LEGE nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociații și Fundații)

Organizațiile care pot dobîndi personalitatea juridică, în baza legii, se deosebesc în asociații și fundații. (Lege art. 31).

Asociația este convenția prin care mai multe persoane pun în comun, în mod permanent, contribuția lor materială, cunoștințele și activitatea lor pentru realizarea unui scop care nu urmărește foloase pecuniare sau patrimoniale. Scopul acestui fel de asociații poate fi pur ideal, sa corespundă intereselor generale ale colectivității, sau numai unei categorii sociale din care asociații fac parte, sau în fine sa corespundă intereselor personale nepatrimoniale ale asociaților. (Lege art. 31).

Fundația este actul prin care o persoană fizica sau juridică constituie un patrimoniu distinct și autonom de patrimoniul sau propriu și-l destina, în genere, în mod permanent realizării unui scop ideal de interes obștesc. (Lege art. 66)

Constituirea asociațiilor și fundațiilor între vii, în vederea dobîndirii personalității juridice, se va face numai pe bază de acte autentice. De asemenea vor fi făcute în forma autentică: statutele ce vor trebui sa însoțească actul de constituire al asociației, ca și actele sau orice alte alcatuiri ar putea însoți actul de fundație, precum și orice modificări ulterioare aduse acestor acte. (Lege art. 33 și 67).

Fundația testamentară se va constitui printr-una din formele prevăzute pentru testamente. (Lege art. 67).

Actele constitutive vor cuprinde în mod obligatoriu: Pentru asociații

Statutele asociațiilor sau fundațiilor vor cuprinde în mod obligatoriu

Asociația pentru a putea dobîndi personalitatea juridică, trebuie să fie compusa din cel puțin 20 de membri și să prezinte în statute o organizare din care să rezulte voința cooperativa independenta de voința asociaților ca indivizi și constituirea unui patrimoniu distinct și autonom de patrimoniul individual al fiecărui asociat. Patrimoniul social de fondare să fie în măsura de a realiza cel puțin parțial scopul pentru care se constituie asociația. Statutele asociației vor prevedea formalitățile și condițiile de admitere pentru membrii, ca: etate, sex, profesiune etc. De asemenea, cazurile de excludere, procedura de urmat și organele în drept a o pronunța. În lipsa unor asemenea dispoziții statutare, excluderea nu se poate pronunța decît de adunarea generală cu o majoritate de 2/3 a membrilor prezenți. Asociatul se poate retrage oricînd din asociație cu condiția de a-și comunică cererea direcției cu cel puțin 6 luni înainte de finele anului social (Lege art. 32).

Se specifică ca, în ce privește condițiile de admitere ale membrilor în asociațiile cu caracter profesional, statutele vor trebui să respecte în totul dispozițiile speciale ale art. 2 alin. I, art. 4 și art. 60 din legea asupra sindicatelor profesionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 41 din 26 mai 1921 (Lege art. 106)

Asociațiile și fundațiile sînt conduse de organe de direcție și administrație și controlate de organe proprii de verificare, în afară de controlul exercitat conform legii de către ministerele respective (Lege art. 35).

Statutele asociației sau actele care vor regula organizarea fundației vor trebui sa specifice în mod precis alcătuirea și atribuțiile consiliului de administrație, a direcției și a organelor de control (Lege art. 37 și 72).

Consiliul de administrație va lucra în marginea drepturilor conferite de statute sau a puterilor delegate lui de adunarea generală. Privitor la funcționarea consiliului de administrație, statutele vor specifică

Direcția persoanei juridice va putea fi încredințată uneia sau mai multor persoane, care vor lucra în conformitate cu dispozițiile statutare, sau în lipsa acestora pe baza hotărîrii adunării generale (Lege art. 35).

Organele de control vor funcționa numai pe baza dispozițiilor statutare sau a actelor care organizează funcționarea fundației, autoritatea ei nefiind subordonata decît adunării generale, sau altor organe superioare anume specificate în aceste acte (Lege art. 35).

