LEGE nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociații și Fundații)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Doua sau mai multe persoane juridice se pot constitui în uniuni sau federatiuni, spre realizarea unui scop unitar și apropiat de scopul social al fiecărei persoane juridice în parte. Aceste asociații de persoane juridice nu pot dobîndi personalitatea juridică decît de la Curtea de apel în circumscripția căreia urmează ca uniunea sau federația să-și aibă sediul principal. Personalitatea juridică nu se poate acorda decît dacă se constata, din punctul vedere al realizării scopului general urmărit, necesitatea uniunii sau federației. Nu se poate recunoaște personalitatea juridică unei colectivități de asociații sau așezăminte necunoscute ca persoane juridice (Lege art. 5 și 102).
Procedura de urmat pentru dobindirea personalității juridice și înscrierea acestor asociații de persoane juridice este cea prevăzută la capitolul II din prezentul regulament pentru asociații. Se specifică ca pentru dobindirea personalității juridice, în afară de avizul ministerului competent, se va cere în toate cazurile în mod obligatoriu și avizul comisiei superioare a persoanelor juridice (Lege art. 102 și 103).
Reprezentanții uniunii sau federației sînt obligați ca în cererea de recunoaștere și înscriere, în afară de stipulațiile prevăzute pentru asociații, sa indice numărul, numele și sediul persoanelor juridice care o formează, alaturind și copii de pe deciziile prin care s-a recunoscut fiecăreia personalitatea juridică (Lege art. 103).
Uniunile și federațiile se vor constitui printr-un act constitutiv în forma autentică, însoțit de statutele respective, conformindu-se dispozițiilor prevăzute în prezentul regulament pentru constituirea, organizarea și încetarea funcționarii persoanelor juridice sub forma de asociații (Lege art. 3 și 103).
Statutele acestor uniuni sau federații vor cuprinde între altele
Regulile după care persoanele juridice aderente vor fi reprezentate în consiliul de administrație și în adunările generale, cît și modalitatea numirii și alegerii organelor de control
Condițiile sub care se pot primi adeziunile persoanelor juridice, stabilite astfel încît să contribuie la unificarea conducerii și activității instituțiilor asociate (Lege art. 104).
În afară de controlul instituit prin statute sau actul constitutiv, Statul are un drept general și permanent de supraveghere și control asupra tuturor persoanelor juridice de drept privat fără scop lucrativ, asociații, fundații, uniuni sau federații. Acest control are ca scop pe deoparte ca persoanele juridice sa funcționeze și să se administreze potrivit cu scopul și dispozițiile statutelor, actelor constitutive și regulamentelor, iar pe de altă parte ca ele sa nu lucreze împotriva bunelor moravuri, ordinii publice și siguranței Statului (Lege art. 15).
Acțiunea generală de supraveghere și control se exercită de
Ministerul sub autoritatea și controlul căruia cade persoana juridică după distincția de la art. 16 din lege, prin delegații și inspectorii săi, precum și prin comisia superioară a persoanelor juridice
Ministerul public
Delegații autorităților județene și comunale, însă numai pentru persoanele juridice pe care le subvenționează (Lege art. 15).
Cînd scopul persoanei juridice cade în competența a doua sau mai multe ministere, fiecare din ele au exercițiul acțiunii de control și supraveghere. Cînd scopul nu este suficient caracterizat din punctul de vedere al componentei organelor de control, atunci persoanele juridice cad sub supravegherea ministerului de interne (Legea art. 21).
Cu ocazia exercitării controlului, delegații și inspectorii ministerelor vor avea să se informeze și sa cerceteze dacă activitatea persoanei juridice și administrarea fondurilor ei se face în conformitate cu statutele și actele de fondare și în marginea hotărîrilor și aprobărilor date de organele superioare instituite prin aceste acte sau prin legi speciale. De asemenea, dacă instituțiile create corespund și-și desfășoară acțiunea potrivit condițiilor statornicite prin actele lor de baza și dacă aceasta activitate nu este contrară condițiilor generale de ordine publică din Constituție și din legile tarii (Lege art. 15 și 18).
