LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 învățământului preuniversitar

Personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine publică și securitate națională are drepturile și îndatoririle care decurg din prezenta lege și din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de funcționar public cu statut special.

Funcțiile didactice specifice corpului instructorilor militari, de apărare, ordine publică și securitate națională din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională sunt următoarele

Funcțiile didactice prevăzute la alin. (2) lit. a) se prevăd în statele de organizare ale unităților de învățământ preuniversitar militar cu grade militare, iar cele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) cu grade profesionale de poliție/poliție penitenciară sau grade militare, după caz, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Funcțiile vacante de instructori militari, de apărare, ordine publică și securitate națională din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se ocupă prin modalitățile prevăzute de legislația specifică aplicabilă Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor și altor instituții cu atribuții în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale.

Procedura de ocupare a funcțiilor specifice corpului instructorilor militari, de apărare, ordine publică și securitate națională se stabilește prin ordin al ministrului de resort.

Condițiile generale de selecție pentru ocuparea funcțiilor din corpul instructorilor militari, de ordine și securitate publică din unitățile de învățământ preuniversitar din Ministerul Apărării Naționale și din Ministerul Afacerilor Interne sunt următoarele

Pentru funcțiile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prevăzute la alin. (6) lit. a) , absolvirea programelor de formare psihopedagogică sau a masterului didactic se realizează în maximum 3 ani de la numirea în funcție.

Funcțiile vacante de instructori militari, de apărare, ordine publică și securitate națională din unitățile de învățământ preuniversitar ale Ministerului Afacerilor Interne se ocupă prin concurs sau examen, după caz, organizat prin aplicarea în mod corespunzător a normelor legale specifice ocupării prin această modalitate a posturilor vacante, prevăzute de legislația incidentă categoriei de personal din care fac parte.

La concursul/examenul de ocupare a funcțiilor de instructor militar, instructor de poliție, respectiv de instructor militar principal/instructor de poliție principal, în specialitățile informatică, limbi străine și educație fizică și sport, din unitățile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne, pot participa, prin excepție de la prevederile alin. (6) lit. a) , și candidați care au obținut gradul didactic II în specialitatea funcției pentru care se organizează concursul.

Condițiile generale de selecție a candidaților pentru ocuparea funcțiilor de ofițer profesor din unitățile de învățământ preuniversitar ale Ministerului Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor

Personalul care ocupă funcții de ofițer profesor în unitățile de învățământ preuniversitar ale Ministerului Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor are obligația să absolve modulul psihopedagogic ori programele de formare psihopedagogică de nivel I sau II sau masterul didactic în termen de 3 ani de la numirea în funcție, sub sancțiunea aplicării prevederilor statutare specifice.

Pentru ocuparea funcțiilor prevăzute la alin. (2) sunt incidente și condițiile generale și criteriile specifice stabilite potrivit legislației aplicabile fiecărei categorii de personal.

În unitățile de învățământ preuniversitar militar, de apărare, ordine publică și securitate națională pot funcționa instructori militari asociați, pentru categoriile prevăzute la alin. (2) lit. a) și b), în condițiile stabilite prin ordine și instrucțiuni proprii.

Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, și cuprinde

Suplimentar față de activitățile prevăzute la alin. (1) , după obținerea gradului didactic I, personalul didactic de predare poate avea activități extradidactice și activități pentru crearea și funcționarea cluburilor, cercurilor ȘTIAM, care încurajează cercetarea/inovarea. Suplimentar, după obținerea titlului de profesor emerit, personalul didactic de predare poate desfășura activități de stimulare a excelenței didactice, de diseminare și schimb de bune practici pedagogice cu alte cadre didactice de la nivelul sistemului de învățământ, precum și activități de formare a mentorilor. Condițiile de participare a cadrelor didactice la organizarea și funcționarea cluburilor și cercurilor ȘTIAM se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației și cercetării.

Activitățile prevăzute la alin. (1) și (2) , care corespund profilului profesional, specializării și aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fișa postului, fiind complementare normei didactice de predare. Timpul aferent activităților prevăzute la alin. (1) lit. b)-f) poate fi redus cu 2 ore/săptămână, fără afectarea drepturilor salariale, pentru cadrele didactice cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani de activitate și gradul didactic 1, precum și pentru cadrele didactice care au dovedit performanță educațională, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării. Aceasta se aprobă în consiliul de administrație, se revizuiește anual și constituie anexă la contractul individual de muncă.

Norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/ preșcolarilor și a elevilor în clasă, în care pot fi incluse și activități de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și cele de învățare remedială, reprezintă numărul de ore corespunzător activităților prevăzute la alin. (1) lit. a) și se stabilește după cum urmează

Pentru personalul didactic încadrat pe post, care desfășoară activitate de mentorat, orele de mentorat se remunerează în sistem de plată cu ora, echivalent a 4 ore pe săptămână.

Pentru pregătirea remedială sau de stimulare a excelenței didactice se pot aloca în norma didactică de predare până la 4 ore.

Abrogat.

Profesorii prevăzuți la alin. (4) lit. e) și g) , precum și personalul prevăzut la alin. (5) desfășoară cel puțin 4 ore pe săptămână activități de mentorat.

Norma didactică a profesorului consilier școlar corespunde unui post de profesor-consilier școlar și se stabilește prin raportare la un număr de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari. Activitățile specifice normei didactice sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației și includ colaborarea cu asistentul social și asistentul medical comunitar/mediatorul sanitar în cadrul echipelor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale.

Norma didactică a profesorului-logoped interșcolar corespunde unui post de profesor-logoped și se stabilește prin raportare la un număr de maximum 500 de elevi, de maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari. Activitățile specifice normei didactice sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Norma didactică în învățământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învățământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licență ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competențe de predare a unei noi discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă.

În norma didactică prevăzută la alin. (1) se pot include ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educației și ore de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și ore de învățare remedială, fără a depăși o jumătate de normă de predare-învățare-evaluare, cu menținerea drepturilor salariale.

În situația în care norma didactică nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) și (2) , aceasta se poate completa cu activități de educație, complementare procesului de învățământ: școala după școală, învățare pe tot parcursul vieții.

Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate, în condițiile prezentei legi, de profesorii pentru învățământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competență, și sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate și de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora sau prin plata cu ora.

Profesorii pentru învățământul preșcolar și primar de la grupele/clasele cu predare în limbile minorităților naționale sunt remunerați, în regim de plata cu ora, pentru orele care depășesc numărul acestora prevăzut în planurile-cadru de învățământ de la grupele/clasele cu predare în limba română.

Profesorii pentru învățământul preșcolar și primar de la clasele cu predare în limbile minorităților naționale predau disciplinele „Comunicare în limba română“, precum și „Limba și literatura română“ pe tot parcursul ciclului preșcolar/primar.

În învățământul primar, orele de educație fizică prevăzute în planurile-cadru de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate.

În palatele și în cluburile copiilor, norma didactică cuprinde activitățile prevăzute în planurile de educație corespunzătoare profilurilor cercurilor și atelierelor, stabilite în regulamentul aprobat prin ordin al ministrului educației, în limitele normelor didactice prevăzute la art. 207 alin. (4) .

