LEGE nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociații și Fundații)

Asociațiile și așezămintele fără scop lucrativ sau patrimonial nu pot dobîndi personalitatea juridică decît pe temeiul unei decizii motivate a tribunalului civil în circumscripția căreia s-au constituit. Aceasta decizie nu se poate da decît la cererea celor interesați

Persoana juridică va avea fiinta numai de la data înscrierii deciziei de recunoaștere rămasă definitivă, în registrul special care va fi ținut în acest scop la grefa fiecărui tribunal civil.

Personalitatea juridică nu se poate recunoaște unei colectivități de asociații sau așezăminte nerecunoscute ca persoane juridice. Personalitatea juridică e individuală și efectul ei nu se poate întinde în afară de asociația sau așezămîntul pentru care a fost acordată. Un așezămînt creat de o persoană juridică nu poate avea o personalitate distinctă de aceea a persoanei juridice care a creat-o, decît dacă i se recunoaște formal aceasta, în condițiile statornicite prin legea de fața.

Nu se poate recunoaște personalitatea juridică a asociațiilor și așezămintelor care au un obiect ilicit, contrar ordinii publice sau bunelor moravuri, sau care sînt formate în vederea realizării unui asemenea scop.

Persoanele juridice de drept privat, fără scop lucrativ sau patrimonial, care își au sediul în străinătate, pot sa beneficieze de personalitatea lor juridică și sa funcționeze pe teritoriul Statului român în conformitate cu legile române, dacă sînt recunoscute după legile tarii lor și dacă în prealabil au obținut autorizarea guvernului român. Autorizările acordate acestor persoane juridice se vor înscrie la cererea lor, sub sancțiunea unei amenzi de 5.000 - 20.000 lei și în caz de recidiva sub sancțiunea retragerii autorizației, în registrul tribunalului civil al circumscripției în care se va stabili sediul administrației, sucursala, sau domiciliul ales. Cînd nu exista sucursala, alegerea domiciliului este obligatorie. Ea se face prin act autentic care se publică în Monitorul Oficial și se afișează la primăria și tribunalul domiciliului ales.

Fără distincție între persoanele juridice de drept privat existente și acele ce se va forma în viitor, de la data promulgării legii de fața, nici o modificare de statute sau transformare a caracterului asociației sau așezămîntului, nici o modificare a organelor de control și administrație, nici o încetare sau dizolvare, operațiunile de lichidare și de atribuire de bunuri, nu se va putea face decît conform acestei legi. Aceste persoane sînt obligate a se supune tuturor dispozițiilor declarate de ordine publică în legea de fața. Modificările statutelor sau actelor constitutive sînt supuse verificării și aprobării puterii judecătorești în condițiile art. 1

Persoanele juridice de drept privat, căzînd sub prevederile legii de fața, nu se pot folosi decît de drepturile ce le sînt necesare pentru realizarea scopului și destinației lor. Ele nu pot contracta obligații decît tot în vederea realizării acestui scop și acestei destinații.

Persoanele juridice nu pot primi liberalități decît dacă vor fi autorizate regal, pe baza unui jurnal al consiliului de miniștrii

Persoanele juridice nu-și pot exercita drepturile decît dacă sînt înzestrate cu organele de direcție și administrație prevăzute în statute, actul consultativ sau în legea de fața.

Voința persoanelor juridice se manifesta prin organele lor. Actele juridice încheiate de aceste organe, în conformitate cu statutele și în limita puterilor ce le sînt atribuite, sînt considerate ca încheiate de însăși persoana juridică pe care o obliga. Actele prin care organele persoanei juridice ar urmări un vadit scop străin aceluia pentru care asociația sau fundația a fost constituită sau recunoscută, nu vor avea efect față de persoana juridică. Persoana juridică răspunde de toate faptele contractuale, delictuale și quasi-delictuale, săvîrșite de organele ei în timpul exercitării funcțiunii lor. Membrii care formează organele de direcție și administrație sînt personal solidar răspunzători pentru daunele provenite din culpa lor, atît față de terți, cît și față de persoana juridică însăși

Domiciliul persoanei juridice este la sediul principal al administrației sale. Schimbarea de domiciliu trebuie să fie declarata prin act autentic la ambele grefe ale tribunalelor noului și vechiului domiciliu. Sub sancțiunea prevăzută la art. 94 din prezenta lege, grefa tribunalului vechiului domiciliu va face mențiunea de strămutare, iar grefa tribunalului noului domiciliu va înscrie persoana juridică în registrul prevăzut la art. 4 .

