LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 învățământului preuniversitar

În învățământul de artă și în învățământul sportiv

Învățământul de artă și învățământul sportiv integrat se organizează în unitățile de învățământ preuniversitar cu program de artă, respectiv sportiv, precum și în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unități de învățământ primar, gimnazial și liceal, în conformitate cu prevederile regulamentelor aprobate prin ordin al ministrului educației.

Pentru buna desfășurare a activităților artistice, unitățile de învățământ gimnazial și liceal beneficiază de săli de repetiție și spectacol proprii sau de acces la sălile unităților de învățământ de același nivel, cu acordul conducerii acestora.

Unitățile de învățământ care desfășoară învățământul de artă și învățământul sportiv colaborează cu unitățile de educație extrașcolară cu activități de profil în vederea susținerii reciproce, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.

Pentru sprijinirea activității sportive și artistice de performanță, Ministerul Educației organizează stagii de pregătire sportivă, tabere sportive sau de creație artistică, competiții sportive sau concursuri sportive ori artistice, campionate școlare, naționale și internaționale, precum și festivaluri și acordă burse sau alte forme de sprijin material.

Ministerul Culturii, Ministerul Sportului și celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, federațiile sportive naționale, autoritățile publice locale, precum și instituțiile de cultură pot sprijini financiar și material activitățile de performanță în domeniul artelor, respectiv al sportului.

Ministerul Educației colaborează cu instituții, cu organizații și cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare și materiale necesare desfășurării, în bune condiții, a învățământului de artă și a învățământului sportiv integrat și suplimentar, precum și a competițiilor artistice și sportive de nivel regional și național.

Ministerul Educației împreună cu Ministerul Sportului realizează Programul național pentru sport în învățământul preuniversitar, pentru promovarea educației fizice și sportului în rândul elevilor.

Ministerul Educației împreună cu Agenția Națională Anti-Doping realizează Programul național pentru sport curat, pentru promovarea principiilor ce ghidează sportul curat, performanța nealterată de mijloace și metode interzise.

Pentru activitățile sportive din învățământul preuniversitar și din învățământul universitar, în subordinea Ministerului Educației funcționează Federația Sportului Școlar și Universitar ca instituție publică, cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat.

Scopul Federației Sportului Școlar și Universitar este de a asigura cadrul necesar dezvoltării continue, organizării și funcționării performante a sportului școlar și universitar la nivelul tuturor elementelor sale de structură și infrastructură.

Federația Sportului Școlar și Universitar are următoarele atribuții principale, pe componenta sportului școlar

Organizarea și funcționarea Federației Sportului Școlar și Universitar se adoptă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.

Atribuțiile Federației Sportului Școlar și Universitar privind învățământul superior sunt prevăzute la art. 183 alin. (4)-(6) din Legea învățământului superior nr. 199/2023 .

Învățământul liceal vocațional teologic preuniversitar este parte integrantă a sistemului național de învățământ.

Structura organizatorică a învățământului liceal vocațional teologic, toate profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de școlarizare și criteriile de selecționare a candidaților se aprobă conform prevederilor prezentei legi.

Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru învățământul liceal vocațional teologic se elaborează de către Ministerul Educației, în colaborare cu cultele religioase, și sunt aprobate prin ordin al ministrului educației.

Programele școlare pentru disciplinele de specialitate se elaborează de către cultele religioase în colaborare cu Ministerul Educației și se aprobă prin ordin al ministrului educației.

Învățământul pedagogic se organizează ca învățământ liceal vocațional, cu durata de 4 ani, pentru elevii cu aptitudini în acest domeniu.

Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ liceal pedagogic preuniversitar sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică, pentru specializările din cadrul filierei vocaționale: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogie generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Organizarea învățământului preuniversitar pedagogic se face prin regulament-cadru, aprobat prin ordin al ministrului educației. Notă A se vedea ORDINUL nr. 3.008 din 8 ianuarie 2026 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 65 din 28 ianuarie 2026.

În învățământul pedagogic, elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor specifice. Structura și conținutul probelor de aptitudini pentru admiterea în învățământul vocațional pedagogic sunt stabilite prin regulamentul-cadru prevăzut la alin. (3) .

Unitățile de învățământ preuniversitar cu statut de unități de aplicație sunt unități de învățământ preuniversitar definite potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (3) care se organizează în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Notă A se vedea ORDINUL nr. 4.063 din 20 mai 2025 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind inființarea, organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități de aplicație, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 516 din 3 iunie 2025.

Unitățile de învățământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic oferă sprijin metodologic unităților de învățământ de aplicație pentru organizarea activităților de practică pedagogică pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studenții înscriși la programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, sau în alte programe de formare relevante pentru domeniul educației.

Unitățile de învățământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic organizează programe de formare psihopedagogică și examenele pentru evoluția în cariera didactică pentru maiștri-instructori și antrenori.

În sistemul penitenciar se organizează cursuri de școlarizare pentru formele de învățământ obligatoriu și pot fi organizate cursuri și pentru alte programe educaționale prevăzute de prezenta lege.

Școlarizarea adulților, a minorilor și a tinerilor din penitenciare, centre educative și centre de detenție se realizează cu respectarea curriculumului național, în unități de învățământ de masă/special sau în clase de învățământ special afiliate unităților de învățământ din sistemul național de învățământ special care funcționează în locurile de detenție.

DJIP/DMBIP desemnează unitățile de învățământ care asigură școlarizarea persoanelor aflate în detenție, la solicitarea penitenciarelor, a centrelor educative și a centrelor de detenție.

Procesul instructiv-educativ organizat în sistemul penitenciar este derulat de personalul didactic repartizat de către DJIP/DMBIP și salarizat de unitatea de învățământ preuniversitar la care sunt arondate formațiunile de studiu constituite în cadrul penitenciarelor, centrelor educative și centrelor de detenție, după caz, în condițiile legii.

În conținutul documentelor școlare nu se fac mențiuni cu privire la absolvirea cursurilor în perioada executării pedepsei privative de libertate/măsurii educative.

Ministerul Educației în colaborare cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Justiției și alte autorități responsabile elaborează cadrul normativ de inserție pe piața muncii a persoanelor prevăzute la alin. (1) .

Formațiunile de studiu/Clasele organizate cu persoanele private de libertate pot fi alcătuite din 8-12 elevi.

În situații temeinic justificate, cu aprobarea DJIP/DMBIP, clasele pot fi constituite și din grupe de 4-6 elevi sau cu efectiv majorat peste numărul maxim stabilit, în funcție de posibilitățile logistice ale locului de detenție, dar nu mai mult de 20 de elevi.

Învățământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul național al calificărilor, stabilite de Ministerul Educației și aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Învățământul postliceal este finanțat de la bugetul de stat, pentru cifra de școlarizare aprobată prin hotărâre a Guvernului, în condițiile prezentei legi.

Învățământul postliceal special este integral subvenționat de stat.

Învățământul postliceal se organizează în școli postliceale cu personalitate juridică sau ca structuri fără personalitate juridică în cadrul liceelor cu personalitate juridică ori în colegii terțiare nonuniversitare care funcționează în cadrul instituțiilor de învățământ superior, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.

Organizarea și funcționarea învățământului postliceal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se realizează în conformitate cu regulamentul-cadru aprobat prin ordin al ministrului de resort, stabilit în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

Reglementările privind organizarea învățământului liceal tehnologic dual se aplică în mod corespunzător și învățământului postliceal dual.

Școlile de maiștri sunt școli postliceale.

Învățământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcție de complexitatea calificării și de numărul de credite ECTS în învățarea pe tot parcursul vieții, conform metodologiei prevăzute la art. 187 alin. (11) .

Unitățile de învățământ cu personalitate juridică autorizate/acreditate pentru nivelul de învățământ postliceal pot școlariza pe locuri cu taxă, cu aprobarea autorităților publice locale. Veniturile obținute din taxa de școlarizare se utilizează exclusiv pentru finanțarea activității pentru care au fost instituite.

Școlarizarea în învățământul postliceal de stat pentru locurile cu taxă este finanțată de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învățământ care asigură școlarizarea. Statul susține și stimulează, inclusiv financiar, programe de studiu pentru învățământul postliceal în parteneriat public-privat.

Cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin excepție, cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal de stat, finanțat integral de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, se aprobă prin decizii ale DJIP/DMBIP ori prin hotărâri ale senatelor universitare, potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (9) din Legea învățământului superior nr. 199/2023 , și se comunică Ministerului Educației.

Admiterea în învățământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite prin ordin al ministrului educației. Unitatea/Instituția elaborează, în baza criteriilor generale, o metodologie proprie de admitere, prin consultarea factorilor interesați.

Prin excepție de la prevederile alin. (12) , în învățământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, admiterea se realizează în conformitate cu dispozițiile metodologiei-cadru aprobate de ministerele cu atribuții în domeniu. Unitățile/Instituțiile de învățământ postliceal elaborează, în baza criteriilor generale, metodologii proprii de admitere.

Pot să se înscrie în învățământul postliceal, în condițiile prevăzute la alin. (12) , absolvenții de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat. În cazul învățământului postliceal, organizat pentru calificări de nivel 5, conform Cadrului național al calificărilor, probele de admitere pot viza și recunoașterea unor competențe necertificate, dobândite în mod nonformal și informal.

Învățământul postliceal se încheie cu un examen de certificare a calificării profesionale. Modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării profesionale se stabilește prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.

Candidații proveniți din învățământul postliceal de stat, admiși pe locurile finanțate de la bugetul de stat, pot susține examenul de certificare a calificării profesionale fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luând în considerare cheltuielile de examen per candidat.

Absolvenții învățământului postliceal care susțin și promovează examenul de certificare a calificării profesionale primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului 5, stabilit prin Cadrul național al calificărilor, și suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.

Pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat, creditele pentru educație și formare profesională obținute în învățământul postliceal pot fi recunoscute de către universități, în baza deciziilor senatului universitar, ca unități de credite de studii transferabile pentru nivelul licență.

Unitățile de învățământ preuniversitar postliceal, inclusiv colegiile terțiare nonuniversitare, sunt autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate conform prevederilor prezentei legi.

Prin excepție de la prevederile alin. (12) , în învățământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării profesionale se stabilește prin ordin al conducătorului ministerului de resort.

Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar, în condițiile legii.

Unități de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale pot fi înființate de oricare dintre

În funcție de necesitățile locale se organizează, la cererea părinților, tutorilor sau reprezentanților legali sau a unei entități menționate la alin. (2) , grupe, clase sau unități de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale.

În cadrul unităților de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale sau în cadrul secțiilor cu predare în limbile minorităților naționale, singulare în unitatea administrativ-teritorială, se pot organiza clase de liceu cu grupe de elevi de diferite profiluri/filiere, în condițiile legii. Prin excepție de la prevederile art. 33 alin. (3) , în cazul în care pe raza unității administrativ-teritoriale nu există unitate de învățământ liceal tehnologic cu predare exclusiv în limbile minorităților naționale, aceste formațiuni de studiu pot funcționa în cadrul liceelor teoretice sau vocaționale.

Elevii care nu au posibilitatea de a învăța în limba maternă în unitatea administrativ-teritorială de domiciliu sunt sprijiniți în acest sens conform prevederilor art. 83 privind transportul elevilor sau primesc cazare și masă gratuite în internatul care deservește unitatea de învățământ preuniversitar cu predare în limba maternă.

Prevederile alin. (5) se aplică și pentru transportul în cadrul aceleiași unități administrativ-teritoriale, în cazul elevilor care au domiciliul într-un sat în care nu au posibilitatea de a învăța în limba maternă.

În unitățile de învățământ cu predare și în limbile minorităților naționale, unul dintre directori este un cadru didactic din rândul minorităților respective, cu respectarea criteriilor de competență profesională.

În centrele de formare continuă în limbile minorităților naționale, organizate conform art. 122 , în unitățile de educație extrașcolară, respectiv instituții de nivel județean, din județele în care funcționează forme de învățământ în limbile minorităților naționale, se asigură încadrarea cu specialiști care fac dovada cunoașterii limbii minorității respective, prin respectarea criteriilor de competență profesională.

Personalul didactic de predare care desfășoară activități didactice la grupe sau clase cu predare integrală în limba minorităților naționale, precum și consilierii școlari/logopezii/ profesorii itineranți care desfășoară activități specifice în unități de învățământ cu clase cu predare în limba maternă trebuie să facă dovada competenței profesionale în limba minorității naționale respective și au dreptul la pregătire și perfecționare în limba de predare. Fac excepție de la obligativitatea de a face dovada competenței profesionale în limba minorității naționale respective personalul didactic care predă Limba și literatura română.

Ministerul Educației asigură manuale școlare atât pe suport hârtie, cât și în format digital specifice disciplinelor predate în limba maternă, și manuale școlare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităților naționale și manuale traduse din limba română sau manuale de import, avizate de Ministerul Educației, pentru titlurile needitate ca urmare a numărului redus de utilizatori, putând fi asigurată inclusiv traducerea conținuturilor digitale aferente manualelor în cauză.

În unitățile de învățământ cu predare și în limbile minorităților naționale, inscripționarea spațiilor comune, publicarea informațiilor pentru elevi și profesori, precum și afișajul de orice fel se vor realiza în limba română și în limba minorității respective.

În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.

Disciplina Limba și literatura română se predă pe tot parcursul învățământului preuniversitar după programe școlare și manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă, inclusiv cu implicarea de colective de experți cunoscători ai limbii și ai culturii minorității naționale respective.

Prin excepție de la prevederile alin. (2) , în unitățile de învățământ cu predare în limba unei minorități naționale, la cererea părinților/reprezentantului legal, la solicitarea organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României sau, în cazul în care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea Grupului parlamentar al minorităților naționale, predarea disciplinei Limba și literatura română se face după manualele utilizate în unitățile de învățământ cu predare în limba română.

În învățământul preuniversitar, activitatea de predare și de evaluare la Limba și literatura maternă, la Istoria și tradițiile minorităților naționale respective și la Educația muzicală se realizează în limba maternă pe baza programelor și a metodologiilor specifice elaborate de colective de experți cunoscători ai limbii și ai culturii minorității naționale respective și aprobate prin ordin al ministrului educației. Programele și manualele disciplinei Istoria și tradițiile minorității naționale sunt aprobate prin ordin al ministrului educației.

Elevilor aparținând minorităților naționale care frecventează unități de învățământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă li se asigură, la cerere și în condițiile legii, ca disciplină de studiu, cele trei discipline prevăzute la alin. (4) ca parte a trunchiului comun.

În învățământul liceal și postliceal în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele și modulele de pregătire de specialitate se asigură însușirea terminologiei de specialitate și în limba română.

În învățământul preuniversitar, probele de admitere și probele examenelor de absolvire pot fi susținute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condițiile legii.

Minoritățile naționale au dreptul la reprezentare proporțională cu numărul de clase în organele de conducere ale unităților de învățământ, ale DJIP/DMBIP sau ale instituțiilor echivalente, respectând criteriile de competență profesională, potrivit legii.

În învățământul în limbile minorităților naționale, în comunicarea internă și în comunicarea cu părinții/reprezentanții legali ai elevilor, preșcolarilor și ai antepreșcolarilor se poate folosi și limba de predare.

În învățământul primar cu predare în limbile minorităților naționale, calificativele se comunică în scris și oral și în limba de predare.

Testele, evaluările și subiectele de examen la disciplina Limba și literatura română se elaborează pe baza programei speciale, realizate conform prevederilor alin. (2) .

Testele de evaluare și subiectele de examen de orice tip din învățământul preuniversitar pentru elevii din învățământul cu predare în limbile minorităților naționale se elaborează pe baza cerințelor didactico-metodologice stabilite de curriculumul național.

În învățământul primar, gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria și Geografia României se predau în aceste limbi, după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și a numelor proprii românești și în limba română.

În programele și manualele de istorie se vor reflecta istoria și tradițiile minorităților naționale din România.

Guvernul sprijină învățământul în limba română în țările în care trăiesc români de pretutindeni așa cum sunt definiți de Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea legislației statului respectiv. (2) Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, poate organiza unități de învățământ de tip „școală românească din afara granițelor țării“, cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României în străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească, prin Centrul Național Românesc pentru Învățământ la Distanță, în conformitate cu legislația statului respectiv, în unitățile de învățământ unde învață un număr considerabil de preșcolari și/sau elevi români.

Unitățile de învățământ prevăzute la alin. (2) se vor înființa, cu prioritate, în state în care există comunități românești istorice sau însemnate numeric.

Absolvenții de liceu prevăzuți la alin. (1) pot fi înscriși la un examen național de bacalaureat special organizat în România.

Absolvenții de învățământ gimnazial sau liceal prevăzuți la alin. (1) pot fi înscriși la evaluarea națională sau, după caz, la examenul național de bacalaureat, special organizate în România.

Lista probelor, conținutul programelor, calendarul, procedura, precum și modul de organizare și desfășurare a evaluării naționale și a examenului național de bacalaureat prevăzute la alin. (4) se stabilesc de Ministerul Educației, printr-o metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.

Unitățile de învățământ înființate în conformitate cu prevederile alin. (2) sunt cuprinse într-un registru special gestionat de Ministerul Educației conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

În cadrul rețelei școlare se pot înființa grupe de acomodare pentru elevii români reîntorși în țară după perioade îndelungate petrecute în afara granițelor României.

La cererea părintelui sau a reprezentantului legal al elevului care nu a fost înscris în sistemul de învățământ din România în ultimii doi ani, DJIP/DMBIP organizează în cadrul unităților de învățământ grupe de acomodare, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației. Grupele de acomodare au ca obiectiv sprijinirea elevului în dobândirea unui nivel corespunzător de limbă română și în recuperarea decalajelor de orice fel, precum și integrarea facilă în sistemul național de învățământ preuniversitar, prin activități extrașcolare.

Pentru organizarea și predarea noțiunilor de limbă, cultură și civilizație românească în cadrul grupelor de acomodare se pot organiza sesiuni de informare și schimburi de bune practici cu persoanele implicate în predarea cursului de Limbă, cultură și civilizație românească, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 454/2008 pentru aprobarea Proiectului Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură și civilizație românească în unități de învățământ din state membre ale Uniunii Europene.

Ministerul Educației poate acorda anual burse românilor de pretutindeni, care doresc să studieze și sunt înmatriculați în cadrul unităților de învățământ de stat din România, pe baza metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului afacerilor externe.

Numărul de burse se aprobă, anual, prin hotărârea Guvernului privind cifrele de școlarizare.

Condițiile de școlarizare a bursierilor români de pretutindeni se stabilesc prin ordin al ministrului educației, cu consultarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Notă A se vedea ORDINUL nr. 5.556 din 16 iulie 2024 pentru aprobarea Metodologiei de școlarizare a bursierilor români de pretutindeni în unitățile de învățământ preuniversitar de stat din România, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 733 din 26 iulie 2024.

Condițiile de finanțare a beneficiarilor de burse prevăzuți la alin. (11) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.

În baza unor documente de cooperare bilaterală pot fi selectate cadre didactice pentru a activa în unități de învățământ din străinătate pentru predarea limbii române și, respectiv, a unor discipline nonlingvistice în limba română. Condițiile financiare aplicabile și forma de angajare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.

