența prevederilor legale privind procedura aprobării tacite.

(7)

Antrepozitarul autorizat care dorește continuarea activității într-un antrepozit fiscal după expirarea perioadei de valabilitate înscrise în autorizația pentru acel antrepozit fiscal solicită în scris autorității competente reautorizarea ca antrepozit fiscal cu cel puțin 60 de zile înainte de expirarea perioadei de valabilitate, conform precizărilor din normele metodologice.

(8)

În situația prevăzută la alin. (7) , perioada de valabilitate a autorizației de antrepozit fiscal se prelungește până la data soluționării cererii de reautorizare.

(9)

Perioada de valabilitate a autorizațiilor de antrepozit fiscal valide, emise anterior datei de 1 ianuarie 2016, se prelungește de drept până la 5 ani.

Art. 366 · Respingerea cererii de autorizare

(1)

Respingerea cererii de autorizare se comunică în scris odată cu motivele luării acestei decizii.

(2)

În cazul în care autoritatea competentă a respins cererea de autorizare a unui loc ca antrepozit fiscal, persoana care a depus cererea poate contesta această decizie, conform prevederilor legislației privind contenciosul administrativ.

(3)

Soluționarea contestațiilor potrivit alin. (2) se realizează de către structura cu atribuții de soluționare a contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice - aparat central.

(4)

Procedura de soluționare a contestațiilor se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Art. 367 · Obligațiile antrepozitarului autorizat

(1)

Orice antrepozitar autorizat trebuie să îndeplinească următoarele cerințe

a)

să constituie în favoarea autorității competente o garanție care să asigure plata accizelor care pot deveni exigibile, în conformitate cu prevederile art. 348 și în condițiile stabilite prin normele metodologice

b)

să instaleze și să mențină încuietori, sigilii, instrumente de măsură sau alte instrumente similare adecvate, necesare securității produselor accizabile amplasate în antrepozitul fiscal

c)

să asigure menținerea sigiliilor aplicate sub supravegherea autorității competente

d)

să țină evidențe exacte și actualizate, pentru fiecare antrepozit fiscal în parte, cu privire la materiile prime, lucrările în derulare și produsele accizabile finite, produse sau primite în antrepozitele fiscale și expediate din antrepozitele fiscale și să prezinte evidențele corespunzătoare, la cererea autorităților competente

e)

să țină un sistem corespunzător de evidență a stocurilor din antrepozitul fiscal, inclusiv un sistem de administrare, contabil și de securitate

f)

să asigure accesul autorității competente în orice zonă a antrepozitului fiscal, în orice moment în care antrepozitul fiscal este în exploatare și în orice moment în care antrepozitul fiscal este deschis pentru primirea sau expedierea produselor

g)

să prezinte produsele accizabile pentru a fi inspectate de autoritatea competentă, la cererea acesteia

h)

să asigure în mod gratuit un birou în incinta antrepozitului fiscal, la cererea autorității competente

i)

să cerceteze și să raporteze către autoritatea competentă orice pierdere, lipsă sau neregularitate cu privire la produsele accizabile

j)

să înștiințeze autoritățile competente despre orice modificare pe care intenționează să o aducă datelor în baza cărora a fost emisă autorizația de antrepozitar, cu minimum 5 zile înainte de producerea modificării

k)

să asigure îndeplinirea pe toată durata de funcționare a condițiilor prevăzute la art. 364

l)

să transmită la autoritatea competentă, până la data de 15 a lunii următoare celei de raportare, situațiile de raportare prevăzute în normele metodologice; l^1) să transmită la autoritatea competentă, până la data de 5 ianuarie a anului următor celui de raportare, situațiile de raportare prevăzute în normele metodologice pentru micii producători independenți de bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, precum și pentru micile distilerii

m)

să se conformeze cu alte cerințe impuse prin normele metodologice.

(1^1)

Pe lângă obligațiile prevăzute la alin. (1) , antrepozitarul autorizat care prezintă risc fiscal ridicat are obligația depunerii la autoritatea competentă a unei declarații pe propria răspundere privind cantitatea de produse accizabile pe care intenționează să o expedieze și să garanteze plata accizelor conform art. 348 alin. (1^4) . Modelul și conținutul declarației și modalitatea de declarare se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

(1^2)

Cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de epuizarea cantității de produse accizabile înscrise în declarația pe propria răspundere prevăzută la alin. (1^1) , antrepozitarul autorizat care prezintă risc fiscal ridicat are obligația de a înștiința autoritatea vamală teritorială cu privire la acest fapt.