Domiciliul persoanei juridice autorizata, potrivit art. 7 , pentru toate actele judiciare și extrajudiciare ce o privesc, va fi sediul sucursalei sau, în lipsa, la domiciliul ales

Statul are un drept de supraveghere și control asupra tuturor persoanelor juridice de drept privat. El va urmări: pe de o parte, ca ele să se administreze și să-și îndeplinească menirea în conformitate cu statutele și cu actele constitutive, iar pe de altă parte, ca sa lucreze împotriva bunelor moravuri, ordinei publice și siguranței Statului. Aceasta acțiune de supraveghere și control se va exercita prin inspectorii și delegații ministerului, sub autoritatea și controlul căruia cade fundația sau asociația, precum și prin comisia superioară a persoanelor juridice.

Numirea delegatului ministerului pe lîngă organele de direcție și de administrație, nu poate avea loc decît numai pe lîngă fundațiile și asociațiile subvenționate sau legate de Stat prin convenții. Același drept, la numirea de delegați județeni sau comunali, îl au autoritățile județene sau comunale pentru fundațiile și asociațiile care se vor găsi față de ele în situația de mai sus. Celelalte persoane juridice nesubventionate sînt supuse controlului general prin inspectorii ministerelor competente.

Fiecare autoritate interesată nu va putea numi mai mult de un delegat de fundație sau asociație. Autoritățile județene sau comunale pot insarcina cu aceasta funcție pe delegatul ministerului sau invers, ministerul pe unul din delegații județeni sau comunali. O persoana poate îndeplini aceasta funcție pe lîngă mai multe fundații sau asociații.

Delegații ministerului și, în lipsa acestora, delegații județeni sau comunali, au dreptul de a suspenda executarea deciziilor organelor de direcție sau administrație, ce s-ar găsi contrarii actelor de fundație, regulamentelor interioare, convențiilor cu ministerul, județul sau comuna, legilor, bunelor moravuri, ordinei publice și siguranței Statului. Despre acest lucru se va încheia un proces-verbal care se va comunică de urgenta organelor persoanei juridice. Delegații vor participa cu vot consultativ la ședințele organelor de direcție și administrație. Directorii sau administratorii sînt obligați să-i convoace. În lipsa delegaților de la ședințe, organele de direcție și administrație sînt obligate sa comunice delegaților deciziile luate. Sub sancțiunea retragerii mandatului de direcție și administrație și a dizolvării fundației sau asociației, independent de celelalte sancțiuni civile și penale de drept comun, persoanele care formează organele de direcție și administrație sînt personal și solidar răspunzătoare de executarea deciziilor contrare actelor de fundație, regulamentelor interioare, conventiunilor, legilor, bunelor moravuri, ordinei publice și siguranței Statului, față de care s-a exercitat sau nu dreptul de suspendare. Delegații vor putea aduce la cunoștința publică, prin Monitorul Oficial și prin publicațiile mai raspindite din localitate, numărul, data și obiectul deciziilor suspendate.

Organele de direcție și administrație sînt obligate a repune în discuție chestiunile care fac obiectul deciziei suspendate în baza art. 1 8 pentru a primi soluția conformă actelor de fundație, regulamentelor, convențiilor, Constituției și legilor tarii. În caz de refuz de discuție din partea organelor de direcție și administrație, sau în caz de menținere a deciziei suspendate, delegații guvernului vor aduce imediat cazul la cunoștința comisiei persoanelor juridice de pe lîngă ministerul justiției, care va da o decizie executorie. În cel mult 3 zile libere de la, comunicarea procesului-verbal de suspendare, organele de direcție și administrație au drept de apel la comisia superioară a persoanelor juridice, care decide în ultima instanța asupra dispozițiilor ce urmează a se executa în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii.

Delegații își exercită dreptul lor de supraveghere și de control asupra tuturor organelor de direcție, administrație și control, a fundației sau asociației, sub orice denumire s-ar găsi, comitete sau consilii de direcție și administrație, eforii sau epitropii, adunări generale, colegii, etc.