Elevii români din afara granițelor țării, bursieri ai statului român, beneficiază de o reducere de 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film, precum și la alte manifestări culturale și sportive organizate de instituții publice, pe teritoriul României.

La întoarcerea în țară, elevii pot fi înscriși în unitățile de învățământ preuniversitar pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

Se înființează Centrul Național Românesc pentru Învățământ la Distanță, denumit în continuare CNRID, instituție publică, de interes național, în subordinea Ministerului Educației, cu personalitate juridică, cu buget propriu de venituri și cheltuieli, finanțată din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat, cu scopul de a promova identitatea culturală românească și dialogul intercultural, în baza acordurilor bilaterale semnate în acest sens, prin oferta de programe de limbă, cultură și civilizație românească în străinătate.

Metodologiile și programele de limbă, cultură și civilizație românească, ca parte a învățământului antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial și liceal, se aprobă prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Programele prevăzute la alin. (2) sunt organizate de CNRID sau Institutul Limbii Române, după caz, potrivit ordinului ministrului educației.

CNRID oferă programe de limbă, cultură și civilizație românească, precum și alte programe educaționale de interes general, ca parte a învățării pe tot parcursul vieții, cetățenilor români și străini, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației și unei oferte proprii.

Ministerul Educației și/sau CNRID, după caz, încheie acorduri de colaborare/parteneriate pentru implementarea programelor în unitățile de învățământ din străinătate.

Sediul, structura organizatorică și regulamentul de funcționare ale CNRID se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Pentru îndeplinirea misiunii sale, CNRID poate

CNRID are acces și promovează toate resursele educaționale deschise ale Ministerului Educației.

CNRID utilizează resurse educaționale deschise care includ Biblioteca școlară virtuală și Platforma școlară de e-learning „Învățăm în România“. Acestea vor cuprinde cel puțin următoarele: programe școlare, exemple de lecții pentru toate temele din programele școlare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Resursele digitale sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Siguranța în unitățile de învățământ se realizează sub coordonarea prefectului și este în responsabilitatea autorităților administrației publice locale, a DJIP/DMBIP, a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București sau a inspectoratelor județene de poliție, a Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București ori a inspectoratelor județene de jandarmi, a centrelor de prevenire, evaluare și consiliere antidrog și a unităților de învățământ preuniversitar.

La nivelul fiecărui județ/municipiului București, sub coordonarea prefectului, se elaborează sistemul-cadru de asigurare a protecției unităților de învățământ preuniversitar, a siguranței elevilor și a personalului didactic de către reprezentanții autorităților prevăzute la alin. (1) , care se aprobă de prefect.

În fiecare unitate de învățământ preuniversitar, consiliul de administrație, după consultarea consiliului profesoral, a consiliului școlar al elevilor, a consiliului reprezentativ al părinților și asociației de părinți, acolo unde există, aprobă un regulament de ordine interioară, cu precizarea condițiilor de acces în școală al profesorilor, elevilor și al vizitatorilor. Regulamentul este publicat pe site-ul unității de învățământ și comunicat autorităților prevăzute la alin. (1) .

Prin bugetul de stat, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului, se alocă bugetelor locale sumele necesare consiliilor județene/Consiliului General al Municipiului București și consiliilor locale pentru realizarea împrejmuirilor, securizarea clădirilor unităților de învățământ, pentru iluminat și pentru alte măsuri pentru creșterea siguranței unităților de învățământ, la solicitarea consiliului de administrație al acestora, cu sprijinul de specialitate acordat de poliție, conform prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Notă Conform alineatului (3), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 aplicarea prevederilor alineatului

al articolului 63 , se suspendă până la începutul anului școlar 2025-2026. Notă Conform alin. (2) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, aplicarea prevederilor art. 63 alin. (4) , art. 70 alin. (5) lit. a) , art. 74 alin. (4) , art. 78 alin. (8) , art. 105 alin. (10) din Legea nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, se suspendă până la începutul anului școlar 2026-2027. Notă Conform alin. (2) al art. XLIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, aplicarea prevederilor art. 63 alin. (4) , art. 70 alin. (5) lit. a) , art. 74 alin. (4) , art. 78 alin. (8) și ale art. 105 alin. (10) din Legea nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, se suspendă până la începutul anului școlar 2027-2028.

Autoritățile prevăzute la alin. (1) analizează semestrial modul în care este asigurată protecția unităților de învățământ, elaborând și derulând programe sau proiecte de prevenire a violenței în mediul școlar. Biroul de siguranță școlară din cadrul inspectoratului județean de poliție/Inspectoratului de Poliție al Municipiului București întocmește un raport semestrial privind siguranța în școli, care este adus la cunoștința consiliului de administrație, a consiliului profesoral și a instituțiilor prevăzute la alin. (1) .

În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul, la inițiativa Ministerului Educației, aprobă prin hotărâre Planul național pentru siguranța în învățământul preuniversitar, denumit în continuare PNSIP.

PNSIP include următoarele

Prevenirea situațiilor de urgență în unitățile de învățământ preuniversitar se asigură prin: a) menținerea condițiilor care au stat la baza avizării-autorizării privind securitatea la incendiu și privind securitatea în caz de risc seismic a construcțiilor unităților de învățământ

Ministerul Educației asigură cuprinderea în curriculumul școlar a unor teme specifice apărării împotriva incendiilor, de comportament în caz de cutremur și protecției civile pentru educarea beneficiarilor primari.

Educarea beneficiarilor primari în domeniul situațiilor de urgență se asigură cel puțin de două ori pe an școlar, dintre care cel puțin o dată prin acțiuni organizate în comun cu inspectoratele pentru situații de urgență județene și București-Ilfov.

Educarea beneficiarilor primari în domeniul situațiilor de urgență se asigură și prin acțiuni organizate în comun cu inspectoratele pentru situații de urgență județene și București-Ilfov.

Acțiunile organizate în comun prevăzute la alin. (5) vizează activități de informare preventivă, exerciții privind modul de comportare în situații de urgență, lecții deschise și organizarea cercurilor tehnico-aplicative.

Activitățile prevăzute la alin. (5)-(7) fac obiectul unui regulament care se aprobă prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului afacerilor interne.

În acțiunile organizate în comun cu inspectoratele pentru situații de urgență județene și București-Ilfov pot fi utilizate și centrele mobile din dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

DJIP/DMBIP și instituția prefectului au responsabilitatea monitorizării implementării măsurilor obligatorii din regulamentul prevăzut la alin. (8) și întocmirii unui raport anual.

În vederea creșterii nivelului de siguranță în școli se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Ministerului Educației, într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Planul național de combatere a violenței școlare, denumit în continuare PNCVS.

PNCVS vizează prevenirea și reducerea activităților și comportamentelor care încalcă sau favorizează încălcarea normelor de moralitate/conduită, în orice formă de manifestare, atât ca violență verbală, fizică, psihologică - bullying, emoțională, sexuală, socială, culturală, cibernetică, cât și ca orice alte activități sau comportamente care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea beneficiarilor primari și a personalului din învățământ.

În conformitate cu PNCVS, cu Regulamentul de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educației, pe baza unei evaluări a climatului școlar, în colaborare cu reprezentanții elevilor, reprezentanții părinților și cu instituțiile locale abilitate, precum serviciul siguranță școlară, serviciul public de asistență socială, direcția generală de asistență socială și protecția copilului, unitățile de învățământ adoptă planuri de prevenire și reducere a violenței în școli.

Regulamentul de ordine interioară a unității de învățământ trebuie să prevadă

La nivelul unității de învățământ, elevii și părinții/ reprezentanții legali pot raporta suspiciunile și cazurile de violență oricărui membru al personalului școlii.

Personalul școlii, preșcolarul, elevul, părintele/ reprezentantul legal care are suspiciuni privind o situație de violență asupra beneficiarilor primari sau personalului școlii este obligat să acționeze în acord cu Procedura de management a cazurilor de violență, aprobată prin ordin al ministrului educației. Notă A se vedea ORDINUL nr. 6.235 din 6 septembrie 2023 , publicat în Monitorul Oficial nr. 856 din 22 septembrie 2023 pentru aprobarea Procedurii privind managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor și personalului unității de învățământ, precum și al altor situații corelate în mediul școlar și al suspiciunii de violență asupra copiilor în afara mediului școlar.

Conducerea unităților de învățământ are obligația să sesizeze cazurile de violență asupra copilului la numărul național 119 și să colaboreze cu direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului pentru managementul acestora, în interesul superior al copilului.

Dacă există suspiciunea comiterii unei infracțiuni, conducerea unităților de învățământ are obligația să sesizeze poliția și să colaboreze cu organele de anchetă.

Unitățile de învățământ sunt obligate să stabilească și să pună în aplicare măsuri de sprijin pentru victimă/victime, respectiv măsuri de sprijin și sancțiuni pentru autor/autori adecvate la gravitatea cazului de violență, la cauzele/efectele posibile ale situației de violență și la nevoile educaționale/profesionale, relaționale, sociale, psihologice și fizice ale celor implicați, la nivelul unității de învățământ.

Personalul școlii care a fost victima unei situații de violență din partea elevilor beneficiază de servicii de consiliere în vederea prevenirii stresului posttraumatic, respectiv, la cerere, de concediu medical, servicii decontate de intervenție psihologică și psihoterapeutică, reîncadrarea la o altă clasă și asistență în desfășurarea activității profesionale, pe perioadă determinată.

Elevii care au fost victima unei situații de violență beneficiază de servicii decontate de intervenție psihologică și psihoterapeutică, în baza unei recomandări de la consilierul școlar.

Unitatea de învățământ preuniversitar poate decide, cu acordul majorității simple a părinților sau reprezentanților legali ai elevilor minori și a elevilor majori și salariaților unității de învățământ, cu privire la instalarea unui sistem de supraveghere audio-video în vederea asigurării pazei și protecției persoanelor, bunurilor și valorilor, precum și în scopul prevenirii actelor de violență fizică și/sau psihică care pot apărea în spațiul școlar.