Delegații ministerelor, județelor sau comunelor, sau inspectorii ministerelor, vor face cel puțin de doua ori pe an o inspecție amănunțită a activității persoanelor juridice subvenționate, consemnind cele constatate într-un raport, pe care îl vor inainta ministerului competent. Pentru persoanele juridice nesubventionate aceasta inspecție se va face cel puțin odată pe an, prin delegați speciali ai ministerului competent, din oficiu, sau după cererea organelor de direcție sau administrație a persoanelor juridice. (Lege, art. 16 și urm.).
Fiecare minister va face să se țină un registru special pe întregul minister sau pe direcții, în care vor înscrie toate persoanele juridice recunoscute și subordonate controlului și supravegherii lor. În același registru se va înscrie: 1) Toate modificările aduse actelor după care se conduc persoanele juridice. 2) Data și totalul bilanțului și contului de gestiune ce persoanele juridice sînt datoare să le încheie și să le înainteze anual ministerului. 3) Datele la care s-au făcut diverse inspecții. (Lege, art. 92). Numirea delegaților, drepturile și îndatoririle lor
Autoritățile de stat, județ sau comuna, de cîte ori subvenționează o persoană juridică, vor avea dreptul de a-și numi delegatul lor permanent pe lîngă organele de direcție sau administrație a acestei instituții. Cu ocazia acordării subvențiilor, autoritățile respective vor putea cere persoanelor juridice, pe cale de convenții, adoptarea unui program de activitate și introducerea în statutele sau regulamentele lor a modificărilor necesare pentru a asigura aducerea la îndeplinire a programului convenit, în marginea scopului social stabilit prin actul de constituire al persoanei juridice subvenționate. (Lege, art. 16).
Autoritățile interesate nu vor putea numi pe lîngă fiecare din persoanele juridice ce subvenționează decît un delegat. Aceeași persoana poate fi delegată de mai multe autorități și în același timp ea poate să îndeplinească aceasta funcție pe lîngă mai multe persoane juridice. Delegații vor putea fi numiți dintre funcționarii superiori ai autorității care exercită controlul sau membrii comitetelor ori ai comisiilor care funcționează pe lîngă minister. (Lege, art. 17).
Delegații autorităților vor colabora cu organele de direcție și administrație a persoanelor juridice pe baza instrucțiunilor primite de la autoritatea sau autoritățile care i-au numit. În acest scop, delegații vor participa cu vot consultativ, la hotărîrile luate de comitetele de direcție sau administrație, opiniile lor contrarii înscriindu-se în procesul-verbal de ședința. Directorii sau administratorii sînt obligați sa convoace pe delegați la ședințe, inaintindu-le totodată și ordinea de zi, iar în caz de lipsa lor de la ședințe să le comunice deciziile luate. (Lege, art. 18).
În afară de îndatoririle prevăzute în prezentul regulament delegații autorităților de stat, județ sau comuna au îndatorirea specială de a supraveghea ca activitatea persoanelor juridice să se desfășoare potrivit programului convenit. La trebuințe și pentru aducerea la îndeplinire a îndatoririlor lor, delegații vor putea face uz de drepturile conferite lor prin art. 18 și 19 din lege. (Lege, art. 18 și 19). Despre inspectori
La toate persoanele juridice nesubventionate controlul se va exercita de inspectori sau alți funcționari superiori delegați de ministerul competent, din oficiu, sau la cererea organelor de administrație a instituțiilor respective. (Lege, art. 21).
Inspectorii nu fac observații și nici nu dau indicații directe organelor de direcție și administrație a persoanelor juridice controlate. Ei numai constata faptele pe care le consemnează în rapoarte scrise, însoțite după cazuri și de procesele-verbale încheiate la fața locului. Rapoartele se vor inainta ministerului competent spre a decide sau a deferi cazul celorlalte organe administrative sau organelor judecătorești prevăzute de lege. (Lege, art. 21).