În toate fundațiile și asociațiile care nu cad sub prevederea art. 16, alin. 1 și următorii, acțiunea de supraveghere și control se va exercita de inspectorii ministerului, la însărcinarea ministerului sau la cererea organelor de direcție și administrație a fundațiilor sau asociațiilor. Cînd scopul persoanei juridice cade în competența a doua sau mai multe ministere, fiecare din ele au exercițiul acțiunii de control și supraveghere. Persoanele juridice ale căror scopuri sînt insuficient caracterizate, din punctul de vedere al competentei organelor de control, cad sub supravegherea ministerului de interne. Inspectorii vor avea sa cerceteze numai dacă fundațiile și asociațiile funcționează potrivit actelor de fundație sau actelor lor constitutive, dacă instituțiile create corespund condițiilor statornicite prin aceste acte și condițiilor de ordine publică din Constituția și legile tarii. Inspectorii nu pot face observații și da indicații direct organelor de direcție și administrație ale fundațiilor sau asociațiilor. Constatările lor se consemnează în rapoarte scrise asupra cărora au a decide ministrul competent, organele administrative sau judecătorești, prevăzute în legea de fața. Controlul Statului nu prejudiciază controlul instituit de statute sau actul constitutiv.

Dacă organele de direcție sau administrație nu se conformează legilor tarii, actelor de fondare sau de constituire, sau dacă se constată că averile ce le sînt încredințate se risipesc, se deturneaza, sau se întrebuințează în alte scopuri decît acele prevăzute prin actele de fondare sau de constituire, ministerul public sau ministerul sub autoritatea și controlul căruia funcționează fundația sau asociația, va trimite pe administratorii răspunzători înaintea Curții de apel în circumscripția căreia cade sediul principal al fundației sau asociației. Administratorii pot fi condamnați la destituire, în afară de celelalte penalități prevăzute în legile ordinare după dreptul comun.

Administratorii asociațiilor și fundațiilor care cu rea credința lucrează la vătămarea persoanelor sau lucrărilor încredințate direcției și administrației lor, se vor pedepsi cu închisoare de la o luna la un an.

Toate organele de direcție și administrație ale fundațiilor sînt datoare sa înainteze ministerului sub autoritatea și controlul căruia funcționează, în termen de 6 luni de la promulgarea acestei legi, copia autentificată de pe actele de fondare și un inventar de averea ce poseda, însoțit de bilanțul și contul de gestiune al anului precedent

Asociațiile și fundațiile își pierd personalitatea juridică, de plin drept sau prin justiție, în cazurile determinate prin legea de fața. Persoanele juridice autorizate, potrivit art. 7, își pierd dreptul de a funcționa în România și prin retragerea autorizației. Aceasta retragere se face tot prin decret regal, pe temeiul unui jurnal al consiliului de miniștri.

În cazuri urgente cînd s-ar constata ca o persoană juridică își desfășoară activitatea împotriva bunelor moravuri, ordinii publice și siguranței Statului, consiliul de miniștri, cu avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, poate interzice funcționarea persoanei juridice, pînă la intrarea ei în legalitate, sau chiar poate hotărî dizolvarea ei. În acest din urmă caz, lichidarea persoanei juridice nu se poate face decît de puterea judecătorească în condițiile art. 29 , 54 și următorii, 82 și următorul. În afară de cazurile urgente, dizolvarea nu se poate face decît prin justiție. Comisia superioară a persoanelor juridice apreciază urgenta la cererea consiliului de miniștri sau la aceea a ministrului de justiție

Oricare ar fi cauza încetării personalității juridice sau retragerii autorizației, patrimoniul persoanei juridice va primi destinația indicată în actul de fondare, în statute sau în actul constitutiv și la asociații, în caz de tăcere, a actelor de constituire sau a statutelor, destinația indicată de hotărîrea adunării generale luată înainte de dizolvare. Nici într-un caz însă adunarea generală nu poate atribui bunurile rămase decît unei alte persoane juridice de drept privat din țara cu scop identic sau similar, sau persoanei juridice de drept public, reprezentind în Stat interesele servite de persoana juridică desfiintata. În lipsa unei indicații statutare, sau a unei hotărîri a adunării generale, sau în fața unei hotărîri a adunării generale, contrarii dispozițiilor de mai sus, bunurile rămase vor trece în patrimoniul asociației sau fundației de drept privat, ori public cu scop analog sau similar ce se va hotărî de comisiunea persoanelor juridice de pe lîngă ministerul justiției, luindu-se și avizul ministrului, sub autoritatea și controlul căruia cădea persoana juridică desfiintata.

Patrimoniul persoanelor juridice dizolvate pentru vreuna din cauzele arătate la art. 53 (punctul III) alin. a și b și art. 81 (p. II) , trece la fondul de asistența socială. II. Lichidarea și radierea înscrierii

Lichidarea patrimoniului persoanelor juridice de drept privat se face conform art. 55 și următorii, precum și 82 și următorul din această lege.

Radierea persoanei juridice din registrul persoanelor juridice se face înscriindu-se integral în registru actul care a constatat, declarat sau hotărît dizolvarea.