LEGE nr. 207 din 11 iulie 2022 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România

Băncile de dezvoltare sunt instituții de credit care își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale legislației europene și naționale din domeniul ajutorului de stat, inclusiv în ceea ce privește mecanismul de prevenire a fenomenului de excludere a instituțiilor financiare private, ale legislației europene privind administrarea de instrumente financiare din fonduri europene și acordarea de finanțări în cadrul fondurilor și inițiativelor de investiții la nivelul Uniunii Europene, ale legislației din domeniul finanțelor publice.

Băncile de dezvoltare sunt persoane juridice române constituite ca societăți pe acțiuni administrate în sistem dualist, în baza actului constitutiv întocmit potrivit prevederilor Legii societăților nr. 31/1990, republicată , cu modificările și completările ulterioare, și aprobat prin hotărâre a Guvernului. Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc condițiile privind constituirea, organizarea și funcționarea fiecărei bănci de dezvoltare.

În domeniul guvernanței corporative, băncile de dezvoltare aplică dispozițiile prezentei legi și ale actelor emise în aplicarea acesteia. În măsura în care regulile de guvernanță corporativă prevăzute de legislația specifică băncilor de dezvoltare nu dispun, se aplică prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2016 , cu modificările și completările ulterioare.

Băncile de dezvoltare au ca scop sprijinirea antreprenorialului, dezvoltarea socioeconomică și regională în România prin promovarea investițiilor și facilitarea accesului la finanțare pentru beneficiarii eligibili în acele sectoare în care au fost identificate disfuncționalități ale pieței financiare și decalaje de finanțare, în baza unei analize independente ex-ante, în scopul atenuării și reducerii lor prin desfășurarea de activități de dezvoltare, în conformitate cu legislația Uniunii Europene aplicabilă și cu actele constitutive ale băncilor de dezvoltare.

Banca Națională a României este autoritatea competentă cu supravegherea prudențială a activității băncilor de dezvoltare derulate în nume și pe cont propriu și nu este ținută responsabilă de îndeplinirea obiectivelor băncilor de dezvoltare.

Banca Națională a României stabilește prin regulamente regulile aplicabile activității desfășurate de băncile de dezvoltare în nume și pe cont propriu, pe baza principiilor de prudență aplicabile instituțiilor de credit conform legislației specifice, cu luarea în considerare a specificului activității băncii de dezvoltare.

În scopul realizării supravegherii prudențiale a băncilor de dezvoltare, dispozițiile art. 43 și 44 se aplică și auditorilor financiari ai băncii de dezvoltare.

Abrogat.

Banca Națională a României nu este ținută responsabilă în ceea ce privește respectarea de către băncile de dezvoltare a legislației în materie de ajutor de stat, inclusiv în ceea ce privește mecanismul de prevenire a fenomenului de excludere (crowding-out) a instituțiilor financiare private, a legislației europene privind administrarea de instrumente financiare din fonduri europene și acordarea de finanțări în cadrul fondurilor și inițiativelor de investiții la nivelul Uniunii Europene, a legislației din domeniul finanțelor publice.

O bancă de dezvoltare începe să funcționeze, din punct de vedere administrativ, de la data înmatriculării în registrul comerțului și poate derula efectiv activitățile specifice, prevăzute în actul constitutiv, de la data intrării în vigoare a directivei europene prin care aceasta este exceptată de la aplicarea Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE și după emiterea unei decizii de autorizare din partea Comisiei Europene în materie de ajutor de stat.

Băncile de dezvoltare au sediul social și, după caz, sediul real pe teritoriul României.

Denumirea unei bănci de dezvoltare este în limba română.

Băncile de dezvoltare acționează în nume și cont propriu, prin resursele proprii, și, după caz, în numele și contul statului, pe bază de mandat acordat de acționarul unic, prin Ministerul Finanțelor.

Prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 2 alin. (2) sunt detaliate tipurile de activități de dezvoltare desfășurate în nume și cont propriu și în numele și contul statului, iar pentru activitățile în numele și contul statului sunt menționate legislația aplicabilă, mecanismul și autoritatea de supraveghere.

Abrogat.

Abrogat.