Sînt de competența tribunalului civil în circumscripția căruia funcționează asociația sau fundația
Cererile asociaților și fundațiilor de a li se acordă personalitatea juridică
Cererile de dizolvarea asociațiilor sau fundațiilor făcute de ministerul public sau ministerul competent în cazurile următoare
Cînd scopul sau acțiunea asociației a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri sau ordinii publice
Cînd scopul urmărește prin mijloace ilicite contrarii bunelor moravuri și ordinii publice
Cînd fundația, fără a fi autorizata, după cum se arata în art. 38 din acest regulament, relativ la transformarea scopului, urmărește un alt scop decît acel pentru care s-a constituit și pe care l-a declarat
Cînd deciziile adunării generale sînt luate cu violarea dispozițiilor statutare, actelor constitutive sau legii
Cererea ministerului respectiv de a pronunța dizolvarea în caz cînd persoana juridică pierzindu-și personalitatea de plin drept, nu poate consimți sa înceteze activitatea sa. În cazurile prevăzute sub punctele a și b, tribunalul hotarind dizolvarea va numi prin aceeași hotărîre și pe lichidatori
Cererile ministerului public sau a oricărui interesat de a se numi lichidatori în cazurile de dizolvare de drept a persoanei juridice
Cererile privitoare la autorizarea convocării adunării generale și la prezidarea ei
Cererile privitoare la completarea locurilor prin delegație în cazul cînd organele de direcție, de administrație sau de control nu pot funcționa din cauza vacantei, absentei, bolii sau oricărei alte cauze de împiedicare a vreunuia din membrii lor
Cererile privitoare la litigiile dintre asociați și asociație în cazurile prevăzute de art. 47 și următorii din lege
Cererile pentru orice alt diferend s-ar ivi în timpul funcționarii sau lichidării, afară de cele prevăzute de mai sus
Judecata cererilor prevăzute la litera a, din art. precedent se va face conform rinduielilor cuprinse în cap. 2 din acest regulament. În cazurile prevăzute la punctele b, c, g și h de sub același articol, se face de urgenta și cu precădere, termenul primei înfățișări neputind fi mai lung de 15 zile libere de la primirea citației. Hotărîrea tribunalului se va pronunța fără opoziție, însă cu drept de apel. Termenul de apel va fi de 20 de zile de la pronunțare. Celelalte cereri se vor rezolva în camera de consiliu. (Lege, art. 84 și următoarele, 96).
În cazurile prevăzute la litera h de sub art. 77 procedura va fi aceea a dreptului comun, însă pentru toate instanțele termenele vor fi cele prevăzute de art. 901-905 din actualul cod comercial, din vechiul regat, care în privinta acestor termene se va aplica pe întreg teritoriul statului român. (Lege, art. 97).
Tribunalul va fi compus din ministerul public, care va pune concluzii ca parte alăturată, în toate chestiunile ce interesează persoanele juridice, iar ca parte principala, în cazurile cînd legea îi atribuie acest rol. (Lege, art. 98).
Tribunalul este de asemenea competent a judeca în prima și ultima instanța contestațiile făcute de orice interesat contra bilanțului întocmit și publicat de lichidatori. (Lege, art. 65).
Sînt de competența Curții de apel din circumscripția căreia funcționează asociația sau fundația
Cererile făcute de ministerul competent pentru numirea administratorilor necesari, în caz cînd actul de fondare n-a determinat organele de direcție și administrație ale persoanei juridice. În caz cînd domiciliul fondatorului nu ar fi în circumscripția Curții unde funcționează persoana juridică, cererea va putea fi adresată și Curții în circumscripția căreia domiciliază fondatorul
Cererile făcute de ministerul public, de ministerul competent sau de una din părțile interesate pentru numirea de administratori, în caz cînd direcția sau administrația instituită de fondatori nu mai poate fi din orice cauza, înlocuită, completată sau continuată
Cererile făcute de ministerul public sau de ministerul sub autoritatea și controlul căruia cade fundația sau asociația pentru revocarea organelor de direcție și administrație, în caz cînd s-ar constata ca ele nu se conformă legilor tarii actelor de fondare sau de constituire sau dacă se constată că averile ce le sînt încredințate se risipesc, se deteriorează sau se întrebuințează la alte scopuri decît acelea prevăzute prin actele de fondare sau constituire
Cererile organelor de direcție și administrație pentru modificarea organizării statornicită de fonduri, dacă aceasta se constata indispensabil pentru conservarea bunurilor și realizarea scopului fundației
Cererile pentru modificarea scopului devenit numai în parte realizabil a condițiilor și sarcinilor fundațiilor. În aceste cazuri, judecata se va face cu citarea fondatorului sau ereziilor în linie directa, iar decizia va arata și modificările de introdus
Cererile făcute de ministerul public, ministerul competent, sau de organele de direcție și administrație spre a desemna o alta asociație sau fundație către care intenționează a trece patrimoniul persoanei juridice a carei fiinta a încetat în cazurile cînd fundația nu poate fi organizată asa încît sa corespundă scopului sau sau dacă patrimoniul ei este insuficient. (Lege, art. 22, 74-76, 78 și 79).