Prin excepție, dacă norma didactică a profesorilor din învățământul gimnazial nu se poate constitui conform prevederilor art. 207 alin. (4) , aceasta poate fi constituită din 2/3 din numărul de ore de la specializarea sau specializările de bază și completată cu 1/3 din numărul de ore de la disciplinele prevăzute la alin. (1) ori prin adăugarea de ore de activități de educație, complementare procesului de învățământ: școala după școală, învățare pe tot parcursul vieții.

În învățământul gimnazial din mediul rural, norma didactică se poate constitui din 1/2 din numărul de ore de la specialitatea sau specialitățile de bază și completată cu 1/2 din numărul de ore de la disciplinele prevăzute la alin. (2) sau prin completarea cu ore de activități de educație, complementare procesului de învățământ: școala după școală, învățare pe tot parcursul vieții.

Personalul didactic de conducere, de îndrumare și control poate fi degrevat total sau parțial de norma didactică, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării, elaborate prin consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar. Norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/preșcolarilor și a elevilor în clasă pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și control degrevat parțial nu poate depăși 40% din norma didactică prevăzută de art. 207 alin. (4) , respectiv 30% în cazul personalului didactic de conducere din inspectoratele școlare. Fracțiunile de oră rezultate din aplicarea acestor procente se rotunjesc în minus, până la ora întreagă. De același drept pot beneficia și persoanele desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare și evaluare a calității sistemului de învățământ, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării. Prin același ordin se stabilesc atribuțiile persoanelor desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, degrevate de norma didactică.

Personalul degrevat potrivit alin. (11) primește drepturile salariale pentru funcția în care este încadrat, precum și celelalte sporuri și indemnizații prevăzute de lege pentru activitatea desfășurată, după caz.

Timpul săptămânal de activitate al personalului didactic auxiliar și personalului administrativ este de 40 de ore. Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fișa individuală a postului.

Norma didactică de predare-învățare-evaluare și de instruire practică pentru instructorii militari, de ordine și securitate publică din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională este prevăzută de prezenta lege și se stabilește adaptat specificului fiecărei categorii de funcții didactice din învățământul preuniversitar de apărare, ordine publică și securitate națională.

Personalul didactic are obligația să își exercite profesia respectând atât principiile și valorile consacrate în prezenta lege, cât și cadrul legal general, precum și interesul superior al copilului.

Reprezintă abateri disciplinare ale personalului didactic de predare și se sancționează potrivit art. 210 , dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiune

Abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a) și b) pot fi sancționate numai după solicitarea unui raport de specialitate realizat de specialiști din cadrul DGASPC la solicitarea scrisă a unității de învățământ.

Cercetarea disciplinară a personalului didactic auxiliar se realizează conform prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

În cazul în care cadrul didactic este cercetat pentru una din faptele prevăzute la alin. (2) lit. a) și b) , pe perioada desfășurării cercetării disciplinare, acesta nu va desfășura activități didactice cu beneficiarii primari, cu păstrarea corespunzătoare a drepturilor salariale.

În cazul în care cadrul didactic este cercetat pentru fapte care constituie infracțiuni incompatibile cu funcția didactică, pe perioada desfășurării cercetării penale acesta nu va desfășura activități didactice cu beneficiarii primari, cu păstrarea corespunzătoare a drepturilor salariale.

Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic de predare, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt

Pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 209 alin. (2) lit. a) și b) se pot aplica cumulat sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) sau cea prevăzută la alin. (1) lit. e) . Pentru celelalte abateri se poate aplica sancțiunea prevăzută la alin. (1) lit. e) ori una sau mai multe cumulate dintre sancțiunile prevăzute la alin. (1) .

În funcție de gravitatea abaterii disciplinare, la aplicarea sancțiunilor prevăzute la lit. b)-e) se dispune și măsura retragerii decorațiilor, ordinelor, medaliilor, titlurilor primite de cadrul didactic în conformitate cu prevederile art. 218 .

Orice persoană poate sesiza în scris, cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării la secretariatul unității de învățământ, pentru faptele săvârșite de personalul didactic angajat, prevăzute de prezenta lege ca abateri disciplinare.

Pentru cercetarea împrejurărilor și faptelor reclamate la alin. (1) , săvârșite de personalul didactic de predare din unitățile de învățământ, se constituie o comisie de cercetare disciplinară formată din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă federația sindicală din care face parte persoana aflată în discuție sau este un reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea. În situația în care la nivelul unității de învățământ nu există suficienți salariați care au funcția didactică cel puțin egală cu a salariatului cercetat, comisia de cercetare se completează cu persoane care au cel puțin aceeași funcție, desemnate de către DJIP/DMBIP, la solicitarea conducerii unității de învățământ.

Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizie a directorului unității de învățământ abilitate în soluționarea sesizării, după aprobarea lor de către consiliul de administrație al unității de învățământ preuniversitar, pentru personalul unității.

Pentru personalul didactic de predare din unitățile de învățământ preuniversitar, propunerea de sancționare se face de către oricare membru al consiliului de administrație. Sancțiunile se aprobă de cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administrație și sunt puse în aplicare și comunicate prin decizie a directorului unității de învățământ preuniversitar.

În cadrul cercetării împrejurărilor și faptelor reclamate, se stabilesc urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existența sau inexistența vinovăției, precum și orice alte date concludente. Audierea celui cercetat și verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deși a fost înștiințat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum și de a da declarații scrise se constată prin proces-verbal și nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să își producă probe în apărare.

Cercetarea faptei și comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării raportului de cercetare disciplinară, la registratura generală a unității de învățământ preuniversitar, fiindu-i adusă la cunoștință persoanei de către conducătorul instituției după aprobarea în consiliul de administrație al acesteia, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistența faptelor pentru care a fost cercetată.

Sancțiunea se stabilește, pe baza raportului comisiei de cercetare, și se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, de către directorul unității de învățământ.

Persoanele sancționate încadrate în unitățile de învățământ au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la Comisia Națională pentru Inspecție Școlară de la nivelul ARACIIP. Notă Reproducem mai jos prevederile articolului II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 95 din 28 iunie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 29 iunie 2024: Articolul II

Prin derogare de la prevederile art. 212 alin. (4) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, până la înființarea și funcționarea efectivă a Comisiei Naționale pentru Inspecție Școlară din cadrul Agenției Române pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar contestațiile la deciziile de sancționare aplicate persoanelor încadrate în unitățile de învățământ se adresează direct instanței de judecată competente.

Până la intrarea în vigoare a ordinului ministrului educației privind reorganizarea inspectoratelor școlare și, respectiv, înființarea direcțiilor județene de învățământ preuniversitar, aplicarea dispozițiilor art. 213-215 din Legea nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul de conducere al unităților de învățământ preuniversitar și cel de îndrumare și control se realizează de inspectoratele școlare județene.

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3.866/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Colegiului Central de Disciplină al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și ale colegiilor de disciplină de pe lângă inspectoratele școlare județene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 9 mai 2012, se abrogă. Soluționarea contestațiilor aflate pe rolul Colegiului Central de Disciplină al Ministerului Educației și al colegiilor de disciplină de pe lângă inspectoratele școlare județene se finalizează cu aplicarea prevederilor legale în vigoare la data formulării contestației.