În situații excepționale, atunci când există un risc crescut de violență în spațiul școlar, fiind înregistrat un număr semnificativ de sesizări privind săvârșirea unor acte de violență fizică și/sau psihică, în vederea asigurării pazei și protecției persoanelor, bunurilor și valorilor, precum și în scopul prevenirii actelor de violență fizică și/sau psihică, decizia privind instalarea unui sistem de supraveghere poate fi efectuată doar cu informarea persoanelor vizate, prevăzute la alin. (1) .

Hotărârea de instalare și/sau de punere în funcțiune a sistemelor de supraveghere audio-video, în cazurile prevăzute la alin. (1) și (2) , se ia de către consiliul de administrație prin decizie, avizată de director, pentru o perioadă de maximum 1 an calendaristic. Perioada de 1 an calendaristic poate fi prelungită, prin decizie a consiliului de administrație, avizată de director, în situația în care circumstanțele care au stat la baza luării acesteia se mențin, cu aplicarea alin (2). Decizia de supraveghere audio-video și decizia de prelungire a supravegherii audio-video se iau în baza consultării prealabile a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum și a personalului administrativ și cu informarea persoanelor vizate, cu respectarea dispozițiilor alin. (1) .

Sistemele de supraveghere audio-video pot fi instalate în spațiul școlar, după cum urmează: în sălile de clasă, în exteriorul clădirilor, pe holuri, în sălile de festivități, pe holurile căminelor sau internatelor, precum și în sălile de sport, cu excepția vestiarelor și a grupurilor sanitare.

Unitatea de învățământ preuniversitar își asumă răspunderea cu privire la respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE ( Regulamentul general privind protecția datelor), precum și ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare, și în acest sens instituie garanții care se referă la: a) respectarea modului de prelucrare a datelor cu caracter personal și a perioadei de stocare, precum și ștergerea acestora după expirarea perioadei de stocare

Unitățile de învățământ preuniversitar au următoarele obligații

Unitățile de învățământ cu sistem de supraveghere audio-video garantează caracterul confidențial și privat al înregistrărilor audio-video.

Înregistrările audio-video din spațiul școlar prevăzut la alin. (4) nu pot fi comercializate și nu pot fi făcute publice.

Accesul la înregistrările audio-video se face în baza unei cereri scrise, motivată, aprobată de directorul unității de învățământ, numai prin vizualizarea acestora, de către următoarele categorii de persoane

Cererea prevăzută la alin. (9) trebuie să conțină și perioada de timp corespunzătoare înregistrărilor care se solicită.

Persoanele care au acces la înregistrările audio-video din spațiul școlar prevăzut la alin. (4) nu pot publica aceste materiale și nu le pot folosi ca mijloc pentru prejudicierea imaginii sau integrității fizice sau psihice a beneficiarilor primari, a părinților sau reprezentanților legali ai acestora sau a personalului angajat în unitățile de învățământ preuniversitar.

În învățământul preuniversitar, susținerea evaluării naționale, a admiterii la liceu, a examenelor naționale de către elevi, respectiv a concursurilor/examenelor susținute de către cadrele didactice presupune

Unitățile administrativ-teritoriale sau Ministerul Educației pot asigura fonduri pentru achiziționarea de sisteme de supraveghere audio-video de către unitățile de învățământ preuniversitar.

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, Ministerul Educației elaborează instrucțiuni privind monitorizarea audio-video care se efectuează în cadrul unităților de învățământ preuniversitar și evaluarea impactului asupra protecției datelor, aprobate prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Statul garantează dreptul la o educație incluzivă de calitate tuturor beneficiarilor primari ai educației, respectând principiul incluziunii. Incluziunea pune accentul pe respectarea dreptului la educație al fiecărui copil și reprezintă procesul și măsurile complexe prin care sunt asigurate cadrul și condițiile pentru atingerea finalităților educaționale, dezvoltarea comportamentelor adaptative, dezvoltarea abilităților cognitive, construirea unor relații afective pozitive, asigurarea stării de bine, cu accent pe nevoile și pe particularitățile individuale ale fiecărui copil.

Educația incluzivă vizează totalitatea beneficiarilor primari cu caracteristici, interese, abilități și nevoi de învățare unice, cu o atenție specială în ceea ce privește copiii expuși riscului de marginalizare, excludere sau de a avea rezultate școlare scăzute.

Se consideră în risc de excluziune școlară beneficiarii primari care sunt în risc de stigmatizare, discriminare, desconsiderare a identității lor culturale, segregare, abandon școlar și insucces școlar din cauza apartenenței lor la una sau mai multe categorii: statut social, economic sau cultural, minoritate națională, remigranți sau audienți, refugiați, zone rurale sau urbane marginalizate, copii cu cerințe educaționale speciale, copii cu dizabilități, copii separați temporar sau definitiv de părinți, gravide și mame minore, copii și tineri din cadrul comunităților de romi vulnerabile, copii și tineri din penitenciare, centre educative și centre de detenție, copii victime ale violenței, ale abuzului, neglijării sau ale exploatării și ale oricărei forme de violență asupra lor, copii și tineri consumatori de droguri.

Se înființează Centrul Național pentru Educație Incluzivă, denumit în continuare CNEI, instituție publică, de interes național, în subordinea Ministerului Educației, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat. În cadrul CNEI funcționează Departamentul de cercetare în educație incluzivă și specială. În domeniul incluziunii, Ministerul Educației implementează politici publice cu sprijinul CNEI. Notă Conform literei a) a alineatului (1), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, aplicabilitatea alineatului

al articolului 67 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026. Notă Conform lit. a) a alin. (1) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, prevederile art. 67 alin. (4) , (6) , (7) și (8) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027. Notă Conform lit. a) a alin. (1) al art. XLIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, prevederile art. 67 alin. (4) , (6)-(8) se prorogă până la începutul anului școlar 2027-2028.

CNEI are următoarele atribuții

Sediul, structura organizatorică și regulamentul de funcționare ale CNEI se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Ministerului Educației, într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Notă Conform literei a) a alineatului (1), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, aplicabilitatea alineatului

al articolului 67 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026. Notă Conform lit. a) a alin. (1) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, prevederile art. 67 alin. (4) , (6) , (7) și (8) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027. Notă Conform lit. a) a alin. (1) al art. XLIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, prevederile art. 67 alin. (4) , (6)-(8) se prorogă până la începutul anului școlar 2027-2028.

Pentru îndeplinirea misiunii sale, CNEI poate

al articolului 67 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026. Notă Conform lit. a) a alin. (1) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, prevederile art. 67 alin. (4) , (6) , (7) și (8) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027. Notă Conform lit. a) a alin. (1) al art. XLIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, prevederile art. 67 alin. (4) , (6)-(8) se prorogă până la începutul anului școlar 2027-2028.

La nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar se realizează cel puțin o cameră-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic, conform standardelor aprobate prin ordin al ministrului educației, în termen de un an școlar de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Camerele-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic sunt dotate corespunzător pentru desfășurarea activităților de consiliere, asistență psihopedagogică, sprijin educațional, logopedie și/sau alte terapii specifice. Notă Conform literei a) a alineatului (1), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, aplicabilitatea alineatului

al articolului 67 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026. Notă Conform lit. a) a alin. (1) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, prevederile art. 67 alin. (4) , (6) , (7) și (8) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027. Notă Conform lit. a) a alin. (1) al art. XLIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, prevederile art. 67 alin. (4) , (6)-(8) se prorogă până la începutul anului școlar 2027-2028.

Ministerul Educației, în colaborare cu instituțiile abilitate, elaborează standarde privind asigurarea bazei materiale necesare pentru integrarea copiilor cu CES în unitățile de învățământ preuniversitar, conform prevederilor prezentei legi. Standardele se adoptă prin ordin al ministrului educației.

Unitățile de învățământ colaborează cu instituțiile care au atribuții în domeniul social, al sănătății, al ordinii publice și securității, al apărării în interesul beneficiarilor primari, precum și cu furnizori licențiați și acreditați din domeniul serviciilor sociale și de sănătate.

Unitatea de învățământ preuniversitar are obligația să comunice autorităților abilitate suspiciunile de rele tratamente aplicate minorilor, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

Personalul unităților de învățământ este obligat să păstreze confidențialitatea informațiilor privind situația economică, socială, familială, legală și de sănătate a preșcolarilor/elevilor, cu excepția contextelor în care acestea sunt necesare personalului sau autorităților abilitate pentru luarea de decizii și intervenții în beneficiul superior al copilului.

Educația specială reprezintă forma de educație flexibilă acordată copiilor cu CES, care, din cauza unor dizabilități mintale, psihice, intelectuale și/sau senzoriale, precum și din cauza unor dizabilități fizice, motorii și neuromotorii, tulburări emoționale, de neurodezvoltare, inadaptare socială sau a oricărei alte boli, tulburări sau a unei afecțiuni cronice, genetice, au nevoie de resurse și de sprijin specializat.

Educația specială se desfășoară prin intermediul învățământului special și special integrat și vizează

Educația specială se asigură începând cu nivelul antepreșcolar până inclusiv la nivelul postliceal, diferențiat, în funcție de cerințele educaționale speciale ale acestora

Metodologia-cadru privind acordarea serviciilor educaționale și de asistență beneficiarilor primari cu cerințe educaționale speciale, de stabilire a nivelului de sprijin necesar, precum și de implementare a planului individualizat de servicii se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.

Educația beneficiarilor primari cu tulburări specifice de învățare (TSI), dislexie, disgrafie, disortografie, discalculie, este asigurată prin metode psihopedagogice specifice acestei categorii. Metodologia privind asigurarea suportului necesar pentru elevii cu tulburări specifice de învățare este aprobată prin ordin al ministrului educației.