(1^3)

Criteriile pentru evaluarea riscului fiscal în vederea determinării antrepozitarilor autorizați care prezintă risc fiscal ridicat sunt următoarele

1.

operatorii economici nou-înființați sau la care au fost preluate părțile sociale în ultimele 12 luni

2.

operatorii economici care nu au desfășurat activități economice în ultimele 12 luni

3.

operatorii economici care au fost declarați inactivi și care au fost reactivați în ultimele 12 luni

4.

operatorii economici care au declarat domiciliul fiscal la sediul unui cabinet de avocatură

5.

Abrogat

6.

operatorii economici care nu au desfășurat activități economice în domeniul produselor accizabile în ultimele 36 de luni

7.

operatorii economici care se încadrează în una dintre situațiile de mai jos

a)

care în ultimii 5 ani au înregistrat obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, în sensul art. 157 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru care s-a dispus executarea garanției

b)

care în ultimele 12 luni au depus declarațiile de impunere cu o întârziere mai mare de 15 zile de la termenul legal

c)

care în ultimii 5 ani au beneficiat de eșalonări și/sau restructurări la plată și care se încadrează în una dintre următoarele situații: (i) nu au respectat termenele stabilite prin graficul de eșalonare/graficul de plată, chiar dacă acestea au fost stinse în termenul suplimentar prevăzut de lege; (ii) nu au achitat obligațiile fiscale declarate după data acordării eșalonării și/sau restructurării, în termenul prevăzut de lege, chiar dacă acestea au fost stinse în termenul suplimentar reglementat prevăzut de lege; (iii) înregistrează obligații fiscale/bugetare, altele decât cele prevăzute la pct. (i) și (ii), care reprezintă condiție de menținere a valabilității eșalonării și/sau restructurării la plată; (iv) au pierdut valabilitatea eșalonării și/sau restructurării la plată, iar ulterior au solicitat menținerea valabilității acesteia, potrivit legii

d)

care au asociați majoritari și/sau administratori care în ultimii 10 ani au mai fost asociați sau administratori în societăți care au fost autorizate și/sau înregistrate în domeniul comercializării produselor accizabile, ale căror autorizații/ atestate au fost revocate și care se încadrează în una dintre următoarele situații: (i) la data radierii societății sau la data cesionării părților sociale/acțiunilor, societățile respective înregistrau obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală; (ii) a fost deschisă procedura insolvenței, respectiv perioada de observație, reorganizare judiciară sau faliment

e)

care au solicitat restituirea sau compensarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat, iar în urma acțiunilor de control ale organelor fiscale se constată că pentru cel puțin 25% din suma solicitată nu au drept de restituire

f)

care nu au fonduri financiare la nivelul achizițiilor lunare de produse accizabile.

(1^4)

Operatorii economici despre care în procesul de autorizare sau ulterior, ca urmare a unei sesizări a organelor fiscale, se constată că se încadrează în cel puțin unul dintre criteriile prevăzute la alin. (1^3) sunt notificați de către Comisie sau de către autoritatea vamală teritorială competentă pentru autorizare în cazul antrepozitelor fiscale pentru producția exclusivă de vinuri realizată de către contribuabili, alții decât contribuabilii mari și mijlocii stabiliți conform reglementărilor în vigoare, micile distilerii prevăzute la art. 353 , precum și micii producători independenți de bere prevăzuți la art. 349 , în vederea respectării prevederilor alin. (1^1) și (1^2) și ale art. 348 alin. (1^4) .

(1^5)

În cazul în care autoritatea vamală teritorială constată că pe parcursul a 36 de luni consecutive de la data depunerii primei declarații pe propria răspundere conform alin. (1^1) operatorul economic nu a înregistrat obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, în sensul prevederilor art. 157 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru care s-a dispus executarea garanției și a fost începută procedura de executare silită, operatorul economic se consideră că nu mai prezintă risc fiscal ridicat în sensul alin. (1^3) .