Cînd vreunul din organele de administrație și de control ale asociației nu pot funcționa din cauza absentei, vacantei, bolii sau oricărei alte cauze de împiedicare a vreunuia din membrii lor și cînd statutele nu dispun în consecința, locurile se vor completa de președintele tribunalului de la sediul asociației, din oficiu sau la cererea celor interesați, dînd delegație provizorie în condițiile statutelor, actului constitutiv și legii asociațiilor ce personal va crede ca ar putea răspunde mai bine acestor chemări și care vor funcționa, pînă la convocarea adunării generale, în condițiile stabilite de statut și lege (Lege art. 46).

Cînd organele de administrație și de control, ale fundațiilor n-au fost determinate prin actul de constituire sau cînd ele nu mai pot fi completate din orice cauza, atunci numirea lor se va face de Curtea de apel, la cererea ministerului public, a ministerului competent sau la staruinta uneia din părțile interesate (Lege art. 74).

Cînd organizarea fundației se constata insuficienta pentru a asigura conservarea bunurilor sau realizarea scopului urmărit, ea se poate modifica prin decizia Curții de apel. Decizia Curții se va da pe baza cererii organelor de administrație a fundației sau a ministerului competent, după ce se va fi luat și avizul comisiei superioare a persoanelor juridice. Decizia Curții de apel va stabili și bazele noii organizări, care vor servi la modificarea regulamentului de organizare și funcționare a fundației, fie la întocmirea unui nou regulament. Regulamentul se modifica sau se întocmește de organele de direcție și administrație ale fundației, se aproba de ministerul care reprezintă interesele generale servite de fundație și se transcrie în extras în registrul de persoane juridice, indeplinindu-se formalitățile prevăzute de regulamentul de fața. Atît organele de direcție și de administrație cît și ministerul și autoritatea judecătorească vor da întotdeauna dispozițiilor nelamurite din actul de fundație interpretarea care poate asigura scopul fundației. După aceeași procedura, Curtea de apel luînd și avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, va putea modifica scopul fundației în parte realizabil, atunci cînd se constată că el nu mai are caracterul lui primitiv și fundația nu mai corespunde nevoilor sociale și intențiilor ce fondatorul ar manifesta în mod normal dacă i-ar sta în putinta. La modificarea sau întocmirea regulamentului fundației se vor avea în vedere dispozițiile din prezentul regulament privitoare la organizarea și funcționarea persoanelor juridice (Lege art. 78 și 79).

Dacă patrimoniul fundației nu este suficient sau dacă din orice alte cauze fundația nu poate fi astfel organizată încît să asigure realizarea scopului pentru care a fost creata, Curtea de apel, cu avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, poate dispune, dacă actul de fundație nu se opune, ca patrimoniul ei să fie trecut la o alta fundație de drept privat din țara sau instituție de drept public, avînd același scop sau un scop cît mai asemănător posibil. Se vor respecta pe cît posibil dispozițiile fondatorului, conciliabile cu noua situație. Hotărîrea Curții se va face pe baza cererii, fie a organelor de direcție sau administrație ale fundației, fie a ministerului sub controlul căruia cade fundația. În asemenea cazuri se va face și radierea din registrul persoanelor juridice a fundației dizolvate prin decizia Curții de apel (Lege art. 76).

Asociația, în afară de organele de administrație și de control prevăzute la art. 73 din lege, va avea ca organ superior o adunare generală formată din asociații care întrunesc condițiile prevăzute de statute. Toți asociații au drept de vot egal (Lege art. 36 și 39).

Statutele vor stabili

Cad în competența adunării generale toate actele care nu sînt rezervate în mod special prin statute organelor de administrație și de control. În mod special însă rămîn adunării generale următoarele atribuții

Statutele vor stabili cărui organ al asociației îi aparține dreptul de a hotărî întemeierea de noi filiale, de asemenea asupra modului de funcționare al acestor filiale și raporturile dintre filiale și centrala lor (Lege art. 34).