Evaluarea și diagnosticarea beneficiarilor primari cu tulburări de neurodezvoltare se vor face inclusiv prin aplicarea de teste specifice standardizate pentru fiecare arie de neurodezvoltare evaluată, conform unui protocol național de evaluare complexă, aprobat prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului sănătății.

Învățământul special și special integrat este parte integrantă a sistemului național de învățământ din România, este gratuit și este organizat, de regulă, ca învățământ cu frecvență. În funcție de necesitățile locale, acesta se poate organiza și sub alte forme.

Învățământul special și special integrat reprezintă o formă de instruire școlară diferențiată, adaptată, precum și o formă de asistență educațională, socială și medicală complexă, destinată persoanelor cu CES. Învățământul special integrat se organizează în învățământul de masă, prin cuprinderea fiecărui preșcolar și elev cu CES în grupe, clase sau formațiuni de studiu din învățământul de masă.

Tipurile de unități/structuri care oferă servicii prevăzute în prezenta lege, împreună cu modul de organizare a acestora, se stabilesc în conformitate cu regulamentul de organizare și funcționare a educației incluzive, aprobat prin ordin al ministrului educației.

Unitățile de învățământ de masă pot colabora cu facultăți de psihologie acreditate și licee pedagogice, pentru ca studenții și elevii respectivelor facultăți sau licee aflați în practică să asiste elevii cu CES și/sau dizabilități în timpul orelor de curs.

În învățământul antepreșcolar, educația specială se organizează sub forma grupelor de intervenție timpurie, pentru copiii cu CES, din cauza unor dizabilități fizice, intelectuale și/sau senzoriale, a unor tulburări emoționale, de neurodezvoltare, inadaptare socială sau a oricărei alte boli, tulburări sau a unei afecțiuni cronice, genetice, asigurându-se terapii specifice de recuperare și compensare, precum și servicii specializate de asistență socială, medicală, psihologică, consiliere psihopedagogică, audiometrie, ortofonie, corelate și potrivite nevoilor educaționale specifice. Modul de organizare, terapiile și serviciile de intervenție timpurie sunt reglementate prin metodologie aprobată prin ordin comun al ministrului educației, al ministrului sănătății și al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse.

În învățământul preuniversitar obligatoriu, începând cu grupa mică din învățământul preșcolar, educația specială se va realiza în baza unui sistem de sprijin pe 4 niveluri, astfel

Sprijinul special de nivel I - bazal - reprezintă o formă de educație specială de care beneficiază preșcolarii/elevii identificați cu CES‚ inclusiv dizabilități și tulburări specifice de învățare‚ în urma evaluării complexe‚ care urmează curriculumul învățământului de masă‚ în sala de clasă‚ prin flexibilizarea predării cadrului didactic de la clasă‚ în unitatea de învățământ‚ prin acces la instrumente compensatorii/de dispensare și/sau utilizare de tehnologii asistive.

Elevii cu nivel de sprijin I - bazal - beneficiază de asistență psihopedagogică și de intervenții de specialitate din partea echipei multidisciplinare, cu profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuți, profesori-consilieri școlari, profesori-psihologi școlari, analiști comportamentali, asistenți sociali, după caz, precum și de activități pentru sprijin educațional oferite de către cadre didactice de sprijin și itinerante, în raport cu nevoile acestora, în spații dedicate, inclusiv din centrele școlare de educație incluzivă, din CJRAE/CMBRAE sau din unități de învățământ liceal special.

Sprijinul special de nivel II - suplimentar - reprezintă o formă de educație specială de care beneficiază preșcolarii/elevii identificați cu CES, inclusiv cu dizabilități și tulburări specifice de învățare, inclusiv cei aflați anterior în nivelul de sprijin I - bazal care necesită adaptări curriculare parțiale, activități de suport educațional individualizat sau în grupuri de lucru mici, asigurat de cadre didactice de sprijin, în timpul și în afara orelor de curs, în sala de clasă și/sau în camerele-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic și alte spații dedicate, inclusiv din centrele școlare de educație incluzivă, din CJRAE/CMBRAE sau din unități de învățământ special.

Preșcolarii și elevii cu nivel de sprijin II - suplimentar - beneficiază de o reducere a componentei curriculare cu cel mult 20%, flexibilizând programul/orarul școlar pentru a permite activități terapeutice cu specialiștii din partea echipei multidisciplinare, profesori-consilieri școlari, profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuți, profesori-psihologi școlari, analiști comportamentali, asistenți sociali, după caz, precum și activități pentru sprijin educațional oferite de către cadre didactice de sprijin și itinerante, după caz, în spații dedicate, inclusiv din centrele de educație incluzivă CJRAE/CMBRAE sau de unități de învățământ special. La acest nivel, în funcție de nevoi, preșcolarii/elevii pot beneficia de serviciile unui asistent personal, ale unui facilitator și ale unui interpret mimico-gestual.

Sprijinul special de nivel III - intensiv - reprezintă o formă de educație specială de care beneficiază preșcolarii/elevii identificați cu cerințe educaționale speciale‚ inclusiv dizabilități, care urmează

Preșcolarii și elevii cu nivel de sprijin III - intensiv

Sprijinul special de nivel IV - special - reprezintă o formă de educație specială care se desfășoară în unități de învățământ special. Preșcolarii/Elevii desfășoară activități de învățare, terapii educaționale complexe și integrate și terapii specifice din partea echipei multidisciplinare de profesori-logopezi, profesori psihopedagogi și profesori kinetoterapeuți, implementate de către cadre didactice în unitățile de învățământ special, pentru preșcolarii/elevii cu CES și/sau cu dizabilități ale căror obiective de creștere, dezvoltare sau învățare nu pot fi atinse prin alte măsuri de sprijin educațional incluziv.

CNEI, prin intermediul CJRAE/CMBRAE și DJIP/DMBIP, nominalizează, prin decizie, comisiile responsabile la nivel județean pentru stabilirea nivelului de sprijin necesar, la începutul învățământului obligatoriu sau ori de câte ori este necesar, în baza unei evaluări de specialitate, prin teste standardizate, conform protocolului prevăzut la art. 68 alin. (6) .

Până la înființarea și operaționalizarea CNEI, inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, prin intermediul CJRAE/CMBRAE, nominalizează, prin decizie, comisiile responsabile la nivel județean și al municipiului București pentru stabilirea nivelului de sprijin necesar, la începutul învățământului obligatoriu sau ori de câte ori este necesar, în baza unei evaluări de specialitate, prin teste standardizate, conform protocolului prevăzut la art. 68 alin. (6) .

Componența comisiei responsabile cu orientarea școlară și profesională a copiilor și tinerilor cu CES, la nivel județean, pentru stabilirea nivelului de sprijin și a serviciilor de intervenție necesare este făcută publică de DJIP/DMBIP anual.

Evaluarea se realizează corespunzător nivelului de vârstă și de școlarizare. În funcție de evoluția preșcolarului/elevului, cadrul didactic care a lucrat cu preșcolarul/elevul în cauză poate transmite comisiei din cadrul CJRAE/CMBRAE propunerea pentru analizarea oportunității emiterii deciziei de orientare sau reorientare între niveluri. Decizia de orientare sau reorientare poate fi reevaluată ori de câte ori este necesar.

Pentru beneficiarii primari identificați cu cerințe educaționale speciale se elaborează de către echipa multidisciplinară constituită de CJRAE/CMBRAE planul educațional personalizat, care va include și servicii pentru familie, servicii psihologice și servicii de asistență psihopedagogică, servicii de sprijin în învățare, terapii specifice, kinetoterapie și facilitare. Planul educațional personalizat este un instrument care face parte din portofoliul educațional al elevului. Modelul planului educațional personalizat, precum și modul de întocmire și de monitorizare a acestuia se aprobă prin ordin comun al ministrului educației, al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse și al ministrului sănătății, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Fapta personalului didactic, personalului de conducere, îndrumare și control și personalului didactic auxiliar cu atribuții în orientarea beneficiarilor primari, în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 67 , de a îndeplini activități de orientare către învățământul special în mod abuziv este abatere disciplinară și se sancționează conform prevederilor din titlul III capitolul XIV.

Pentru elevii cu cerințe educaționale speciale se asigură condiții de egalizare de șanse, în funcție de tipul de tulburare/afecțiune/dizabilitate, atât pe parcursul procesului de învățare, cât și la susținerea evaluării naționale, a examenului național de bacalaureat și a examenelor de certificare a competențelor profesionale/calificării, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.

În cazuri temeinic justificate, pentru nivelurile de sprijin prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) , procesul educațional se poate desfășura și în cadrul grupelor/claselor organizate în unitățile de învățământ de masă.

Orientarea/Reorientarea dinspre învățământul special spre învățământul de masă și invers a copilului/elevului cu CES se face cu consultarea părinților/reprezentantului legal ai/al acestuia. Aceștia au dreptul să conteste decizia de orientare/reorientare la DJIP/DMBIP în termen de 45 de zile de la data comunicării deciziei.

Educația specială se organizează, în general, în unitatea de învățământ de proximitate a domiciliului elevului. În situația în care tipul de sprijin menționat la art. 69 nu se poate asigura în unitatea de învățământ din proximitatea domiciliului elevului, acestuia i se va atribui un loc la cea mai apropiată unitate de învățământ care asigură sprijinul necesar.

Serviciile de sprijin prevăzute la art. 69 sunt asigurate de către specialiștii din cadrul CJRAE/CMBRAE și din cadrul unităților de învățământ special, care reprezintă centre-resursă pentru educația specială din toate unitățile de învățământ.

În lipsa personalului necesar, directorul unității de învățământ, cu acordul consiliului de administrație, poate achiziționa serviciile necesare îndeplinirii obligațiilor legale, costurile fiind acoperite din finanțarea de bază potrivit dispozițiilor art. 139 alin. (2) lit. c) și alin. (6) .