Fără a aduce atingere prevederilor art. 2 alin. (1) , băncile de dezvoltare, în activitatea derulată în numele și contul statului, implementează și/sau administrează instrumente financiare finanțate din fondurile europene și pot acorda finanțări în cadrul fondurilor și inițiativelor de investiții la nivelul Uniunii Europene, inclusiv investiții cofinanțate de Grupul Băncii Europene de Investiții sau de alte instituții financiare internaționale.

Conturile curente ale beneficiarilor eligibili definiți conform art. 6 alin. (1) ai băncilor de dezvoltare, deschise la acestea, sunt considerate depozite.

Băncile de dezvoltare nu atrag depozite de la persoane fizice.

Înființarea și activitățile băncilor de dezvoltare se efectuează cu respectarea legislației în materie de ajutor de stat.

Respectarea de către băncile de dezvoltare a legislației în materie de ajutor de stat este independentă de responsabilitățile Băncii Naționale a României.

În desfășurarea activităților lor, băncile de dezvoltare funcționează în baza principiilor de transparență, independență, neutralitate concurențială, profitabilitate din perspectiva autofinanțării, eficiență, compatibilitate cu reglementările în domeniul ajutorului de stat și a celor mai bune practici bancare în domeniu.

Băncile de dezvoltare acordă inclusiv finanțare în condiții de piață pentru activități de dezvoltare și acționează complementar cu instituțiile de credit în scopul remedierii deficitului de finanțare și disfuncționalităților pieței financiare.

În cazul acordării finanțării în condițiile alin. (11) , băncile de dezvoltare au obligația aplicării mecanismului de prevenire a fenomenului de excludere (crowding out) a instituțiilor financiare private, prezentat în actul constitutiv al fiecărei bănci de dezvoltare.

În desfășurarea activităților în nume și în cont propriu, precum și în numele și în contul statului, băncile de dezvoltare acționează în mod direct și/sau prin intermediul instituțiilor de credit sau al altor intermediari financiari.

Băncile de dezvoltare nu pot finanța direct sau indirect niciun partid politic sau nicio campanie electorală.

Contabilitatea băncilor de dezvoltare se realizează distinct pe operațiuni desfășurate în numele și în contul statului și pe operațiuni desfășurate în nume și cont propriu, fiecare dintre aceste activități fiind auditate separat.

Băncile de dezvoltare oferă produse financiare în principal următoarelor categorii-țintă de beneficiari eligibili

Băncile de dezvoltare sprijină beneficiarii eligibili, în principal prin următoarele produse financiare

În desfășurarea activității, băncile de dezvoltare acordă atenție în principal următoarelor domenii și activități-țintă

Prin actul constitutiv se pot stabili și alte categorii de beneficiari eligibili, produse financiare, domenii și activități-țintă decât cele prevăzute la alin. (1)-(3) .

Băncile de dezvoltare acordă produse financiare beneficiarilor eligibili incluși în administrația publică, cu respectarea legislației din domeniul finanțelor publice.

Prin derogare de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată , cu modificările și completările ulterioare, băncile de dezvoltare sunt deținute în întregime, în mod direct, pe toată durata de funcționare, de către statul român, prin Ministerul Finanțelor.

Abrogat.

Abrogat.

Capitalul social al fiecărei bănci de dezvoltare necesar desfășurării activității se asigură din bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate prin legile bugetare anuale, și/sau din veniturile rezultate din privatizare înregistrate în contul Trezoreriei Statului.

În vederea capitalizării băncilor de dezvoltare, statul român, prin Ministerul Finanțelor, poate acorda unei bănci de dezvoltare finanțări din surse prevăzute la alin. (1) și prin instrumente ce îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute de reglementările emise de Banca Națională a României, cu respectarea legislației din domeniul ajutorului de stat.

Guvernul aprobă prin hotărâre sumele pentru constituirea sau majorarea capitalului social, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație în bugetul de stat, precum și condițiile de finanțare prin instrumentele de tipul celor prevăzute la alin. (2) . Majorarea capitalului social se aprobă cu respectarea prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată , cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea legislației în materie de ajutor de stat.