Normele privind componența, organizarea, funcționarea și atribuțiile Comisiei Naționale pentru Inspecție Școlară de la nivelul ARACIIP se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației.

Sub sancțiunea nulității absolute, decizia de sancționare disciplinară cuprinde în mod obligatoriu

Dreptul persoanei sancționate de a se adresa instanțelor judecătorești este garantat.

Prin derogare de la prevederile art. 212 alin. (4) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, până la înființarea și funcționarea efectivă a Comisiei Naționale pentru Inspecție Școlară din cadrul Agenției Române pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar contestațiile la deciziile de sancționare aplicate persoanelor încadrate în unitățile de învățământ se adresează direct instanței de judecată competente.

Până la intrarea în vigoare a ordinului ministrului educației privind reorganizarea inspectoratelor școlare și, respectiv, înființarea direcțiilor județene de învățământ preuniversitar, aplicarea dispozițiilor art. 213-215 din Legea nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul de conducere al unităților de învățământ preuniversitar și cel de îndrumare și control se realizează de inspectoratele școlare județene.

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3.866/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Colegiului Central de Disciplină al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și ale colegiilor de disciplină de pe lângă inspectoratele școlare județene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 9 mai 2012, se abrogă. Soluționarea contestațiilor aflate pe rolul Colegiului Central de Disciplină al Ministerului Educației și al colegiilor de disciplină de pe lângă inspectoratele școlare județene se finalizează cu aplicarea prevederilor legale în vigoare la data formulării contestației.

Orice persoană poate sesiza în scris cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării, după cum urmează

Pentru cercetarea împrejurărilor și faptelor prevăzute la art. 213 , săvârșite de personalul de conducere al unităților de învățământ preuniversitar, personalul de îndrumare și control și personalul de conducere din cadrul DJIP/DMBIP, ARACIIP și CNFDCD, membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiți de DJIP/DMBIP, comisiile de cercetare disciplinară se constituie după cum urmează

Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizia/ordinul conducătorului instituției abilitate în soluționarea sesizării. Notă Reproducem mai jos prevederile articolului II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 95 din 28 iunie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 29 iunie 2024: Articolul II

Prin derogare de la prevederile art. 212 alin. (4) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, până la înființarea și funcționarea efectivă a Comisiei Naționale pentru Inspecție Școlară din cadrul Agenției Române pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar contestațiile la deciziile de sancționare aplicate persoanelor încadrate în unitățile de învățământ se adresează direct instanței de judecată competente.

Până la intrarea în vigoare a ordinului ministrului educației privind reorganizarea inspectoratelor școlare și, respectiv, înființarea direcțiilor județene de învățământ preuniversitar, aplicarea dispozițiilor art. 213-215 din Legea nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul de conducere al unităților de învățământ preuniversitar și cel de îndrumare și control se realizează de inspectoratele școlare județene.

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3.866/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Colegiului Central de Disciplină al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și ale colegiilor de disciplină de pe lângă inspectoratele școlare județene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 9 mai 2012, se abrogă. Soluționarea contestațiilor aflate pe rolul Colegiului Central de Disciplină al Ministerului Educației și al colegiilor de disciplină de pe lângă inspectoratele școlare județene se finalizează cu aplicarea prevederilor legale în vigoare la data formulării contestației.

În cadrul cercetării împrejurărilor și faptelor reclamate la art. 214 alin. (1) se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existența sau inexistența vinovăției, precum și orice alte date concludente, cu aplicarea dispozițiilor art. 212 .

Cadrele didactice sancționate cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă nu pot ocupa posturi didactice/catedre în învățământul preuniversitar de stat pentru o perioadă de 7 ani școlari.

Pentru personalul de conducere din DJIP/DMBIP, ARACIIP, CNFDCD, propunerea de sancționare se face de ministrul educației și se comunică prin ordin. Pentru personalul de conducere al unităților de învățământ, personalul de îndrumare și control al DJIP/DMBIP, precum și pentru membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiți de DJIP/DMBIP, propunerea de sancționare se face de oricare din membrii consiliului de administrație al DJIP/DMBIP și se comunică prin decizie a directorului DJIP/DMBIP.

Sancțiunea se stabilește, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această comisie și se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unității de învățământ, directorul general sau de către ministrul educației.

Sub sancțiunea nulității absolute, decizia de sancționare disciplinară cuprinde în mod obligatoriu

Dreptul persoanei sancționate de a se adresa instanțelor judecătorești este garantat. Notă Reproducem mai jos prevederile articolului II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 95 din 28 iunie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 29 iunie 2024: Articolul II

Prin derogare de la prevederile art. 212 alin. (4) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, până la înființarea și funcționarea efectivă a Comisiei Naționale pentru Inspecție Școlară din cadrul Agenției Române pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar contestațiile la deciziile de sancționare aplicate persoanelor încadrate în unitățile de învățământ se adresează direct instanței de judecată competente.

Până la intrarea în vigoare a ordinului ministrului educației privind reorganizarea inspectoratelor școlare și, respectiv, înființarea direcțiilor județene de învățământ preuniversitar, aplicarea dispozițiilor art. 213-215 din Legea nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul de conducere al unităților de învățământ preuniversitar și cel de îndrumare și control se realizează de inspectoratele școlare județene.

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3.866/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Colegiului Central de Disciplină al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și ale colegiilor de disciplină de pe lângă inspectoratele școlare județene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 9 mai 2012, se abrogă. Soluționarea contestațiilor aflate pe rolul Colegiului Central de Disciplină al Ministerului Educației și al colegiilor de disciplină de pe lângă inspectoratele școlare județene se finalizează cu aplicarea prevederilor legale în vigoare la data formulării contestației.

Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs. Această gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivel județean/al municipiului București de învățământ preuniversitar și reprezintă 25% din salariul de bază. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.

Metodologia și criteriile de acordare a gradației de merit este aprobată, la propunerea CNFDCD, prin ordin al ministrului educației, după consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.

Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de premiul pentru activitate suplimentară, acordat de două ori pe an, prin decizie a directorului unității de învățământ. Fondurile pentru acordarea acestui premiu se constituie în limita unui procent de 2% aplicat asupra fondului de salarii de la nivelul unității de învățământ. Criteriile specifice pentru acordarea premiului se propun de către consiliul de administrație al unității de învățământ, pe baza metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educației, și se aprobă prin hotărâre a consiliului de administrație al DJIP/DMBIP. Notă Conform literei g) a alineatului (1), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, aplicabilitatea alineatului

al articolului 217 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026. Notă Conform lit. h) a alin. (1) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, prevederile art. 217 alin. (3) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027. Notă Conform lit. h) a alin. (1) al art. XLIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, prevederile art. 217 alin. (3) se prorogă până la începutul anului școlar 2027-2028

Personalul didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă și științifică poate primi decorații, ordine, medalii, titluri, potrivit legii.

Ordinele și medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învățământul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler și Ofițer, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită în învățământ.

În afara distincțiilor prevăzute la alin. (2) , ministrul educației este autorizat să acorde personalului didactic din învățământul preuniversitar următoarele distincții

Diploma „Gheorghe Lazăr“ clasele I, a II-a și a III-a este însoțită de un premiu de 20%, 15% și, respectiv, 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. Diploma de excelență este însoțită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate.