(1^6)

Activitatea de monitorizare și control al activității desfășurate de antrepozitarii autorizați care prezintă risc fiscal ridicat se stabilește prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române. Conform alineatului

(3)

al articolului IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 23 decembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1203 din 24 decembrie 2025, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență se emite ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prevăzut la art. 367 alin. (1^1) din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2)

Antrepozitarii autorizați se exceptează de la obligația prevăzută la alin. (1) lit. a) , b) și l) pentru locurile autorizate ca antrepozite fiscale de depozitare autorizate exclusiv în vederea constituirii și menținerii stocurilor de urgență conform Legii nr. 85/2018 privind constituirea și menținerea unor rezerve minime de țiței și/sau produse petroliere, precum și antrepozitele fiscale de depozitare aferente rezervei de stat și rezervei de mobilizare.

(3)

Prevederile alin. (1) se detaliază corespunzător pe grupe de produse accizabile și în funcție de activitatea desfășurată în antrepozitul propus, conform precizărilor din normele metodologice.

(4)

Cesionarea ori înstrăinarea sub orice formă a acțiunilor sau a părților sociale ale antrepozitarilor autorizați ori ale unui antrepozitar a cărui autorizație a fost anulată, revocată, suspendată sau pentru care a expirat perioada de valabilitate conform prezentului capitol se aduce la cunoștința autorității competente cu cel puțin 60 de zile înainte de realizarea acestei operațiuni, în vederea efectuării inspecției fiscale, cu excepția celor care fac obiectul tranzacțiilor pe piața de capital.

(5)

Înstrăinarea activelor de natura imobilizărilor corporale care contribuie direct la producția și/sau depozitarea de produse accizabile ale antrepozitarului autorizat ori ale unui antrepozitar a cărui autorizație a fost anulată sau revocată, suspendată sau pentru care a expirat perioada de valabilitate conform prezentului capitol se poate face numai după ce s-au achitat la bugetul de stat toate obligațiile fiscale ori după ce persoana care urmează să preia activele respective și-a asumat obligația de plată restantă a debitorului printr-un angajament de plată sau printr-un alt act încheiat în formă autentică, cu asigurarea unei garanții sub forma unei scrisori de garanție bancară la nivelul obligațiilor fiscale restante, la data efectuării tranzacției, ale antrepozitarului.

(6)

Actele încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (4) și (5) sunt anulabile la cererea organului fiscal.

(7)

Operatorii economici autorizați ca mici producători independenți sunt obligați să înștiințeze organele fiscale competente, în termen de 60 de zile de la data la care constată că limitele maxime prevăzute pentru fiecare categorie de produse în parte au fost depășite, despre această situație de fapt, să calculeze și să plătească valoarea accizei la nivelul standard al accizei, prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul titlu, pentru alcoolul etilic.

(8)

Operatorii economici autorizați ca mică distilerie sunt obligați să înștiințeze organele fiscale competente, în termen de 60 de zile de la data la care constată că limita maximă prevăzută la art. 353 alin. (2) a fost depășită, despre această situație de fapt, să calculeze și să plătească valoarea accizei la nivelul standard al accizei, prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul titlu, pentru alcoolul etilic.

Art. 368 · Netransmisibilitatea autorizației de antrepozit fiscal

(1)

Autorizațiile sunt emise numai pentru antrepozitarii autorizați numiți și nu sunt transferabile.

(2)

Atunci când are loc vânzarea locului, autorizația nu se transferă noului proprietar. Noul posibil antrepozitar autorizat trebuie să depună o cerere de autorizare.

Art. 369 · Anularea, revocarea și suspendarea autorizației de antrepozit fiscal

(1)

Autoritatea competentă poate anula autorizația pentru un antrepozit fiscal atunci când i-au fost oferite informații inexacte sau incomplete în legătură cu autorizarea antrepozitului fiscal.

(2)

Autoritatea competentă poate revoca autorizația pentru un antrepozit fiscal în următoarele situații

a)

în cazul unui antrepozitar autorizat, persoană fizică, dacă

1.

persoana a decedat

2.

persoana a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau s-a pronunțat amânarea aplicării pedepsei, în România sau într-un stat străin, pentru infracțiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d)

3.

activitatea desfășurată este în situație de faliment, dizolvare sau lichidare

b)

în cazul unui antrepozitar autorizat, care este persoană juridică, dacă

1.