În toate cazurile de mai sus judecata se va face în camera de consiliu sau cu un complet separat de cel de ședința, la staruinta organelor de direcție și administrație, a ministerului public sau a ministerului interesat. Curtea va putea dispune ascultarea și a oricărei persoane va crede necesar și va uza de mijloacele de proba și informație prevăzute de procedura civilă. Hotărîrea Curții va fi motivată și fără opoziție; ea se va pronunța în ședința publică, în prezenta ministerului public. (Lege, art. 95).
Apelurile făcute contra sentințelor tribunalelor în cazurile prevăzute de art. 15 din acest regulament și art. 90 din lege vor fi judecate de Curte de urgenta, cu precădere, înaintea oricărei afaceri și fără drept de opoziție. (Lege, art. 90).
Cererile pentru dobindirea personalității juridice a uniunilor sau federațiile de persoane juridice, sînt de asemenea de competența Curții de apel. (Lege, art. 102).
Pentru uniunile sau federațiile cărora Curtea le-a acordat personalitatea juridică, grefa Curții e datoare a tine un registru special de persoane juridice, în care se vor înscrie toate aceste uniuni sau federații. Acest registru va conține aceleași indicații ca și registrele prevăzute pentru persoanele juridice la tribunal. (Lege, art. 8).
Pe lîngă ministerul justiției, funcționează o comisie superioară a persoanelor juridice, compusa din: 1. I.P.S
Mitropolitul Primat, ca președinte
Ministerul justiției, care prezidează în caz de lipsa sau împiedicarea I.P.S
Mitropolitului Primat
Ministrul departamentului sau miniștrii departamentelor în competența cărora cade scopul asociației sau fundației interesate în chestiunea dedusă înaintea comisiei
Prim-președintele Înaltei Curți de casație și justiție sau în caz de împiedicare de cel mai vechi președinte de secțiune al acelei Înalte Curți
Președintele Înaltei Curți de conturi și, în caz de împiedicare, un consilier delegat de președinte
Directorul general sau administratorul instituției de stat care servește interesul similar celui servit de asociația sau fundația adusă înaintea comisiei
Președintele Academiei Române și în caz de împiedicare un membru delegat de președinte
Un efor al Eforiei spitalelor civile
Doi efori epitropi sau administratori ai uneia din cele mai importante persoane juridice din țara numiți de ministerul justiției și prin decret regal
Un rector de universitate numit de ministru
Doi din cei mai reputati juriști din țara
Directorul general al serviciului judiciar din ministerul justiției care va îndeplini și funcția de secretar al comisiei. Procurorul general al Curții de casație face parte din comisie numai cu vot consultativ. În caz de împiedicare, el va fi înlocuit în comisie de magistratul desemnat de legea organizării judecătorești. Mandatul membrilor numiți de ministrul justiției se da pe o perioadă de cinci ani. (Lege, art. 99 și 100).
Comisia se convoacă de ministrul justiției ori de cîte ori va fi nevoie. Ședințele ei se țin în localul ministerului justiției. Convocarea se face prin invitații scrise. Comisia nu poate lucra decît cu cel puțin 7 membri. Hotărîrile ei se iau numai cu majoritate de 5 voturi. Ele se dau în scris și motivat. (Lege, art. 101).
Procurorul general al înaltei Curți de casație face parte din comisie ca reprezentant al ministerului public. În aceasta calitate el pune concluzii înaintea comisiei ca parte alăturată, în toate chestiunile ce interesează o persoană juridică. (Lege, art. 98).