Distincțiile și premiile prevăzute la alin. (3) se acordă în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educației, în limita unui procent de 1% din numărul total al posturilor didactice din fiecare județ/sector al municipiului București.

Fondurile pentru acordarea distincțiilor prevăzute la alin. (3) sunt asigurate de Ministerul Educației.

Personalul din învățământul preuniversitar are drepturi și obligații care decurg din legislația în vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice, precum și din prevederile contractului individual de muncă și ale contractului colectiv de muncă aplicabil. Notă Decizie de respingere: HP nr. 309/2025 , publicată în Monitorul Oficial nr. 985 din 24 octombrie 2025.

Personalul din învățământul preuniversitar beneficiază de asistență medicală gratuită pentru examinările medicale periodice prevăzute de legislația în vigoare, de vaccinare gratuită împotriva bolilor infecto-contagioase, precum și de măsuri active de prevenire a îmbolnăvirilor profesionale.

Lista bolilor profesionale dobândite ca urmare a desfășurării activităților didactice este stabilită de Ministerul Sănătății și aprobată prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului educației, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Declararea bolilor profesionale se face de către direcția de sănătate publică județeană/a municipiului București din care face parte medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea în vederea declarării cazurilor de îmbolnăvire profesională, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

Personalul didactic care și-a pierdut capacitatea de muncă, ca urmare a unei boli profesionale, beneficiază de pensie de invaliditate în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

Cadrele didactice din unitățile de învățământ de stat beneficiază de concediu de odihnă, anual, cu plată, în perioada vacanțelor școlare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare. În cazuri bine justificate, conducerea unității de învățământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă. Notă Decizie de admitere: HP nr. 41/2024 , publicată în Monitorul Oficial nr. 1056 din 21 octombrie 2024: Cadrele didactice în activitate care desfășoară și activitate în regim de plată cu ora prin cumul de contracte individuale de muncă la aceeași unitate de învățământ preuniversitar nu beneficiază de concediu de odihnă plătit și pentru timpul efectiv lucrat în regim de plată cu ora, respectiv de indemnizația aferentă zilelor de concediu de odihnă cuvenite și neefectuate la încetarea contractului individual de muncă pe perioadă determinată.

Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administrație, prin raportare la interesul superior al beneficiarului primar, cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfășurarea examenelor naționale și a concursurilor finanțate de Ministerul Educației.

În cazul în care, din motive justificate, concediul de odihnă anual nu este efectuat, integral sau parțial, în anul calendaristic respectiv, cu acordul cadrului didactic îndreptățit, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat în vacanțele anului școlar următor.

Personalul de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar beneficiază de concediu de odihnă conform Legii nr. 53/2003, republicată , cu modificările și completările ulterioare, și contractului colectiv de muncă unic la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.

Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului de odihnă anual sunt aprobate prin ordin al ministrului educației după consultarea cu reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar. Notă Decizie de admitere: HP nr. 41/2024 , publicată în Monitorul Oficial nr. 1056 din 21 octombrie 2024: Cadrele didactice în activitate care desfășoară și activitate în regim de plată cu ora prin cumul de contracte individuale de muncă la aceeași unitate de învățământ preuniversitar nu beneficiază de concediu de odihnă plătit și pentru timpul efectiv lucrat în regim de plată cu ora, respectiv de indemnizația aferentă zilelor de concediu de odihnă cuvenite și neefectuate la încetarea contractului individual de muncă pe perioadă determinată.

Personalul didactic auxiliar și personalul administrativ beneficiază de concediu de odihnă anual, cu plată, în conformitate cu legislația muncii și contractul colectiv de muncă aplicabil. În cazuri bine justificate, conducerea unității de învățământ poate întrerupe concediul legal.

Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare salariat, personal didactic auxiliar și administrativ se stabilesc de către consiliul de administrație la cererea angajatului.

Neefectuarea concediului anual de odihnă dă dreptul la efectuarea concediului restant în anul calendaristic următor, cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ.

Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învățământului pe bază de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu plătit, o singură dată, cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ.

Personalul didactic aflat în situația prevăzută la alin. (1) nu poate fi încadrat în activități didactice retribuite în regim de plată cu ora.

În situația desființării unei unități de învățământ de stat, salariații disponibilizați primesc salarii compensatorii, conform legii.

Personalul didactic de predare are dreptul la siguranță în exercitarea actului educațional și nu poate fi perturbat în timpul desfășurării activității didactice.

Accesul părinților/tutorilor/reprezentanților legali ai beneficiarilor primari este permis în incinta unităților de învățământ, în concordanță cu procedura de acces prevăzută în regulamentul de organizare și funcționare al unității, dacă

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , nu se consideră perturbare a cadrelor didactice în timpul desfășurării activității didactice intervenția autorităților care coordonează sistemul național de învățământ și/sau publice, în situațiile în care sănătatea fizică sau psihică a beneficiarilor primari ori a personalului este pusă în pericol în orice mod, conform constatării personalului de conducere, sau în timpul exercițiilor de alarmare pentru situații de urgență.

Înregistrarea activității didactice poate fi făcută numai în conformitate cu actele normative emise de Ministerul Educației, cu excepția situațiilor în care înregistrarea activității didactice este dispusă în temeiul unor dispoziții legale sau al unor norme emise de ministerele cu rețea de învățământ proprie. Nu se consideră înregistrare a activității didactice stocarea imaginilor audio-video de pe camerele de supraveghere din unitățile de învățământ unde este implementat un sistem de supraveghere audio-video, în condițiile legislației în vigoare.

Multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activității didactice de către elevi sau de către alte persoane este permisă numai în condițiile prevăzute la alin. (4) .

Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociații și organizații sindicale, profesionale și culturale, naționale și internaționale, legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.

Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spațiul școlar și poate întreprinde acțiuni în nume propriu în afara acestui spațiu, dacă acestea nu afectează onoarea și prestigiul învățământului, demnitatea profesiei și nici prevederile prezentei legi.

Copiii personalului din sistemul de învățământ aflat în activitate sunt scutiți de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învățământul superior și beneficiază de gratuitate la cazare în cămine și internate.

De prevederile alin. (1) beneficiază și copiii personalului pensionat din sistemul de învățământ, precum și copiii orfani de unul sau ambii părinți ce a/au activat în sistemul de învățământ.

Personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de la bugetul asigurărilor sociale de stat de reducerea cu 50% a costurilor de cazare, masă și tratament în bazele de odihnă și tratament.

Personalul didactic titular, care, din proprie inițiativă, solicită să se specializeze ori să continue studiile, are dreptul la concediu fără plată. Durata totală a acestuia nu poate depăși 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situații sunt de competența unității școlare prin consiliul de administrație, dacă se face dovada activității respective.

Personalul din învățământul preuniversitar beneficiază de pensie în condițiile prevăzute de legislația de asigurări sociale și pensii, aplicabilă sistemului public de pensii și de prezenta lege.