Toate activitățile și serviciile de educație specială, indiferent de nivelul de sprijin, sunt gratuite.

Antepreșcolarii/Preșcolarii/Elevii cu CES, școlarizați în unitățile de învățământ de masă sau în unități de învățământ special, de stat și particulare, inclusiv cei școlarizați în alt județ decât cel de domiciliu, beneficiază, pe perioada anului școlar, de una dintre următoarele forme de sprijin: a) vouchere educaționale în cuantum fix, pentru servicii de sprijin, intervenții psihopedagogice și materiale-suport, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; Notă Conform alin. (2) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, aplicarea prevederilor art. 63 alin. (4) , art. 70 alin. (5) lit. a) , art. 74 alin. (4) , art. 78 alin. (8) , art. 105 alin. (10) din Legea nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, se suspendă până la începutul anului școlar 2026-2027. Notă Conform alin. (2) al art. XLIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, aplicarea prevederilor art. 63 alin. (4) , art. 70 alin. (5) lit. a) , art. 74 alin. (4) , art. 78 alin. (8) și ale art. 105 alin. (10) din Legea nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, se suspendă până la începutul anului școlar 2027-2028

Procedura de acordare a voucherelor educaționale pentru servicii de sprijin, intervenții psihopedagogice și materiale de suport se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.

Unitățile de învățământ preuniversitar care școlarizează beneficiari primari cu CES pot beneficia și de sprijinul instituțiilor de protecție socială, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din țară și din străinătate, pentru stimulare, compensare și recuperare.

Prin excepție de la prevederile art. 15 , durata școlarizării elevilor cu CES poate fi prelungită cu până la 3 ani și se stabilește, în funcție de nevoile individuale, de tipul și nivelul de severitate a dizabilității și a CES, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

Educația specială realizată în cadrul învățământului special și special integrat dispune de planuri de învățământ, de programe școlare, de programe de asistență psihopedagogică, de manuale și de metodologii didactice alternative, precum și de metode de evaluare adaptate tipului și nivelului de severitate a dizabilității și aprobate prin ordin al ministrului educației.

Prin excepție de la prevederile art. 139 alin. (2) , la calculul finanțării de bază, finanțarea per elev/preșcolar din unitățile de învățământ de masă care beneficiază de nivel de sprijin I-II și, după caz, III se va calcula aplicând la costul standard per elev un coeficient de multiplicare, potrivit dispozițiilor art. 139 alin. (6) .

Beneficiarii primari cu CES de nivel I, II, III și IV pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului și gradului de dizabilitate, în unitățile de învățământ special și de masă, cu consultarea factorilor locali interesați.

Liceele speciale, inclusiv tehnologice speciale, pot oferi elevului o calificare de nivel 3 sau 4, conform Cadrului național al calificărilor, și acces direct pe piața muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale.

În vederea obținerii unei calificări și a integrării în viața activă a tinerilor cu cerințe educaționale speciale, Ministerul Educației, împreună cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, organizează ateliere protejate, care pot fi oferite și de furnizori publici și privați de servicii sociale acreditați sau întreprinderi sociale. Atelierele protejate pot fi înființate și în unitățile de învățământ special, inclusiv în centrele școlare pentru educație incluzivă.

Ministerul Educației stabilește, în colaborare cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și cu alte autorități responsabile, cadrul legal pentru încurajarea și facilitarea accesului și participării pe piața forței de muncă și/sau în învățământul superior a beneficiarilor primari cu CES.

Pentru antepreșcolarii, preșcolarii și elevii cu boli cronice, boli maligne sau alte afecțiuni care necesită spitalizare și/sau tratament/monitorizare ori aflați la recuperare se organizează „Școala din spital“, în cadrul căreia procesul de învățământ se realizează individual, în grupe sau clase, în unitatea sanitară în care aceștia sunt în tratament, în monitorizare medicală sau la recuperare.

Pentru antepreșcolarii, preșcolarii și elevii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilități, sunt nedeplasabili se organizează școlarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată, în funcție de nevoile acestora, în conformitate cu metodologia de organizare și funcționare a școlarizării la domiciliu, aprobată prin ordin al ministrului educației.

Înscrierea antepreșcolarului, preșcolarului sau a elevului în „Școala din spital“ sau școlarizarea la domiciliu se realizează la cererea părinților/reprezentantului legal, în conformitate cu metodologia de organizare și funcționare a școlilor din spital și a școlarizării la domiciliu, aprobată prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului sănătății.

Antepreșcolarul, preșcolarul sau elevul beneficiază de rezervarea locului de școlarizare în cadrul unității de învățământ la care a fost școlarizat anterior înscrierii în „Școala din spital“ și are dreptul de a reveni în unitatea de învățământ, oricând în timpul anului școlar.

Preșcolarilor cuprinși în forma de școlarizare din spital în grupa mare, diagnosticați cu boli cronice invalidante, cu afecțiuni maligne, cu alte boli amenințătoare de viață sau cu afecțiuni care necesită spitalizare îndelungată și/sau imobilizare la domiciliu, li se rezervă loc la clasa pregătitoare în unitatea de învățământ din circumscripția arondată.

Elevii cuprinși în forma de școlarizare din spital în clasa a VIII-a, diagnosticați cu boli cronice invalidante, cu afecțiuni maligne, cu alte boli amenințătoare de viață sau cu afecțiuni care necesită spitalizare îndelungată și/sau imobilizare la domiciliu, sunt admiși pe locuri speciale în clasa a IX-a fără susținerea evaluării naționale, în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a admiterii în liceu, elaborată de Ministerul Educației și dată publicității, pentru fiecare generație, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a.

În situația în care antepreșcolarul/preșcolarul/elevul este înscris la „Școala din spital“ și, în timpul tratamentului, revine la domiciliu, acesta poate opta pentru școlarizarea la domiciliu cu prezența fizică a cadrului didactic sau în unitatea de învățământ de proveniență sau în regim online/hibrid, în funcție de recomandarea medicului specialist, la solicitarea părinților/ reprezentantului legal.

Unitățile de învățământ preuniversitar care școlarizează antepreșcolari, preșcolari și elevi prevăzuți la alin. (1) , denumite „școli din spital“, pot fi organizate

Metodologia-cadru privind înființarea, organizarea și funcționarea școlilor din spital se aprobă prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului sănătății. Notă A se vedea ORDINUL nr. 4.026/1.632/2025 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind înființarea "Școlii din spital", precum și a Metodologiei-cadru privind organizarea și funcționarea "Școlii din spital", publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 18 iunie 2025.

„Școala din spital“ înființată în cadrul unei instituții de învățământ superior cu facultăți de medicină poate asigura procesul instructiv-educativ pentru antepreșcolarii/preșcolarii/ elevii din spitalele aflate în județele în care desfășoară activități didactice, județe limitrofe, precum și pentru orice alt spital care solicită asigurarea procesului instructiv-educativ pentru antepreșcolarii, preșcolarii, elevii internați, indiferent de numărul acestora.

Ministerul Educației înființează Corpul național al profesorilor pentru „Școala din spital“, constituit din personal didactic de predare, în conformitate cu prevederile ordinului ministrului educației.

În cadrul școlilor din spital poate fi încadrat personal didactic de predare care face parte din Corpul național al profesorilor pentru „Școala din spital“, cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau determinată, ori prin detașare, în condițiile art. 181 și 191 .

Prin excepție de la prevederile art. 207, pentru personalul didactic de predare care face parte din Corpul național al profesorilor pentru „Școala din spital“, norma didactică cuprinde activități de predare în cadrul „Școli din spital“, la domiciliul preșcolarului sau elevului, activități educative și orice alte activități extradidactice.

În cadrul școlilor din spital pot fi desfășurate, cu aprobarea medicului șef de secție din spital, și în regim de voluntariat, activități educative și orice alte activități extradidactice la solicitarea părinților/reprezentantului legal.

Pentru antepreșcolarii/preșcolarii/elevii spitalizați în unitățile administrativ-teritoriale în care nu sunt organizate unități de învățământ preuniversitar în cadrul instituțiilor de învățământ superior cu facultăți de medicină, instituțiile de învățământ superior pot colabora cu DJIP/DMBIP, în vederea organizării și desfășurării procesului instructiv-educativ, cu participarea Corpului național al profesorilor pentru „Școala din spital“.

Procesul instructiv/de predare-învățare-evaluare desfășurat în „Școala din spital“ sau la domiciliu este adaptat specificului bolii și anului de studiu în care este înscris preșcolarul/elevul.

Unitățile de învățământ preuniversitar de tipul „Școli din spital“ beneficiază de sprijinul CJRAE/CMBRAE, prin activități de evaluare, asistență psihoeducațională și, după caz, orientare școlară a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor, în conformitate cu regulamentul de organizare și funcționare al CJRAE/CMBRAE.

Pentru elevii cu CES se asigură condiții de egalizare de șanse, pe tip de tulburare/afecțiune/dizabilitate, atât în cadrul proceselor de învățare și evaluare în parcursul școlar, cât și la susținerea evaluărilor naționale și a examenului național de bacalaureat.

Începând cu anul școlar 2024-2025, formațiunile de studiu constituite la nivelul spitalelor și care funcționează în cadrul unităților de învățământ preuniversitar speciale pot fi transferate la școlile din spital înființate în cadrul instituțiilor de învățământ superior cu facultăți de medicină, cu acordul senatului universitar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

Pe toată perioada școlarizării în spital, antepreșcolarii, preșcolarii, elevii și părinții/reprezentanții legali ai acestora beneficiază de consiliere administrativă cu privire la drepturile educaționale pe care le au. Consilierea administrativă se realizează din oficiu, obligatoriu, de către un inspector desemnat de către DJIP/DMBIP, în conformitate cu metodologia-cadru aprobată prin ordin al ministrului educației. Dosarul conținând documentele școlare și orice alt act necesar pentru înscrierea la „Școala din spital“ și, ulterior perioadei de spitalizare, pentru revenirea cu prezența fizică în unitatea de învățământ de bază va fi întocmit instituțional de către inspectorul școlar desemnat, în baza cererii părintelui/ reprezentantului legal al elevului.