în legătură cu persoana juridică a fost deschisă o procedură de faliment, dizolvare sau lichidare

2.

persoana juridică sau oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau s-a pronunțat amânarea aplicării pedepsei, în România sau într-un stat străin, pentru infracțiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d) , după caz

c)

antrepozitarul autorizat nu respectă oricare dintre cerințele prevăzute la art. 367 , cu excepția obligației prevăzute la art. 367 alin. (1) lit. l)

d)

când antrepozitarul încheie un act de vânzare a locului

e)

în cazul în care antrepozitarul autorizat dorește să renunțe la autorizație

f)

antrepozitarul autorizat înregistrează obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de A.N.A.F., mai vechi de 60 de zile față de termenul legal de plată

g)

pe durata unei perioade continue de minimum 6 luni, volumul mediu trimestrial al ieșirilor de produse accizabile din antrepozitul fiscal de depozitare este mai mic decât limita prevăzută în normele metodologice, potrivit prevederilor art. 364 alin. (1) lit. a) .

(3)

La propunerea organelor de control, autoritatea competentă poate suspenda autorizația pentru un antrepozit fiscal, astfel

a)

pe o perioadă de 1-6 luni, în cazul în care s-a constatat săvârșirea uneia dintre faptele contravenționale ce atrag suspendarea autorizației

b)

pe o perioadă de 1-12 luni, în cazul în care s-a constatat săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute la art. 452 alin. (1) lit. b)-e) , g) și i)

c)

până la soluționarea definitivă a cauzei penale, în cazul în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d) .

(4)

Decizia prin care Comisia a hotărât suspendarea, revocarea sau anularea autorizației de antrepozit fiscal se comunică și antrepozitarului deținător al autorizației. Comunicarea se realizează prin intermediul platformei dedicate a Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Spațiul privat virtual sau prin remitere la domiciliul fiscal al antrepozitarului autorizat, potrivit dispozițiilor art. 47 alin. (8)-(10) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare. În situația în care antrepozitarul autorizat refuză primirea sau nu este găsit la domiciliul fiscal se afișează pe ușa acestuia o înștiințare potrivit art. 47 alin. (9) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, și decizia se consideră comunicată la data afișării înștiințării.

(4^1)

Decizia prin care autoritatea vamală teritorială competentă pentru autorizare a hotărât suspendarea, revocarea sau anularea autorizației de antrepozit fiscal se comunică și antrepozitarului deținător al autorizației prin remitere la domiciliul fiscal al antrepozitarului autorizat, potrivit dispozițiilor art. 47 alin. (8)-(10) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare. În situația în care antrepozitarul autorizat refuză primirea sau nu este găsit la domiciliul fiscal se afișează pe ușa acestuia o înștiințare potrivit art. 47 alin. (9) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, și decizia se consideră comunicată la data afișării înștiințării.

(5)

Antrepozitarul autorizat poate contesta decizia de suspendare, revocare sau anulare a autorizației pentru un antrepozit fiscal la structura cu atribuții de soluționare a contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice - aparat central, potrivit legislației privind contenciosul administrativ.

(6)

Decizia de suspendare sau de revocare a autorizației de antrepozit fiscal produce efecte de la data comunicării sau de la o altă dată ulterioară comunicării cuprinsă în aceasta, după caz. Decizia de anulare a autorizației de antrepozit fiscal produce efecte începând de la data emiterii autorizației.

(7)

Contestarea deciziei de suspendare, revocare sau anulare a autorizației de antrepozit fiscal nu suspendă efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluționării contestației în procedură administrativă.

(8)

În cazul în care antrepozitarul autorizat dorește să renunțe la autorizația pentru un antrepozit fiscal, acesta are obligația să notifice acest fapt autorității competente cu cel puțin 60 de zile înainte de data de la care renunțarea la autorizație își produce efecte.

(9)

În cazul anulării autorizației, o nouă autorizație poate fi emisă de autoritatea competentă numai după o perioadă de cel puțin 5 ani de la data anulării.