Cu cel puțin 30 de zile calendaristice, anterior împlinirii condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, personalul din învățământul preuniversitar poate opta pentru continuarea executării contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de lege pentru bărbați, respectiv vârsta de 65 de ani. Angajatorul nu poate îngrădi sau limita acest drept.

Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (2) se face în scris, prin cerere adresată consiliului de administrație al unității de învățământ și depusă la secretariatul acesteia. Consiliul de administrație al unității de învățământ constată exercitarea dreptului prevăzut la alin. (2) în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, prin decizie care se comunică cadrului didactic în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei.

Personalul didactic care a optat pentru continuarea executării contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în condițiile alin. (2) , beneficiază de toate drepturile personalului didactic.

Personalului didactic titular care a optat pentru executarea contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în condițiile alin. (2) , i se aplică, în mod corespunzător, prevederile alin. (11)-(13) .

Personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control se pensionează pentru limită de vârstă, anticipat și anticipat parțial, la data încheierii anului școlar în care împlinește vârsta standard de pensionare sau, după caz, în situația pensiei anticipate și anticipate parțial, vârsta standard redusă cu cel mult 5 ani.

Prin derogare de la art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003, republicată , cu modificările și completările ulterioare, în cazul personalului didactic care se pensionează în condițiile alin. (6) , contractul individual de muncă încetează de drept la data încheierii anului școlar în care solicită pensionarea.

Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control se poate face, la cerere, și în timpul anului școlar, cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ, respectiv al DJIP/DMBIP. Cererea se soluționează în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la secretariatul unității de învățământ, respectiv al DJIP/DMBIP, prin decizie, care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Decizia poate fi contestată, în condițiile legii.

Cadrele didactice pensionate pot desfășura activități didactice, salarizate prin plata cu ora, după împlinirea vârstei standard de pensionare.

Personalul didactic pensionat din învățământ beneficiază de asistență medicală și de acces la casele de odihnă și la bazele de tratament ale cadrelor didactice.

Personalul didactic de predare titular din învățământul preuniversitar căruia nu i s-a emis decizia de pensionare poate fi menținut, la cerere, anual, ca titular în funcția didactică, și peste vârsta standard de pensionare, până la vârsta de 70 de ani. Cererea se soluționează în termen de 30 zile de la data înregistrării la secretariatul unității de învățământ, prin decizie motivată care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Decizia poate fi contestată, în condițiile legii.

Reîncadrarea în funcția de personal didactic a personalului didactic pensionat care nu a depășit cu 5 ani vârsta standard de pensionare se poate face la cerere, anual, cu menținerea drepturilor și obligațiilor care decurg din desfășurarea activității didactice avute anterior pensionării, cu acordul consiliului de administrație și potrivit metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educației, sub condiția suspendării pensiei pe durata reîncadrării.

Personalul didactic de predare titular din învățământul preuniversitar, menținut ca titular în funcția didactică până la 5 ani peste vârsta standard de pensionare, prevăzută de legislația privind sistemul public de pensii, în condițiile alin. (11) sau reîncadrat în funcția de personal didactic, în condițiile alin. (12) , poate fi numit, prin detașare în interesul învățământului, în funcții vacante de conducere sau de îndrumare și control, neocupate prin concurs, în condițiile legii.

Personalul din învățământul preuniversitar care se pensionează la împlinirea vârstei standard beneficiază de o primă în cuantum de două salarii de bază ale persoanei, care se acordă la data încetării de drept a contractului individual de muncă. Notă Conform art. LVII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, termenul de intrare în vigoare a dispozițiilor art. 229 alin. (14) din Legea nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, prevăzut la art. 248 alin. (11) din aceeași lege, se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027. Notă Conform lit. g) a alin. (1) al art. XLIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, prevederile art. 190 alin. (6) și art. 229 alin. (14) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027.

Calitatea educației este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu și ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite așteptările beneficiarilor, precum și standardele de calitate.

Evaluarea calității educației în învățământul preuniversitar constă în examinarea multicriterială a măsurii în care furnizorii de educație și programele acestora îndeplinesc standardele de calitate.

Evaluarea internă a calității în învățământul preuniversitar are loc atunci când evaluarea calității este efectuată de însăși organizația furnizoare de educație. Atunci când evaluarea calității este efectuată de ARACIIP, aceasta ia forma evaluării externe.

Îmbunătățirea calității educației presupune evaluare, analiză și acțiune corectivă continuă din partea organizației furnizoare de educație, bazată pe selectarea și adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum și pe alegerea și aplicarea standardelor de calitate.

Acreditarea organizațiilor furnizoare de educație și a programelor lor de studiu este parte a asigurării calității.

În evaluarea calității educației, sunt respectate obligatoriu valorile și principiile prevăzute la art. 2 și 3 .

Scopul evaluării calității educației este de a măsura nivelul calitativ al serviciului furnizat în raport cu nevoile beneficiarilor și cu standardele naționale în vigoare.

Scopul inspecției școlare este asigurarea îndrumării, controlului și îmbunătățirii calității serviciilor educaționale.

Evaluarea externă a calității educației se realizează prin desfășurarea de activități și tehnici având caracter operațional și aplicate sistematic de autoritatea de evaluare a calității, desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.

Controlul calității educației se realizează prin inspecție școlară și presupune

Îmbunătățirea calității educației presupune evaluare, analiză și acțiune corectivă continuă din partea unității de învățământ preuniversitar, bazată pe analiza datelor, selectarea și adoptarea celor mai potrivite măsuri, precum și pe alegerea și aplicarea standardelor de calitate.

Politicile și standardele de asigurare a calității în sistemul de învățământ preuniversitar din România sunt corelate cu cele promovate la nivel internațional, dar și cu cele privind realitatea socială și nevoile educaționale ale elevilor.

ARACIIP realizează evaluarea externă în vederea autorizării provizorii/acreditării/menținerii acreditării în învățământul preuniversitar.

Unitățile administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai imobilelor din domeniul public local sau județean, după caz, au obligativitatea de a asigura obținerea și menținerea autorizației de securitate la incendiu și a autorizației sanitare de funcționare pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat sau componentele organizatorice ale acestora.

Asigurarea și evaluarea calității educației se realizează în baza unor standarde de calitate și metodologii de evaluare instituțională privind autorizarea, acreditarea și evaluarea periodică a unităților de învățământ din sistemul național de învățământ preuniversitar, adoptate prin hotărâre a Guvernului.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , metodologia de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a furnizorilor de educație timpurie antepreșcolară, a alternativelor educaționale și a unităților de învățământ special se adoptă prin ordin al ministrului educației.

Componentele asigurării calității cuprind cel puțin: a) criterii

Calitatea în educație este asigurată prin următoarele procese

Componentele și procesele de asigurare a calității educației și relațiile dintre ele se diferențiază în funcție de

Asigurarea calității educației este centrată preponderent pe rezultatele învățării.

Asigurarea calității educației se referă la următoarele domenii

Capacitatea instituțională, care rezultă din organizarea internă și din resursele disponibile, este descrisă prin următoarele criterii

Eficacitatea educațională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obține rezultatele așteptate ale învățării, este descrisă prin următoarele criterii

Managementul calității este descris prin următoarele criterii

Directorul și consiliul de administrație ai unității de învățământ sau, după caz, ai unității de educație extrașcolară sunt direct responsabili de calitatea educației furnizate.

La nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar din România funcționează Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației, în conformitate cu prevederile unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului educației.

Regulamentul de organizare și funcționare a comisiei, precum și strategia acesteia se elaborează și se aprobă de consiliul de administrație al unității de învățământ, după consultarea consiliului profesoral, a consiliului școlar al elevilor și a structurilor asociative ale părinților.

Conducerea operativă a comisiei este asigurată de conducătorul organizației sau de un coordonator desemnat de acesta.

Componența Comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității educației în unitățile din învățământul preuniversitar cuprinde

Pentru orice organizație furnizoare de educație, alta decât o unitate de învățământ, Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației cuprinde următoarele categorii

Atribuțiile comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității educației sunt

Evaluarea externă a calității educației cuprinde

Evaluarea externă periodică a calității pentru unitatea de învățământ preuniversitar este realizată de ARACIIP, prin colaboratori externi, experți în evaluare și acreditare, înscriși în RNEE. Membrii RNEE participă la cursuri de formare inițială și, periodic, la cursuri de formare continuă în domeniul asigurării calității educației, organizate de ARACIIP sau de alte structuri partenere.

Selecția membrilor RNEE se realizează astfel încât aceștia să realizeze activitățile de evaluare externă a calității, fiind independenți prin respectarea prevederilor care nu permit existența conflictelor de interese.

La evaluările externe pot participa, cu statut de observatori, reprezentanți ai organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură, reprezentanți ai elevilor, reprezentanți ai părinților, iar pentru învățământul liceal tehnologic, reprezentanți ai patronatelor și ai angajatorilor.

Autorizarea de funcționare provizorie conferă furnizorului dreptul de a face înscrieri și de a desfășura procesul de învățământ. Pentru obținerea autorizării de funcționare provizorie, organizația interesată de furnizarea de servicii de învățământ preuniversitar se adresează ARACIIP, în vederea demarării procedurii de obținere a autorizării provizorii.

În învățământul preuniversitar, evaluarea și autorizarea se fac pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, domeniu sau specializare, limbă de predare, formă de învățământ și, după caz, locație. În cazul unităților de învățământ acreditate, nivelul inferior se supune direct procesului de acreditare, respectiv nu parcurge procesul de autorizare provizorie anterioară acreditării.

Autorizația de funcționare provizorie se acordă prin ordin al ministrului educației, la propunerea ARACIIP.

Ordinul ministrului educației de acordare a autorizației de funcționare provizorie și de înființare ca persoană juridică a unității de învățământ se comunică autorității publice locale în vederea includerii, de drept, în rețeaua școlară a unității administrativ-teritoriale.

După obținerea autorizației de funcționare provizorie, unitatea de învățământ preuniversitar implementează mecanismul de asigurare internă a calității și întocmește rapoarte de evaluare internă a calității educației, pe care are obligația de a le face publice, anual, sub sancțiunea retragerii autorizării de funcționare provizorie.

Orice unitate de învățământ preuniversitar autorizată provizoriu se supune procesului de monitorizare de ARACIIP, prin birourile județene/biroul Municipiului București, în vederea acreditării instituționale, în condițiile legii.

După trei evaluări anuale consecutive încheiate cu raport favorabil, unitatea de învățământ preuniversitar autorizată provizoriu poate solicita acreditarea.

ARACIIP propune Ministerului Educației acreditarea unităților de învățământ preuniversitar, pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, domeniu, specializare sau, după caz, locație. Acreditarea se acordă prin ordin al ministrului educației.

Prin acreditare se certifică respectarea standardelor pentru înființarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar și a programelor de studii sau de calificare ale acestora.

În învățământul preuniversitar, evaluarea și acreditarea se fac la nivelul unității de învățământ cu personalitate juridică pentru fiecare nivel de învățământ, filieră și domeniu de calificare profesională, după caz.

Analiza și aprobarea rapoartelor de evaluare externă a calității se fac de către Consiliul ARACIIP.

Acreditarea acordă pe lângă drepturile prevăzute de autorizarea de funcționare provizorie și dreptul de a emite diplome, certificate și alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educației și de a organiza, după caz, examen de absolvire.

Procedura de acreditare cuprinde următoarele activități

Termenul maxim de depunere a cererii în vederea acreditării unităților de învățământ preuniversitar este de 2 ani de la data absolvirii primei promoții, sub sancțiunea încetării autorizației de funcționare provizorie de Ministerul Educației. Acest termen se aplică și în cazul acreditării unui nivel de învățământ sau a unei specializări/calificări, program de studii în învățământul preuniversitar de la data absolvirii complete a unui nivel de învățământ de către prima promoție, sub sancțiunea declanșării procedurii de lichidare, fără dreptul de a organiza admitere.

Unitățile de învățământ acreditate pot să înființeze alte specializări în cadrul profilurilor deja autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate, pe baza acordului ARACIIP. Procedura privind acordul ARACIIP se stabilește prin ordin al ministrului educației.

Unitățile de învățământ acreditate se supun, din 5 în 5 ani, evaluării externe obligatorii de către ARACIIP.

În condițiile în care, prin evaluarea externă, ARACIIP constată că nu sunt îndeplinite standardele de calitate asumate, propune Ministerului Educației să emită ordinul de ministru de aplicare a măsurii de avertizare a furnizorului de educație și acordarea unui termen de un an pentru aducerea activității educaționale la nivelul standardelor naționale în vigoare. Pe baza unui nou raport de evaluare internă întocmit de furnizorul de educație, Ministerul Educației dispune o nouă evaluare externă de către ARACIIP. Dacă și noul raport de evaluare externă este nefavorabil, Ministerul Educației, la propunerea ARACIIP, dispune declanșarea procedurii de lichidare, fără dreptul de a organiza admitere.

Evaluarea externă periodică a calității pentru unitatea de învățământ preuniversitar se poate face printr-o procedură simplificată în urma obținerii a trei calificative de menținere a acreditării.

Procedura simplificată este parte a metodologiilor prevăzute, după caz, la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 247 alin. (1) .

În cazul în care unitatea școlară nu îndeplinește criteriile prevăzute în cazul acestui tip de evaluare, ARACIIP declanșează procedura de evaluare externă prevăzută, după caz, la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 247 alin. (1) .

Nerespectarea de către unitatea de învățământ preuniversitar a criteriilor, standardelor și normelor privind calitatea educației constituie abateri, care aduc atingere bunului mers în funcționarea sistemului național de învățământ, pentru care Ministerul Educației, la propunerea ARACIIP, are dreptul să dispună prin ordin al ministrului următoarele măsuri

În ordinul menționat la alin. (1) se stabilesc în mod obligatoriu măsurile privind situația școlară a elevilor, precum și cele privind baza materială a unității de învățământ.

Desfășurarea activităților de învățământ preuniversitar, sub orice denumire, precum și eliberarea actelor de studii în alte condiții decât cele prevăzute de lege atrag răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz. Sesizarea organelor de urmărire penală se face de Ministerul Educației sau de către orice persoană fizică ori juridică lezată în drepturile sale prin funcționarea entității în cauză.