Atribuțiile comisiei superioare a persoanelor juridice sînt următoarele
Judeca apelurile pe care organele de direcție și administrație ale persoanelor juridice le pot face în caz de nemulțumire contra hotărîrii delegatului ministerului respectiv de a suspenda executarea unei decizii luată de acele organe. Termenul de apel este de trei zile libere și curge de la comunicarea procesului-verbal de suspendare. Hotărîrea comisiei superioare este definitivă. Ea va fi comunicată organelor persoanei juridice, care va fi datoare a o executa în cel mult 15 zile de la primire
Se pronunța asupra diferendului dintre delegatul ministerului respectiv și organelor de direcție și administrație ale persoanelor juridice, în caz cînd delegatul ministerului a luat măsura suspendării unei decizii a organelor de direcție și ele refuza a repune în discuție chestiunile care fac obiectul deciziei suspendate pentru a primi soluția conformă cu actele de fondare, a regulamentelor, convențiilor, Constituției și legilor tarii sau în cazul cînd suspendarea se menține și trebuie executată. În acest caz, comisia superioară poate da o decizie care să oblige persoana juridică
A-și da avizul, după cererea consiliului de miniștri sau ministerului de justiție, dacă o persoană juridică desfășoară o activitate împotriva bunelor moravuri, a ordinii publice sau a siguranței statului și dacă trebuie să se interzică funcționarea pînă la intrarea ei în legalitate sau dacă trebuie să se hotărască dizolvarea ei. Tot comisia, la cererea consiliului de miniștri sau a ministerului justiției, va aprecia și-și va da avizul asupra urgenței acestor măsuri
În caz de încetare a personalității juridice sau a retragerii autorizației și în caz ca nici statutele, nici adunarea generală nu au dat indicații asupra destinației patrimoniului rămas sau cînd acele indicații sau hotărîri ar fi contrare dispozițiilor legii, comisia e chemată a-și da avizul de modul întrebuințării acelui patrimoniu., hotarind carei persoane juridice de drept privat sau public cu scop analog trebuie atribuit. Aceleași atribuții revin comisiei și în caz cînd fundația nu poate fi organizată asa încît sa corespundă scopului sau sau dacă patrimoniul ei este insuficient
A-și da avizul sau după cererea Curții de apel cînd aceasta e chemată a se pronunța după staruinta organelor de direcție și administrație ale fundațiilor dacă pentru conservarea bunurilor și realizarea scopului este necesară modificarea organizării statornicite de fondator
A-și da avizul la propunerea Curții de apel, asupra cererii de modificare a scopului unei fundații devenit numai în parte realizabil atunci cînd se constată că nu mai are caracterul lui primitiv și fundația nu mai corespunde nevoilor sociale și intențiilor ce fondatorul ar manifesta în mod normal dacă i-ar sta în putinta
A-și da avizul la cererea Curții de apel dacă poate fi admisibilă cererea de dobindirea personalității juridice, a uniunilor sau federațiilor formate din două sau mai multe persoane juridice
A-și da avizul asupra cererilor adresate Curților de apel pentru modificarea sau suprimarea din actul de fondare a condițiilor și sarcinilor care ar putea compromite realizarea scopului fundației
A-și da avizul asupra oricăror altor chestiuni ce-i vor fi supuse de ministerul justiției. (Lege, art. 99).
Comisia este ținuta sa cheme pe reprezentantul autorizat al persoanei juridice interesate spre a o asculta. Invitația se va face în scris. Neprezentarea persoanei juridice nu da dreptul la o a doua chemare. (Lege, art. 101).