(10)

În cazul revocării autorizației, o nouă autorizație poate fi emisă de autoritatea competentă numai după o perioadă de cel puțin 180 de zile de la data la care decizia de revocare a autorizației de antrepozit fiscal produce efecte potrivit alin. (6) . Aceste prevederi se aplică și în situația în care antrepozitarul autorizat contestă decizia de revocare, la calculul termenului de 180 de zile fiind luate în calcul perioadele în care decizia de revocare a produs efecte.

(11)

În situația în care, în perioada de valabilitate a autorizației de antrepozit fiscal, intervin modificări ale condițiilor de autorizare sau de funcționare ale antrepozitului fiscal, iar neconformarea la acestea atrage revocarea autorizației, o nouă autorizație poate fi emisă de autoritatea competentă la data la care persoana a cărei autorizație a fost revocată din cauza neconformării la aceste condiții îndeplinește toate condițiile de autorizare/funcționare.

(12)

Antrepozitarii autorizați, cărora le-a expirat ori le-a fost suspendată, revocată sau anulată autorizația și care dețin stocuri de produse accizabile la data expirării, suspendării, revocării ori anulării, pot valorifica produsele înregistrate în stoc - materii prime, semifabricate, produse finite -, în condițiile prevăzute de normele metodologice.

Art. 370 · Reguli generale

(1)

Persoana care intenționează să primească, în cadrul activității sale, produse accizabile care se deplasează în regim suspensiv de accize dintr-un alt stat membru trebuie să se autorizeze în calitate de destinatar înregistrat.

(2)

Destinatarul înregistrat nu are dreptul de a produce, de a transforma, de a deține, de a depozita sau de a expedia produse accizabile în regim suspensiv de accize.

Art. 371 · Cererea de autorizare ca destinatar înregistrat

(1)

Destinatarul înregistrat poate să își desfășoare activitatea în această calitate numai în baza autorizației valabile emise de autoritatea prevăzută la art. 359 alin. (1) , potrivit prevederilor din normele metodologice.

(2)

Destinatarul înregistrat care primește doar ocazional produse accizabile poate să își desfășoare activitatea în această calitate numai în baza autorizației valabile emise de autoritatea competentă. Autorizarea prevăzută la art. 336 pct. 8 se face pentru o cantitate- limită de produse accizabile primită de la un singur expeditor și pentru o perioadă de timp limitată, potrivit prevederilor din normele metodologice.

(3)

În vederea obținerii autorizației de destinatar înregistrat, solicitantul trebuie să depună o cerere la autoritatea competentă, în modul și în forma prevăzute în normele metodologice.

Art. 372 · Condiții de autorizare ca destinatar înregistrat

(1)

Pentru a fi autorizată, persoana care urmează să își desfășoare activitatea ca destinatar înregistrat trebuie să aibă declarat cel puțin un loc în care urmează să realizeze recepția de produse accizabile deplasate în regim suspensiv de accize din alte state membre, pentru care trebuie să facă dovada înregistrării punctului de lucru la oficiul registrului comerțului.

(2)

În situația în care recepția produselor accizabile se realizează în mai multe locuri, cererea este însoțită de o declarație privind locurile în care urmează a se realiza recepția acestor produse, precum și de dovada înregistrării acestora la oficiul registrului comerțului.

(3)

Cererea care nu îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) se respinge.

(4)

Autorizația de destinatar înregistrat se eliberează numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții

a)

au fost prezentate documentele prevăzute în normele metodologice

b)

în cazul unei persoane fizice care urmează să își desfășoare activitatea ca destinatar înregistrat, aceasta să nu fie incapabilă, să nu fi fost condamnată definitiv sau să nu se fi pronunțat amânarea aplicării pedepsei pentru infracțiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d)

c)

în cazul unei persoane juridice care urmează să își desfășoare activitatea ca destinatar înregistrat, nici persoana însăși, nici administratorii acestor persoane juridice să nu fie incapabili, să nu fi fost condamnați definitiv sau să nu se fi pronunțat amânarea aplicării pedepsei pentru infracțiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d) , după caz

d)

persoana care urmează să își desfășoare activitatea ca destinatar înregistrat nu înregistrează obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de A.N.A.F.

e)

persoana care urmează să își desfășoare activitatea ca destinatar înregistrat deține un sistem computerizat de evidență a produselor accizabile achiziționate în regim suspensiv de accize, a produselor livrate și a stocurilor de astfel de produse.