Pot desfășura activități de învățământ preuniversitar și pot utiliza denumirile de liceu, școală, grădiniță sau altele similare numai unitățile de învățământ preuniversitar autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate.

În cazul în care o unitate de învățământ de stat, particulară sau confesională nu se supune procedurilor privind asigurarea calității educației prevăzute de lege, Ministerul Educației poate să inițieze procedurile legale pentru desființarea respectivei instituții.

Desființarea oricărei unități de învățământ se realizează, în condițiile legii, prin ordin al ministrului educației.

Desfășurarea activităților de învățământ preuniversitar cu încălcarea prevederilor legale privind tratamentul elevilor/ preșcolarilor, utilizarea de personal necalificat sau gestionarea frauduloasă a resurselor financiare atrage ridicarea autorizației de funcționare a furnizorului de educație și/sau desființarea respectivei unități de învățământ.

Organizațiile furnizoare de educație care școlarizează în baza unui curriculum al altui stat sau acreditat internațional pot organiza și desfășura, pe teritoriul României, activități de învățământ preuniversitar, în următoarele situații

Organizațiile prevăzute la alin. (1) se supun unei proceduri de avizare de către ARACIIP, în vederea funcționării și înscrierii în Registrul special al unităților de învățământ preuniversitar care funcționează în baza unui curriculum al altui stat sau acreditat internațional. Procedura de evaluare și avizare este elaborată de ARACIIP și se aprobă prin ordin al ministrului educației.

Organizațiile înscrise în Registrul special al unităților de învățământ preuniversitar care funcționează după un curriculum străin au obligația de a solicita ARACIIP, din 5 în 5 ani, parcurgerea procedurii de avizare în vederea menținerii avizului de înscriere în registrul menționat la alin. (2) . În caz contrar, unitatea respectivă se consideră desființată, iar continuarea activității este interzisă pe teritoriul României.

În cazul în care organizațiile furnizoare de educație, care desfășoară pe teritoriul României activități de învățământ corespunzătoare unui sistem educațional din altă țară, nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) , au obligația de a se supune procesului de evaluare și acreditare în sistemul educațional românesc.

Pe teritoriul României este interzisă desfășurarea de activități de învățământ altfel decât în condițiile prezentei legi.

Unitățile de educație extrașcolară se acreditează și se supun evaluării periodice, din 5 în 5 ani în conformitate cu prevederile unei metodologii specifice aprobată prin ordin al ministrului educației.

Reprofilarea și înființarea în cadrul palatelor, cluburilor copiilor, cluburilor sportive școlare de noi cercuri, respectiv discipline sau ramuri sportive se realizează pe baza acordului ARACIIP și cu respectarea înregistrării în Certificatul de Identitate Sportivă emis de Ministerul Sportului. Procedura privind acordul ARACIIP se stabilește prin ordin al ministrului educației.

În condițiile în care, prin evaluarea externă, ARACIIP constată că nu sunt îndeplinite standardele de calitate asumate, propune Ministerului Educației să emită ordinul de ministru de aplicare a măsurii de avertizare a furnizorului de educație și acordarea unui termen de un an pentru aducerea activității educaționale la nivelul standardelor naționale în vigoare. Pe baza unui nou raport de evaluare internă întocmit de furnizorul de educație, Ministerul Educației dispune o nouă evaluare externă de către ARACIIP. Dacă și noul raport de evaluare externă este nefavorabil, Ministerul Educației, la propunerea ARACIIP, dispune aplicarea măsurilor prevăzute la art. 232 .

Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Până la data de 1.09.2025, Ministerul Educației stabilește, prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, măsurile aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ și elaborează metodologiile, regulamentele și alte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi.

Grupa mică din învățământul preșcolar devine obligatorie începând cu anul școlar 2030-2031.

Admiterea la liceu și evaluarea națională organizată la finalul clasei a VIII-a se vor desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024.

Examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026.

Examenul de definitivat, concursul național de ocupare a posturilor didactice de predare și obținerea gradelor didactice II și I se organizează în condițiile stabilite în Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, până în anul școlar 2027-2028 inclusiv.

Setul de standarde de calitate pentru programele de formare inițială, cu accent pe pregătire practică eficientă, flexibilitate și sprijin pentru debutul în carieră, aprobate prin ordin al ministrului educației, prevăzut la art. 166 , se aplică începând cu anul școlar 2025-2026.

Profilul de competențe pentru cadrul didactic, cu valoare instrumentală pentru formarea inițială și continuă și pentru managementul în cariera didactică, stabilit în condițiile art. 166 , este obligatoriu începând cu anul școlar 2025-2026.

Dispozițiile art. 69 se aplică începând cu prima generație de elevi înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2025-2026, gradual, în condițiile existenței infrastructurii conforme pentru integrarea preșcolarilor/elevilor cu CES și ale încadrării resursei umane de specialitate în unitatea de învățământ preuniversitar.

Evaluările și examenele naționale vor fi în integralitate standardizate și administrate în format digital începând cu anul școlar 2027-2028.

Aplicarea prevederilor art. 190 alin. (6) și art. 229 alin. (14) privind primele acordate se realizează începând cu anul școlar 2025-2026. Notă Conform art. LVII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, termenul de intrare în vigoare a dispozițiilor art. 229 alin. (14) din Legea nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, prevăzut la art. 248 alin. (11) din aceeași lege, se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027.

Aplicarea prevederilor art. 86 privind CDEOȘ se realizează începând cu anul școlar 2025-2026.

Aplicarea prevederilor art. 19 alin. (17) se va face începând cu anul școlar 2025-2026.

Metodologia prevăzută la art. 21 alin. (8) și art. 22 alin. (3) privind consorțiile școlare va fi aprobată prin ordin al ministrului educației în cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Prevederile art. 20 privind diferența de vârstă a participanților din programele „A doua șansă“ se aplică în cazul persoanelor nou-înscrise în cadrul acestor programe.

Prin excepție de la prevederile art. 23 , efectivele de antepreșcolari, preșcolari și elevi din formațiunile de studiu în funcțiune la data intrării în vigoare a prezentei legi se stabilesc până la finalizarea nivelului de învățământ, potrivit Legii nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

Începând cu anul școlar 2025-2026, clasele de învățământ tehnic și profesional, cu durata de 3 ani, reglementat de Legea nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, care funcționează în cadrul școlilor profesionale și liceelor tehnologice, se reorganizează în cadrul liceelor tehnologice.

Activitățile de management al clasei potrivit dispozițiilor art. 207 alin. (1) lit. d) , prevăzute în norma didactică pentru cadrele didactice, sunt echivalente cu activitățile de dirigenție prevăzute în norma didactică din Legea nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, pentru care se acordă sporul de management al clasei, echivalent al sporului de dirigenție.

Echivalarea creditelor profesionale transferabile prevăzute la art. 245 alin. (6) din Legea nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, cu creditele ECTS prevăzute la art. 188 alin. (2) din prezenta lege , în vederea utilizării lor prin portofoliul educațional în situațiile stipulate la art. 187 alin. (15) , se va realiza prin intermediul unei proceduri cuprinse într-o anexă la metodologia de evaluare a rezultatelor învățării prin programe de formare continuă și procedura-cadru de finanțare, prevăzută la art. 188 alin. (4) . Aplicarea sistemului de acumulare a creditelor ECTS prin programe de formare continuă prevăzut la art. 188 alin. (2) se va realiza începând cu anul universitar 2023-2024.