Reducerea capitalului social se efectuează cu respectarea prevederilor Legii societăților nr. 31/1990, republicată , cu modificările și completările ulterioare, și se aprobă în prealabil de Banca Națională a României potrivit reglementărilor emise de aceasta.

Cheltuielile cu taxele, tarifele și alte cheltuieli necesare înființării fiecărei bănci de dezvoltare, precum și cheltuielile cu chiria aferentă spațiului destinat sediului social al fiecărei bănci de dezvoltare, până la înmatricularea în registrul comerțului, se suportă din bugetul Ministerului Finanțelor și se stabilesc prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 2 alin. (2) , cu respectarea legislației în materie de ajutor de stat.

Statul român, prin Ministerul Finanțelor, se obligă să asigure din bugetul de stat și/sau din veniturile rezultate din privatizare înregistrate în contul Trezoreriei Statului, cu respectarea legislației din domeniul ajutorului de stat, sumele necesare majorării de capital social al fiecărei bănci de dezvoltare, ca urmare a solicitării Băncii Naționale a României pe parcursul procesului de supraveghere, precum și pentru susținerea și dezvoltarea activității fiecărei bănci de dezvoltare și pentru respectarea cerințelor prudențiale.

Statul român, prin Ministerul Finanțelor, se obligă să garanteze, cu respectarea legislației în materie de ajutor de stat, executarea principalului aferent obligațiilor de plată asumate în nume și cont propriu de către fiecare bancă de dezvoltare, precum și executarea tuturor obligațiilor de garantare asumate de către acestea, în cazul în care obligațiile respective nu beneficiază de nicio altă garanție.

Abrogat.

Abrogat.

Garanția statului, prin Ministerul Finanțelor, este necondiționată, irevocabilă și executabilă la prima cerere.

Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008 , cu modificările și completările ulterioare, în aplicarea alin. (1) , prin memorandum de înțelegere încheiat între banca de dezvoltare și reprezentantul acționarului unic se stabilesc

Prin excepție de la alin. (1) , depozitele prevăzute la art. 5 alin. (6) sunt garantate prin Fondul de garantare a depozitelor bancare, conform prevederilor Legii nr. 311/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

Băncile de dezvoltare vor efectua raportări periodice privind activitatea desfășurată către Ministerul Finanțelor, în calitate de acționar.

Potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, conform dispozițiilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, dacă legea nu dispune altfel, creanțele rezultate din plata garanțiilor prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. b) se recuperează și se restituie de către instituțiile de credit sau alți intermediari financiari cu care băncile de dezvoltare vor încheia convenții de garantare.

Recuperarea creanțelor prevăzute la alin. (1) rezultate din plata garanțiilor se efectuează în temeiul contractelor de finanțare încheiate de instituțiile de credit sau alți intermediari financiari cu beneficiarii, contracte care reprezintă titluri executorii conform legii.

Garanțiile plătite de către băncile de dezvoltare sunt purtătoare de dobândă. Beneficiarii garanțiilor rămân obligați la plata dobânzii aferente creanței datorate conform contractului de finanțare, iar această dobândă se percepe până la stingerea integrală a obligațiilor prevăzute în contractul de finanțare.

Suma cheltuielilor cu executarea silită se stabilește de organul de executare, prin proces-verbal, care constituie titlu executoriu și care are la bază documentele justificative privind cheltuielile efectuate.

Sumele rezultate din procedurile de recuperare, din care se deduc cheltuielile ocazionate de recuperarea creanțelor, vor diminua proporțional expunerile asumate de fiecare dintre părți.

În ipoteza prevăzută la alin. (1) , statul român, prin Ministerul Finanțelor, se subrogă în drepturile băncii de dezvoltare în folosul căreia a făcut plata. Băncile de dezvoltare sunt mandatate să realizeze, în numele Ministerului Finanțelor ca reprezentant al statului român, recuperarea creanțelor bugetare rezultate din plata de către stat a garanțiilor emise de băncile de dezvoltare, potrivit alin. (1) și prevederilor stabilite în cadrul convențiilor de garantare semnate cu instituțiile de credit sau alți intermediari financiari.