Art. 373 · Autorizarea ca destinatar înregistrat

(1)

Autoritatea competentă emite autorizarea ca destinatar înregistrat, în termen de 60 de zile de la data depunerii documentației complete de autorizare.

(2)

Procedura de autorizare a destinatarilor înregistrați nu intră sub incidența prevederilor legale privind procedura aprobării tacite.

(3)

Autorizația conține următoarele elemente

a)

codul de accize

b)

elementele de identificare ale destinatarului înregistrat

c)

tipul produselor accizabile care urmează a fi recepționate

d)

nivelul și forma garanției

e)

data de la care autorizația devine valabilă

f)

locurile declarate pentru recepția produselor accizabile și adresa acestora.

(4)

Autorizația de destinatar înregistrat este valabilă începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care destinatarul înregistrat face dovada constituirii garanției în cuantumul și în forma aprobate de autoritatea competentă.

(5)

În cazul destinatarului înregistrat care primește doar ocazional produse accizabile în regim suspensiv de accize, autorizația are valabilitate de 12 luni consecutive de la data emiterii acesteia.

(6)

Autorizațiile pot fi modificate de către autoritatea competentă din oficiu sau la cerere.

(7)

În cazul modificării autorizației din oficiu, înainte de a fi modificată autorizația, autoritatea competentă trebuie să îl informeze pe destinatarul înregistrat asupra modificării și asupra motivelor acesteia.

(8)

Destinatarul înregistrat poate solicita autorității competente modificarea autorizației, în condițiile prevăzute în normele metodologice.

Art. 374 · Respingerea cererii de autorizare ca destinatar înregistrat

(1)

Respingerea cererii de autorizare se comunică în scris, odată cu motivele luării acestei decizii.

(2)

În cazul în care autoritatea prevăzută la art. 359 alin. (1) a respins cererea de autorizare a unui destinatar înregistrat, persoana care a depus cererea poate contesta această decizie la structura cu atribuții de soluționare a contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice - aparat central, conform prevederilor legislației privind contenciosul administrativ.

Art. 375 · Obligațiile destinatarului înregistrat

(1)

Orice destinatar înregistrat are obligația de a îndeplini următoarele cerințe

a)

să garanteze plata accizelor în condițiile prevăzute în normele metodologice, înaintea expedierii de către antrepozitarul autorizat sau a expeditorului înregistrat a produselor accizabile

b)

la încheierea deplasării, să înscrie în evidențe produsele accizabile primite în regim suspensiv de accize

c)

să accepte orice control al autorității competente, pentru a se asigura că produsele au fost efectiv primite

d)

să asigure îndeplinirea pe toată durata de funcționare a condițiilor prevăzute la art. 372

e)

să transmită la autoritatea competentă, până la data de 15 a lunii următoare celei de raportare, situațiile de raportare prevăzute în normele metodologice

f)

abrogată.

(1^1)

Pe lângă obligațiile prevăzute la alin. (1) , destinatarul înregistrat care prezintă risc fiscal ridicat are obligația depunerii la autoritatea competentă a unei declarații pe propria răspundere privind cantitatea de produse accizabile pe care intenționează să o primească și să garanteze plata accizelor conform art. 348 alin. (1^1) . Modelul și conținutul declarației și modalitatea de declarare se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

(1^2)

Cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de epuizarea cantității de produse accizabile înscrise în declarația pe propria răspundere prevăzută la alin. (1^1) , destinatarul înregistrat care prezintă risc fiscal ridicat are obligația de a înștiința autoritatea competentă cu privire la acest fapt.

(1^3)

Criteriile pentru evaluarea riscului fiscal în vederea determinării destinatarilor înregistrați care prezintă risc fiscal ridicat sunt cele prevăzute la art. 367 alin. (1^3) .

(1^4)

Operatorii economici despre care în procesul de autorizare sau ulterior ca urmare a unei sesizări a organelor fiscale se constată că se încadrează în cel puțin unul dintre criteriile prevăzute la art. 367 alin. (1^3) sunt notificați de către Comisie în vederea respectării prevederilor alin. (1^1) și (1^2) și ale art. 348 alin. (1^4) .