Pe toată perioada școlarizării în spital se desemnează un cadru didactic monitor, care are obligația de a supraveghea parcursul educațional al preșcolarului/elevului, de a ține în permanență legătura cu unitatea de învățământ la care acesta a fost înmatriculat înainte de spitalizare și de a propune orice măsură educațională în interesul acestuia.

Antepreșcolarul/Preșcolarul/Elevul îndelung spitalizat are dreptul la rezervarea locului în grupa/clasa unității de învățământ preuniversitar din care provine, indiferent de perioada de spitalizare.

În unitățile de învățământ preuniversitar se poate derula programul „Școala după școală“, care are caracter complementar în raport cu programul școlar și cuprinde activități educative pentru consolidarea, remedierea sau aprofundarea competențelor dobândite de elevi în cadrul programului școlar, precum și alte activități pentru susținerea dreptului la educație, inclusiv de tip recreativ sau de timp liber.

Programul prevăzut la alin. (1) se organizează de către unitatea de învățământ preuniversitar în parteneriat cu autoritățile publice locale, CJRAE/CMBRAE, alte unități de învățământ, biblioteci locale/județene, asociații de părinți, culte religioase recunoscute în România sau cu voluntari sau organizații neguvernamentale cu obiect de activitate în domeniul educației ori conexe, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.

Hotărârea de derulare a programului „Școala după școală“ se adoptă de unitatea de învățământ preuniversitar, prin hotărârea consiliului de administrație, pe baza unei analize de nevoi. Activitățile desfășurate în cadrul acestuia pot fi extinse cu elevii după sau înaintea orelor de curs, dacă unitatea de învățământ dispune de infrastructura și de personalul de specialitate necesare implementării.

Statul finanțează, din bugetul de stat, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, în limita sumelor alocate cu această destinație, programul „Școala după școală“ pentru elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal. Notă Conform alin. (2) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, aplicarea prevederilor art. 63 alin. (4) , art. 70 alin. (5) lit. a) , art. 74 alin. (4) , art. 78 alin. (8) , art. 105 alin. (10) din Legea nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, se suspendă până la începutul anului școlar 2026-2027. Notă Conform alin. (2) al art. XLIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, aplicarea prevederilor art. 63 alin. (4) , art. 70 alin. (5) lit. a) , art. 74 alin. (4) , art. 78 alin. (8) și ale art. 105 alin. (10) din Legea nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, se suspendă până la începutul anului școlar 2027-2028.

Finanțarea programului „Școala după școală“ poate fi făcută inclusiv prin fonduri externe nerambursabile ori din bugetele autorităților administrației publice centrale și locale sau de către universități, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile.

Activitățile derulate în cadrul programelor de tip „Școala după școală“ pot fi realizate inclusiv în regim de plata cu ora de personal didactic de predare și, în regim de voluntariat, de către persoane cu pregătire în domeniul pedagogic, în situația în care unitatea de învățământ desfășoară programul în parteneriat cu o organizație neguvernamentală sau cu un cult religios recunoscut în România.

În unitățile de învățământ se desfășoară programul „Învățare remedială“, destinat sprijinirii elevilor cu dificultăți de învățare sau care înregistrează rămâneri în urmă în învățare, inclusiv copiii români veniți din afara granițelor țării, în raport cu prevederile curriculare.

Programul „Învățare remedială“ este destinat elevilor cu decalaje în dobândirea competențelor-cheie prevăzute în prezenta lege, celor care se încadrează în risc de abandon școlar și/sau părăsire timpurie a școlii și copiilor români veniți din afara granițelor țării.

Programul „Învățare remedială“ poate fi realizat și în cooperare cu organizații neguvernamentale, cu entități ale cultelor recunoscute de stat, cu condiția ca personalul implicat să îndeplinească condițiile de studii de specialitate și de pregătire psihopedagogică necesare desfășurării activităților de predare, și poate include activități pentru întreaga familie, în măsura în care acestea sprijină învățarea.

La nivelul unității de învățământ se realizează o analiză a nevoilor de implementare a programului „Învățare remedială“, un set de obiective și o propunere de realizare a activităților aferente obiectivelor propuse, pe baza rezultatelor analizei de nevoi și conform criteriilor stabilite în normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educației, care se transmit DJIP/DMBIP spre aprobare.

În situații justificate, cum ar fi necesitatea pregătirii elevilor pentru examene de corigență sau de încheiere a situației școlare sau pentru actualizarea și îmbunătățirea competențelor, în perspectiva deschiderii noului an școlar, activitățile remediale se pot desfășura și pe durata vacanței școlare sau a zilelor libere, la decizia consiliului de administrație al unității de învățământ, cu consultarea beneficiarilor primari și secundari ai educației.

Activitățile realizate în cadrul programului „Învățare remedială“ sunt evaluate periodic de către ARACIIP și au ca scop reducerea abandonului școlar/părăsirii timpurii a școlii, inclusiv creșterea performanței elevilor la evaluările naționale și suport în dobândirea tuturor competențelor-cheie prevăzute în planul-cadru, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

Statul finanțează programul „Învățare remedială“ pentru elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal, din sumele alocate cu această destinație, de la bugetul de stat sau prin fonduri externe nerambursabile, rambursabile ori din bugetele autorităților administrației publice locale, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile. În acest sens, Ministerul Educației organizează programe de granturi nerambursabile, a căror eficiență este evaluată de ARACIIP. Notă A se vedea ORDINUL nr. 6.423 din 24 septembrie 2025 privind aprobarea Metodologiei de organizare a orelor de învățare remedială în învățământul primar, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 908 din 2 octombrie 2025.

Statul român garantează accesul egal la educație pentru elevele gravide și pentru elevii care au devenit părinți, fără niciun fel de discriminare din partea membrilor comunității școlare. Unitățile de învățământ au obligația să ia măsuri adecvate pentru a proteja elevele gravide și elevii părinți de stigmatizare sau discriminare, inclusiv prin asigurarea unui mediu de învățare sigur și incluziv.

Elevele gravide și elevii părinți vor beneficia de un program de studiu adaptat nevoilor lor, care să le permită să își continue studiile, inclusiv prin oferirea posibilității de învățare online, acolo unde este posibil.

În vederea protejării dreptului la educație al elevelor gravide și al elevilor părinți, Ministerul Educației elaborează, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, o metodologie specifică privind școlarizarea elevelor gravide și a elevilor părinți, aprobată prin ordin al ministrului educației.

Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Sănătății și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, autoritățile publice locale, cultele recunoscute de lege și organizațiile neguvernamentale, promovează programe de prevenire a sarcinilor nedorite și a maternității timpurii în rândul elevilor. Programele vor fi adaptate vârstei și nivelului de dezvoltare al elevilor.

Elevele gravide și elevii părinți beneficiază cu prioritate de următoarele facilități care vizează combaterea abandonului școlar, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3)

Formarea de grupe speciale se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei prevăzute la alin. (3) și nu constituie segregare școlară.

Unitățile de învățământ preuniversitar care au înmatriculate eleve gravide sau elevi părinți beneficiază de sprijinul CJRAE/CMBRAE, prin activități specifice.

Pe toată perioada școlarizării elevelor gravide sau elevilor părinți se desemnează un cadru didactic monitor care are obligația de a supraveghea parcursul educațional al acestora, de a ține în permanență legătura cu unitatea de învățământ la care aceștia sunt înmatriculați și de a propune măsuri educaționale în interesul acestora.

Elevele gravide și elevii părinți beneficiază de rezervarea locului de școlarizare în cadrul unității de învățământ la care sunt școlarizați și au dreptul de a reveni în unitatea de învățământ oricând în timpul anului școlar.

În cazul în care elevele gravide sau elevii părinți întâmpină dificultăți financiare în a-și asigura necesarul de rechizite, haine sau alte resurse necesare pentru a participa la cursuri, aceștia vor fi sprijiniți financiar, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3) .

DJIP/DMBIP monitorizează situația și progresul elevelor gravide și elevilor părinți în ceea ce privește continuarea studiilor.

Datele colectate de DJIP/DMBIP sunt utilizate pentru a dezvolta și îmbunătăți politicile și programele educaționale care vizează elevele gravide și elevii părinți, astfel încât aceștia să poată să își continue studiile.

Monitorizarea integrată se realizează sub coordonarea managerului de caz din cadrul DGASPC, cu sprijinul DJIP/DMBIP, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse.

Pe toată perioada școlarizării, elevele gravide și elevii părinți sau reprezentanții legali ai acestora beneficiază de consiliere administrativă cu privire la drepturile educaționale pe care le au conform alin. (5) lit. g) . Consilierea administrativă se realizează din oficiu, obligatoriu, de către un inspector desemnat de către DJIP/DMBIP, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3) . Dosarul conținând documentele școlare și orice alt act necesar pentru revenirea cu prezența fizică în unitatea de învățământ de bază va fi întocmit instituțional de către inspectorul școlar desemnat, în baza cererii părintelui/ reprezentantului legal al elevei.

În unitățile administrativ-teritoriale cu un număr crescut de eleve gravide și elevi părinți, la nivelul unității de învățământ unice sau cu cele mai multe astfel de cazuri înregistrate, se alocă suplimentar, în mod obligatoriu, un post de mediator școlar.