Sumele recuperate în baza mandatului acordat conform alin. (6) urmează a fi restituite către Ministerul Finanțelor, conform termenilor și prevederilor agreate prin memorandumul de înțelegere prevăzut la art. 9 alin. (5) .

Abrogat.

Procedura de numire a membrilor organelor statutare ale fiecărei bănci de dezvoltare se stabilește prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 2 alin. (2) .

Prin derogare de la prevederile art. 153^6 alin. (5) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată , cu modificările și completările ulterioare, președintele consiliului de supraveghere al băncii de dezvoltare este numit de adunarea generală ordinară a acționarilor dintre membrii consiliului de supraveghere.

Abrogat.

Membrii organelor de conducere ale băncilor de dezvoltare își exercită atribuțiile în mod independent, cu loialitate, diligență și respectând obiectivele și strategia stabilită de adunarea generală a acționarilor a fiecărei bănci de dezvoltare.

Deciziile privind managementul activelor și pasivelor băncilor de dezvoltare se iau de către organele de conducere ale acestora, în condițiile legii și ale actului constitutiv, fără implicarea sau acordul Ministerului Finanțelor, care reprezintă statul român, în calitatea sa de acționar unic al fiecărei bănci de dezvoltare, și fără implicarea sau acordul oricărei alte autorități sau instituții publice, cu excepția Băncii Naționale a României, în exercitarea prerogativelor de autoritate competentă pe linia supravegherii prudențiale.

Deciziile privind politica bancară trebuie să se bazeze doar pe considerente economice, în ceea ce privește activitățile efectuate în nume și cont propriu, în condiții de piață, respectiv să se bazeze pe mandatele specifice acordate în ceea ce privește activitățile de dezvoltare efectuate, analiza imparțială a acestora fiind primordială în realizarea scopului și activității băncilor de dezvoltare.

Contractul de mandat al membrilor sistemului de administrare al băncilor de dezvoltare include indicatori de performanță financiari și nefinanciari. În contractul de mandat se prevăd în mod obligatoriu ținte cuantificabile privind obiectivele și strategia stabilită de adunarea generală a acționarilor.

Sursele de finanțare necesare pentru derularea activităților desfășurate de băncile de dezvoltare sunt

Pentru administrarea fondurilor încredințate pe bază de mandat acordat de autorități ale administrației publice, prevăzute la alin. (1) lit. d) , băncile de dezvoltare pot percepe comisioane, din aceste fonduri, al căror nivel se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor.

Băncile de dezvoltare nu percep comisioane pentru gestionarea fondurilor acordate pe bază de mandat de către Guvern, în vederea participării la fonduri de investiții regionale, inclusiv cele promovate de instituții financiare internaționale.

Băncile de dezvoltare pot plasa sumele aflate în administrare în nume și cont stat, potrivit unei strategii de plasament aprobate prin ordin al ministrului finanțelor.

Utilizarea sumelor obținute din plasamentele efectuate potrivit alin. (1^3) , precum și a oricăror alte sume rămase la dispoziția băncilor de dezvoltare la finalizarea mandatelor de participare la fonduri de investiții regionale se realizează conform destinațiilor ce se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor.

Băncile de dezvoltare pot atrage finanțări rambursabile prin împrumuturi contractate pe baze bilaterale și prin emiterea de obligațiuni pe piețele financiare către investitori instituționali.

În cazul în care băncile de dezvoltare au lichidități disponibile, acestea sunt folosite fără a aduce atingere cerințelor prudențiale prevăzute de cadrul de reglementare aplicabil băncilor de dezvoltare emis de Banca Națională a României. Băncile de dezvoltare pot plasa lichiditățile disponibile în titluri de stat, precum și în alte instrumente ale pieței monetare și instrumente financiare, în condițiile legii.

La constituirea unei bănci de dezvoltare, capitalul social inițial subscris trebuie să fie mai mare decât nivelul cerinței de fonduri proprii, stabilite potrivit reglementărilor Băncii Naționale a României, estimate pentru primii trei ani de activitate.

Aporturile la capitalul social al unei bănci de dezvoltare trebuie vărsate integral în numerar, inclusiv în cazul majorării acestuia, aporturile în natură nefiind permise.