Delegația permanenta pe care comisia poate să o aleagă din sinul sau, conform art. 101 din lege, este competența a culege toate informațiile și elementele ce ar fi necesare comisiei pentru pregătirea deciziilor sale, a face orice cercetări și anchete și a priveghea executarea acestor decizii. Membrii delegației pot fi însărcinați de asemenea de a studia în prealabil chestiunile aduse înaintea comisiei și a face eventual cuvenitul raport. Comisia superioară a persoanelor juridice tine următoarele registre
Un registru de intrare în care se trec toate chestiunile primite de la ministerul justiției spre a fi cercetate de comisie
Un registru în care se trec în ordinea numerică toate deciziile pronunțate de comisia superioară
Un registru general în care după tablourile primite de la departamentele respective, secretarul comisiei va înscrie separat asociațiile și fundațiile, căzînd sub prevederile legii pentru persoanele juridice. Acest registru va cuprinde în rubrici deosebite
Titlul sau denumirea persoanelor juridice
Obiectul și scopul
Sediul și sucursalele
Data constituirii
Actul pe temeiul căruia s-a obținut personalitatea juridică
Numele, profesiunea și naționalitatea persoanelor care compun organele de direcție și administrație
Averea mobila și imobilă ce poseda, și
Modificări ulterioare. (Lege, art. 101).
În ce privește asociațiile sau sindicatele profesionale, se vor aplica legile speciale în dispozițiile ce nu sînt contrare dispozițiilor de ordine publică din legea de fața. (Lege, art. 106).
Din momentul promulgării legii pentru persoanele juridice încetează competența tuturor autorităților care acordau pînă în prezent personalitatea juridică, acest drept fiind exclusiv rezervat tribunalelor civile. (Lege, art. 106).
Persoanele juridice de drept privat, existente la data promulgării legii de fața, sînt obligate ca în termen de 6 luni de la această dată sa comunice grefei tribunalului în circumscripția căruia funcționează administrația lor principala, următoarele acte
Titlurile pe temeiul cărora au dobîndit personalitatea juridică
Copie certificată de pe actul constituirii asociației, fundației sau uniunii
Copie de pe statutele sau regulamentele după care se administrează aceste persoane juridice
Copie de pe bilanțul și darea de seama a ultimului an
Un memoriu cuprinzînd informațiile specificate la art. următor. Copiile actelor prevăzute la alin. b și c și memoriul vor fi semnate de organele de direcție sau administrație. (Lege, art. 2).
Memoriul înaintat va cuprinde următoarele indicații
Denumirea și scopul persoanei juridice constituite
Data intemeierii de fapt a asociației sau fundației
Data și autoritatea de la care a dobîndit personalitatea juridică cu specificarea titlului respectiv
Sediul principal, precum și sediile diverselor filiale care erau în fiinta la finele anului social expirat
Data cînd se încheie anual conturile persoanei juridice
Numărul persoanelor care alcatuiau asociația la finele anului social expirat
Averea persoanei juridice, specificîndu-se valoarea și felul bunurilor din care e formată
Totalul veniturilor și cheltuielilor pe anul expirat
Numele persoanelor care compun consiliul de administrație și comisia de control cu menționarea profesiunii domiciliului și naționalității lor
Un scurt istoric al activității persoanei juridice de la înființare și pînă la finele anului expirat. (Lege, art. 2).
Persoanele juridice de drept privat care mai înainte de publicarea acestui regulament vor fi făcut deja grefei tribunalului comunicarea cerută de art. 2 din lege și în conformitate cu publicația ministerului justiției data cu ocazia promulgării legii sînt scutite de a face o noua comunicare, afară de acelea pentru care tribunalul va fi găsit ca actele și datele comunicate nu au fost complete, în care caz vor fi obligate a se conformă dispozițiilor regulamentului de fața. (Lege, art. 2).
Administrațiile sindicatelor profesionale existente la promulgarea legii, sînt scutite de formalitățile prevăzute la articolele precedente, urmînd ca înscrierea lor în registrul de persoane juridice de pe lîngă tribunale să se facă pe baza comunicărilor judecătoriilor de ocol respective. (Lege, art. 2).
În același termen de 6 luni prevăzut la art. 98, organele de direcție sau administrație ale persoanelor juridice existente, sînt datoare sa înainteze ministerului sub autoritatea și controlul căruia funcționează și după instrucțiunile acestuia, următoarele acte
Copie certificată de direcție de pe actul constitutiv și de pe statute sau regulament
Un inventar de averea mobila și imobilă ce poseda
Bilanțul și contul de gestiune (venituri și cheltuieli) ale anului social precedent. (Lege, art. 2).