Statutele asociației sau actele care dispun organizarea fundațiilor vor determina data încheierii anului financiar, cînd se vor întocmi bilanțul și contul de gestiune (veniturile și cheltuielile). Cînd statutele nu fixează data încheierii bilanțului, acesta va fi întocmit pe data de 31 decembrie (Lege art. 45).

Bilanțul se va încheia pe baza următoarelor acte

Bilanțul în cele doua părți distincte (activul și pasivul) va cuprinde

Contul de gestiune (venituri și cheltuieli) întocmit pe baza dispozițiilor speciale prevăzute de statute va cuprinde

Direcția sau administrația persoanei juridice, concomitent cu încheierea bilanțului și a contului de gestiune pe anul expirat, va proceda la întocmirea bugetului de cheltuieli și venituri pentru anul ce urmează (Lege art. 45).

Bugetul se va întocmi pe capitole și articole, deosebindu-se sumele după criteriile prevăzute la art. 44 din lege și art. 47 din regulament, privitoare la întocmirea contului de gestiune. La înregistrarea încasărilor și plăților în general și la aprobarea și ordonanțarea cheltuielilor în special, se va ține seama de alocațiile bugetare (Lege art. 45).

Bilanțul, contul de gestiuni și bugetul, după ce au fost verificate de organele de control prevăzute de statutele persoanei juridice, se vor supune aprobării adunării generale sau altor organe speciale prevăzute în actul de fundație sau prin legi speciale (Lege art. 38).

În termen de trei luni după închiderea bilanțului, o copie în doua exemplare după conturile prevăzute la articolul precedent se va inainta ministerului sub controlul și autoritatea căruia se găsește persoana juridică. Ministerul, după ce va verifica conturile primite, va înapoia direcției persoanei juridice un exemplar vizat, iar celălalt exemplar se va păstra în arhiva ministerului (Lege art. 45).

De asemenea, după ținerea adunării generale în care s-a aprobat bilanțul și bugetul asociației, se va inainta ministerului respectiv și o copie certificată de pe procesul-verbal al ședinței (Lege art. 45)

Asociațiile și fundațiile își pierd personalitatea juridică în următoarele cazuri

Lichidarea patrimoniului persoanelor juridice de drept privat se va face în conformitate cu dispozițiile art. 55-56 din lege. (Lege art. 54-65).

În caz de dizolvare a persoanei juridice, lichidatorii se vor numi după cum urmează

Radierea persoanei juridice din registrul de persoane juridice se face pe baza actului care a constatat, declarat sau hotărît dizolvarea sau în urma mutării sediului persoanei juridice (Lege art. 30).

Oricare ar fi cauza încetării personalității juridice, patrimoniul persoanei juridice rezultat pe urma lichidării, va primi destinația indicată în actul de fundație sau în statute (Lege art. 27).

La asociații, în caz de tăcere a statutelor, destinația o va hotărî adunarea generală care a avut loc înaintea dizolvării. În lipsa unei dispoziții statutare sau a unei hotărîri a adunării generale sau în fața unei hotărîri luate în contra dispozițiilor statutare sau ale legii, destinația patrimoniului o va hotărî comisia superioară a persoanelor juridice după ce va lua și avizul ministerului sub autoritatea și controlul căruia cădea persoana juridică desfiintata. În toate aceste cazuri, bunurile rămase nu vor putea fi atribuite decît unei persoane juridice de drept privat din țara cu scop identic sau similar, sau persoane juridice de drept public reprezentind în Stat interesele servite de persoana juridică desfiintata (Lege art. 27).

În cazul cînd persoana juridică a fost dizolvată prin judecata sau prin hotărîrea puterii executive, potrivit art. 53 ( amp;11 alin. a și b și III) din regulament, atunci patrimoniul ei va trece la fondul de asistența socială (Lege art. 28).