La constituirea unei bănci de dezvoltare, aporturile la capitalul social trebuie să fie vărsate într-un cont deschis pe numele băncii de dezvoltare la o instituție de credit.

Prin derogare de la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată , cu modificările și completările ulterioare, nivelul capitalului social minim vărsat la constituirea unei bănci de dezvoltare este reprezentat de nivelul cerinței de fonduri proprii estimate pentru primul an de activitate plus pierderea aferentă primului an de activitate. Diferența de capital social subscris se varsă în două tranșe anuale în termen de cel mult doi ani de la data înmatriculării băncii în registrul comerțului.

De la data intrării în vigoare a directivei europene prin care o bancă de dezvoltare este exceptată de la aplicarea Directivei 2013/36/UE, spațiul destinat sediului social și, după caz, sediului real al unei bănci de dezvoltare nu poate fi amplasat la subsolurile clădirilor sau la etajele ansamblurilor de locuințe și trebuie să corespundă ca suprafață, condiții de securitate și dotări activităților propuse a fi desfășurate.

Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător sucursalelor și altor sedii secundare ale băncilor de dezvoltare înființate pe teritoriul României.

Băncile de dezvoltare pot desfășura activitățile prevăzute în actul constitutiv, în limita obiectului de activitate aprobat de Guvern și cu respectarea prevederilor legislației europene și naționale din domeniul ajutorului de stat

Sfera activităților prevăzute la alin. (1) lit. e)-i) acoperă serviciile și activitățile de investiții prevăzute în secțiunile A și B din anexa nr. 1 la Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare, atunci când acestea au ca obiect instrumentele financiare prevăzute la secțiunea C din anexa nr. 1 la aceeași lege, și se încadrează în excepția prevăzută la art. 6 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 126/2018 , cu modificările și completările ulterioare.

Dispozițiile alin. (1) se interpretează și se aplică astfel încât activitățile enumerate la alin. (1) să acopere orice operațiuni, tranzacții, produse și servicii care se înscriu în sfera acestor activități sau pot fi asimilate acestora, inclusiv serviciile auxiliare acestor activități.

Băncile de dezvoltare pot desfășura și alte activități după cum urmează

Activitățile prevăzute la alin. (1) trebuie să se circumscrie obiectivelor unei bănci de dezvoltare, cu menținerea bunei reputații a acesteia.

Băncile de dezvoltare nu pot desfășura alte activități în afara celor permise potrivit prezentei legi.

Băncile de dezvoltare nu se pot angaja în operațiuni cum ar fi

Fiecare bancă de dezvoltare trebuie să dispună de un cadru formal de administrare a activității riguros conceput, care să includă o structură organizatorică clară, cu linii de responsabilitate bine definite, transparente și coerente, procese eficace de identificare, administrare, monitorizare și raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusă, mecanisme adecvate de control intern, inclusiv proceduri administrative și contabile riguroase și politici și practici de remunerare care să promoveze și să fie în concordanță cu o administrare sănătoasă și eficace a riscurilor.

Cadrul de administrare, procesele și mecanismele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie cuprinzătoare și adaptate la natura, amploarea și complexitatea riscurilor inerente modelului de afaceri și activităților desfășurate de banca de dezvoltare. Principiile, criteriile tehnice și alte cerințe care trebuie avute în vedere se stabilesc prin reglementările emise de către Banca Națională a României în aplicarea prezentei legi. Mecanismele de control intern trebuie să asigure cel puțin organizarea funcțiilor de administrare a riscurilor, de asigurare a conformității și de audit intern.

În sensul alin. (1) , sunt avute în vedere riscuri precum: riscul de credit și al contrapartidei, riscul rezidual, riscul de concentrare, riscul de piață, riscul de rată a dobânzii din activități în afara portofoliului de tranzacționare, riscul operațional, riscul de lichiditate, riscul efectului de levier excesiv și riscul acordării unor ajutoare de stat ilegale.

Banca Națională a României stabilește, prin reglementările emise în aplicarea prezentei legi, cerințele privind politica de remunerare a unei bănci de dezvoltare.