(1^5)

În cazul în care autoritatea competentă constată că pe parcursul a 36 de luni consecutive de la data depunerii primei declarații pe propria răspundere conform alin. (1^1) operatorul economic nu a înregistrat obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, în sensul art. 157 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, pentru care s-a dispus executarea garanției și a fost începută procedura de executare silită, operatorul economic se consideră că nu mai prezintă risc fiscal ridicat în sensul alin. (1^3) .

(1^6)

Activitatea de monitorizare și control al activității desfășurate de destinatarii înregistrați care prezintă risc fiscal ridicat se stabilește prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române.

(2)

În situația în care intervin modificări față de datele menționate în autorizație, destinatarul înregistrat are obligația de a depune o notificare la autoritatea competentă, potrivit prevederilor din normele metodologice.

(3)

Destinatarul înregistrat nu poate realiza recepția de produse accizabile într-un nou loc dacă acesta nu a fost declarat.

Art. 376 · Netransferabilitatea autorizației de destinatar înregistrat

(1)

Autorizațiile sunt emise numai pentru destinatarii înregistrați numiți și nu sunt transferabile.

(2)

Atunci când are loc vânzarea locului de recepție a produselor accizabile, autorizația nu se transferă noului proprietar.

Art. 377 · Revocarea autorizației de destinatar înregistrat

(1)

Autorizația de destinatar înregistrat poate fi revocată în următoarele situații

a)

atunci când titularul acesteia nu respectă una dintre cerințele prevăzute la art. 375 , cu excepția obligației prevăzute la art. 375 alin. (1) lit. e)

b)

atunci când titularul acesteia înregistrează obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de A.N.A.F., mai vechi de 30 de zile față de termenul legal de plată

c)

în cazul unui destinatar persoană fizică, dacă a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau s-a pronunțat amânarea aplicării pedepsei, în România sau într-un stat străin, pentru infracțiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d)

d)

în cazul unui destinatar înregistrat, persoană juridică, dacă persoana juridică sau oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau s-a pronunțat amânarea aplicării pedepsei, în România sau într-un stat străin, pentru infracțiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d) , după caz

e)

în cazul în care destinatarul înregistrat dorește să renunțe la autorizație.

(1^1)

Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. b) , la propunerea organelor de control, autoritatea competentă revocă autorizația de destinatar înregistrat care prezintă risc fiscal ridicat, în termen de maximum 3 zile calendaristice de la data primirii propunerii de revocare, în următoarele situații

a)

atunci când titularul acesteia nu respectă prevederile art. 348 alin. (1^1) și art. 375 alin. (1^1) și (1^2)

b)

atunci când titularul acesteia depășește cantitatea de produse accizabile înscrisă în declarația prevăzută la art. 375 alin. (1^1) .

(1^2)

Decizia prin care autoritatea competentă a hotărât revocarea autorizației de destinatar înregistrat care prezintă risc fiscal ridicat se comunică deținătorului autorizației. Comunicarea se realizează prin remitere la domiciliul fiscal al destinatarului înregistrat care prezintă risc fiscal potrivit dispozițiilor art. 47 alin. (8)-(10) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare. În situația în care destinatarul înregistrat care prezintă risc fiscal nu este găsit la domiciliul fiscal se afișează pe ușa acestuia o înștiințare potrivit art. 47 alin. (9) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, și decizia se consideră comunicată la data afișării înștiințării.

(2)

În cazul în care destinatarul înregistrat dorește să renunțe la autorizație, acesta are obligația să notifice acest fapt autorității competente cu cel puțin 60 de zile înainte de data de la care renunțarea la autorizație produce efecte. Decizia de revocare se comunică destinatarului înregistrat și produce efecte de la data la care a fost adusă la cunoștință acestuia.

(3)

Abrogat.

(4)

Destinatarul înregistrat nemulțumit poate contesta decizia de revocare a autorizației la structura cu atribuții de soluționare a contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice - aparat central, potrivit legislației privind contenciosul administrativ.

(5)

Contestarea deciziei de revocare a autorizației de destinatar înregistrat nu suspendă efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluționării contestației în procedură administrativă.

Articolele următoare · 485 din 661
Legea nr. 227/2015 – text integral | LawChat