Ministerul Educației derulează programe de reducere a abandonului școlar/a ratei de părăsire timpurie a școlii în cadrul Programului național integrat de reducere a abandonului școlar, care stabilește priorități, programe, activități și servicii în scopul reducerii absenteismului, a abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, la toate nivelurile de învățământ. Programul național integrat de reducere a abandonului școlar se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.

Pilonii principali ai Programului național integrat de reducere a abandonului școlar sunt asigurarea transportului gratuit, acordarea burselor sociale și a rechizitelor școlare.

Anual, DJIP/DMBIP publică situația privind abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii de la nivel județean.

Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ se derulează Programul național „Masă sănătoasă“, denumit în continuare PNMS, pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți, în scopul sprijinirii participării la educație a tuturor copiilor. Notă Conform literei h) a alineatului (1), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, alineatul (4) al articolului 77 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2025. Notă Conform lit. b) a alin. (1) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, prevederile art. 77 alin. (4) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2026. Potrivit alin. (3) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, prin derogare de la prevederile art. 77 alin. (4) din Legea nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, în anul 2025 se implementează Programul național „Masă sănătoasă“ finanțat de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București, în limita sumei de 1.139.400 mii lei, aprobată într-o poziție distinctă într-o anexă la legea bugetului de stat pe anul 2025, pentru preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ preuniversitar de stat. Repartizarea sumelor pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ, precum și normele metodologice de aplicare a Programului național „Masă sănătoasă“ pentru anul 2025 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației și Cercetării. Notă Conform lit. b) a alin. (1) al art. XLIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, prevederile art. 77 alin. (4) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027.

PNMS este implementat, în parteneriat, de Ministerul Educației și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Hotărârea de Guvern de instituire a PNMS se adoptă în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

PNMS este derulat și finanțat din bugetul național și din fonduri externe, venituri proprii și sponsorizări. Autoritățile administrației publice locale pot stabili suplimentarea numărului de beneficiari, la nivelul unității administrativ-teritoriale, cu asigurarea finanțării, cu încadrare în sumele aprobate cu această destinație în bugetele locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.

Includerea unităților de învățământ preuniversitar în PNMS se realizează pe baza unor criterii aprobate prin ordin al ministrului educației. PNMS va fi generalizat la nivelul întregii țări pentru toți beneficiarii primari până la debutul anului școlar 2029-2030.

Lista unităților de învățământ incluse în PNMS se aprobă prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, cu încadrarea în limita fondurilor aprobate, și este completată anual până la data de 1 februarie a anului calendaristic în curs pentru anul școlar următor.

DJIP/DMBIP transmit Ministerului Educației, trimestrial și ori de câte ori este nevoie, indicatorii de eficiență și impact pentru PNMS, precum și modul în care acesta este derulat. Indicatorii de eficiență și impact sunt stabiliți prin ordin al ministrului educației. Valorile indicatorilor de eficiență și impact transmise de DJIP/DMBIP sunt publicate anual pe site-ul Ministerului Educației.

În funcție de indicatorii de eficiență și impact obținuți în conformitate cu prevederile alin. (10) , Ministerul Educației implementează măsuri pentru remedierea deficiențelor apărute în derularea PNMS.

Elevii identificați ca fiind în categoria cu risc de abandon școlar participă cu prioritate la activitățile programului „Școala după școală“, ale programului național „Învățare remedială“, la activitățile de consiliere psihopedagogică și beneficiază de gratuitate la taberele organizate în centrele de agrement aflate în domeniul statului.

Ministerul Educației coordonează implementarea programelor pentru zone de investiții prioritare în educație, cu scopul reducerii decalajelor de acces, participare și rezultate școlare cu care se confruntă elevii aflați în risc de excluziune socială.

Se consideră în risc de excluziune socială elevii din următoarele categorii: elevii din medii dezavantajate socioeconomic, izolate, elevii proveniți din grupuri marginalizate din punct de vedere social, elevii cu dizabilități și/sau CES, precum și copiii și tinerii din cadrul comunităților de romi vulnerabile, aflați în risc de abandon școlar sau de eșec școlar.

Ministerul Educației și instituțiile aflate în subordinea sa, în colaborare cu parteneri sociali, entități din mediul privat, culte religioase recunoscute în România și organizații neguvernamentale, efectuează periodic cartografierea și identificarea zonelor de investiții prioritare în educație, definite în acord cu o metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.

În baza cartografierii realizate conform prevederilor alin. (3) , Ministerul Educației organizează programe pentru zone de investiții prioritare în educație, care includ măsuri integrate de suport educațional și socioeconomic prin oferta școlară și prin servicii complementare pentru elevii aflați în risc de excluziune socială, în scopul asigurării accesului, participării și creșterii calității rezultatelor școlare ale acestora.

Se organizează consiliile de coordonare a zonelor de investiții prioritare în educație formate din reprezentanți ai consiliilor județene, DJIP/DMBIP, CNEI, CJRAE/CMBRAE, direcțiilor județene de statistică, instituțiilor de învățământ superior, organizațiilor neguvernamentale sau ai altor organizații, asociații și instituții din societatea civilă, cu activități relevante în plan educațional.

Pentru elevii aparținând unei minorități naționale, aflați în risc de excluziune socială, în consiliile de coordonare a zonelor de investiții prioritare în educație sunt cuprinși și reprezentanți ai organizației minorității naționale respective.

Ministerul Educației, cu consultarea structurilor asociative ale administrației publice locale, va adopta prin ordin al ministrului educației metodologia privind organizarea, funcționarea și rolurile consiliilor de coordonare a zonelor de investiții prioritare în educație.

Zonele de investiții prioritare în educație beneficiază de măsuri de finanțare de bază suplimentare care să satisfacă nevoile specifice identificate. Personalul didactic încadrat în unitățile de învățământ din zonele de investiții prioritare în educație beneficiază de stimulente financiare lunare, corespunzătoare nivelului de intervenție, în conformitate cu prevederile hotărârii de Guvern inițiate de Ministerul Educației. Notă Conform alineatului (3), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 aplicarea prevederilor alineatului

al articolului 78 , se suspendă până la începutul anului școlar 2025-2026. Notă Conform alin. (2) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, aplicarea prevederilor art. 63 alin. (4) , art. 70 alin. (5) lit. a) , art. 74 alin. (4) , art. 78 alin. (8) , art. 105 alin. (10) din Legea nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, se suspendă până la începutul anului școlar 2026-2027. Notă Conform alin. (2) al art. XLIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, aplicarea prevederilor art. 63 alin. (4) , art. 70 alin. (5) lit. a) , art. 74 alin. (4) , art. 78 alin. (8) și ale art. 105 alin. (10) din Legea nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, se suspendă până la începutul anului școlar 2027-2028.

În învățământul preuniversitar este interzisă segregarea școlară la toate nivelurile.

În materia segregării școlare, normele incluse în prezenta lege se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000, republicată , cu modificările și completările ulterioare. Cadrul normativ și instituțional pentru monitorizarea, identificarea, prevenirea sau combaterea segregării școlare în învățământul preuniversitar este aprobat prin ordin al ministrului educației.

În învățământul preuniversitar este interzisă segregarea școlară pe criteriul etnic, al dizabilității sau al CES, pe criteriul statutului socioeconomic al familiilor, al apartenenței la o categorie defavorizată, al mediului de rezidență sau al performanțelor școlare ale beneficiarilor primari ai educației, în condițiile prevăzute de lege.

Segregarea este o formă gravă de discriminare prin care se restrânge sau se înlătură recunoașterea, folosința sau exercitarea, în condiții de egalitate, a dreptului la educație, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a drepturilor recunoscute de lege în domeniul educației, având drept consecință accesul inegal al copiilor la o educație de calitate și încălcarea demnității umane.

În sensul prezentei legi, prin segregare școlară se înțelege acel tip de discriminare săvârșită în cadrul unei unități de învățământ, prin separarea fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor aparținând unui grup definit conform alin. (3) pe grupe/clase/clădiri/structuri/bănci, astfel încât procentul antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor aparținând grupului respectiv din totalul elevilor din grupă/clasă/clădire este disproporționat în raport cu procentul pe care copiii aparținând grupului respectiv îl reprezintă în totalul populației de vârstă corespunzătoare unui ciclu de educație în respectiva unitate administrativ-teritorială.

Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP, desfășoară activități de monitorizare și intervenție în vederea prevenirii și eliminării oricărei forme de segregare școlară pe criteriile prevăzute la alin. (3) . În acest sens, DJIP/DMBIP colaborează cu reprezentanții consiliilor județene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor București, reprezentanții județeni ai structurilor asociative reprezentative ale părinților cu activitate relevantă la nivel național și organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate.

În cazul în care sunt constatate situații care generează orice formă de segregare școlară pe criteriile prevăzute la alin. (3) , Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP, dispune măsuri de intervenție imediată, prin ordin al ministrului educației. Notă A se vedea ORDINUL nr. 7.701 din 6 decembrie 2024 privind aprobarea Metodologiei pentru monitorizarea, evaluarea, identificarea, prevenirea și combaterea segregării școlare în învățământul preuniversitar, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 9 ianuarie 2025.

Comisia Națională pentru Desegregare Școlară, denumită în continuare CNDS, organism de specialitate, consultativ, fără personalitate juridică, aflat în coordonarea Ministerului Educației, elaborează și coordonează implementarea Planului de acțiune pentru desegregare școlară în unitățile de învățământ preuniversitar, care cuprinde obiective, măsuri strategice și activități destinate prevenirii și eliminării oricărei forme de segregare din sistemul de învățământ preuniversitar.

Regulamentul de organizare și funcționare a CNDS se aprobă prin ordin al ministrului educației. Notă A se vedea ORDINUL nr. 4.482 din 4 iulie 2025 privind inființarea, organizarea și funcționarea Comisiei Nationale pentru Desegregare Școlară , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 671 din 17 iulie 2025.