Prevederile art. 83 privind transportul elevilor se aplică începând cu anul școlar 2025-2026, cu excepția alin. (1)-(3) , (5) , (6) și (8) . Prin excepție de la art. 250 alin. (1) lit. a) , până la intrarea în vigoare a prevederilor art. 83 sunt aplicabile dispozițiile prevăzute la art. 84 , 104 și 111 referitoare la transportul elevilor din Legea nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

Finanțarea în baza și în limitele costului standard/elev/preșcolar/antepreșcolar, potrivit dispozițiilor art. 139 alin. (1) , (2) lit. a)-c) , (4) și (9)-(16) din Legea nr. 198/2023 , cu modificările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Prevederile art. 108 privind bursele elevilor se aplică începând cu anul școlar 2023-2024.

În termen de 3 ani școlari de la data intrării în vigoare a prezentei legi, creșele de stat cu personalitate juridică se reorganizează și se arondează unităților de învățământ cu personalitate juridică, ce au nivel preșcolar cu program prelungit, sau unităților de învățământ care au în structură învățământ preșcolar. Prin excepție, creșele cu minimum 120 de antepreșcolari se pot reorganiza ca unități de învățământ cu personalitate juridică. Notă Conform articolului II din LEGEA nr. 182 din 28 august 2026 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 723 din 28 august 2026, termenul de intrare în vigoare prevăzut la art. 248 alin. (23) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 septembrie 2027.

Personalul medical de specialitate din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv din unitățile de învățământ special de stat și cel din creșele publice arondate unităților de învățământ preuniversitar de stat, este preluat în structura de personal medical, angajat de autoritățile administrației publice locale începând cu data de 1 ianuarie 2024, în baza protocolului de predare-preluare aprobat prin ordin comun al ministrului educației, al ministrului sănătății și al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, pentru personalul medical de specialitate finanțat de către Ministerul Educației până la data de 31 decembrie 2023.

Finanțarea cabinetelor medicale din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv din unitățile de învățământ special și a celor din creșele publice arondate unităților de învățământ preuniversitar de stat, în ceea ce privește cheltuielile de personal, se asigură conform prevederilor art. 3 și 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății Publice către autoritățile administrației publice locale, aprobată prin Legea nr. 174/2011 , cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Banca de instrumente de evaluare având funcție orientativă pentru evaluare, prevăzută la art. 97 alin. (1) , se va realiza de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Metodologiile și standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și fiecare disciplină, prevăzute la art. 97 alin. (2) , se adoptă prin ordin al ministrului educației în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației va emite ordinul ministrului privind aprobarea metodologiei pentru asigurarea accesului copiilor din spectrul autist la educație de calitate și servicii de asistență specifice.

În termen de 3 ani școlari de la adoptarea metodologiei prevăzută la art. 247 alin. (1) , toate unitățile de educație extrașcolară sunt supuse procesului de evaluare externă periodică.

Disciplinele școlare prevăzute la art. 88 alin. (3) și (5) se includ în planurile-cadru ale învățământului liceal începând cu anul școlar 2025-2026. Notă Comform articolului II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 72 din 31 august 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 1 septembrie 2023, prin derogare de la prevederile art. 248 alin. (29) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , disciplina școlară „Istoria evreilor. Holocaustul“ se include în planurile-cadru ale învățământului liceal ca parte a trunchiului comun începând cu anul școlar 2023-2024.

Prevederile art. 92 alin. (4) privind clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv se aplică începând cu anul școlar 2025-2026.

Învățământul preuniversitar tehnologic se desfășoară exclusiv în sistem dual pentru toate liceele tehnologice începând cu anul școlar 2029-2030.

Pentru sprijinirea și asigurarea tranziției către învățământul tehnologic în sistem dual a unităților de învățământ tehnologic în coordonarea CNITTD se înființează Comisia pentru Tranziția către Învățământul Dual a cărei metodologie de organizare și funcționare este aprobată prin ordin al ministrului educației în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

În cazul unităților de învățământ confesional preuniversitar de stat existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, cultele respective și Ministerul Educației au obligația ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să elaboreze o metodologie de funcționare aprobată prin hotărâre a Guvernului, care stabilește relația juridică, patrimonială, financiară și administrativă.

Prevederile art. 83 alin. (15) se implementează progresiv începând cu anul școlar 2024-2025, după cum urmează

al articolului IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 26 ianuarie 2026 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 30 ianuarie 2026, prevederile art. 248 alin. (34) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, se suspendă până la începutul anului școlar 2027-2028.

Prin excepție de la prevederile art. 33 alin. (3) nu li se aplică condiția de a școlariza minimum două treimi dintre elevi corespunzător filierei specifice unității inclusiv în structurile arondate

La cererea părinților, tutorilor legali sau a cultelor recunoscute de stat, se organizează, în condițiile legii și cu respectarea prevederilor privind asigurarea calității, prin excepție de la prevederile art. 19 , respectiv art. 48-51 , cu avizul consultativ al DJIP/DMIP, cu aprobarea Ministerului Educației, unități de învățământ preuniversitar confesional de stat cu personalitate juridică, cu predare în limba română/limbile minorităților naționale. Notă A se vedea ORDINUL nr. 5.420 din 20 august 2025 pentru aprobarea Procedurii de organizare a unor noi unități de învățământ preuniversitar confesional de stat cu personalitate juridică, cu predare în limba română/limbile minorităților naționale, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 779 din 21 august 2025.

Unitățile de învățământ liceal care se încadrează în prevederile art. 33 alin. (2) lit. a) și b) funcționează cu respectarea principiului asumării filierei, în sensul de a școlariza minimum 2/3 dintre elevi corespunzător filierei specifice unității inclusiv în structurile arondate, începând cu anul școlar 2025-2026. Ministerul Educației stabilește criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal într-una dintre cele 3 filiere teoretice, vocațională sau tehnologică, prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.

Prevederile art. 133 alin. (1) și (2) intră în vigoare începând cu anul 2025-2026.

Cluburile sportive școlare, organizate în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, devin la data intrării în vigoare a prezentei legi unități de educație extrașcolară cu personalitate juridică sau, după caz, arondate, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației. Notă A se vedea ORDINUL nr. 6.224 din 4 septembrie 2023 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 855 din 22 septembrie 2023 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea palatelor și cluburilor copiilor și a Regulamentului de organizare și funcționare a cluburilor sportive școlare.

În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ordinul ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al președintelui Institutului Național de Statistică nr. 1.832/856/2011 privind aprobarea Clasificării ocupațiilor din România - nivel de ocupație (șase caractere), cu modificările și completările ulterioare, va fi actualizat astfel încât toate funcțiile didactice de predare prevăzute la art. 165 să se regăsească în „grupa 23 Specialiști în învățământ“.

Instituțiile publice care se supun reorganizării în conformitate cu dispozițiile prezentei legi, potrivit dispozițiilor art. 118 , 119 , 121 și 124 vor încheia protocolul de predare-preluare care va cuprinde patrimoniul stabilit potrivit situațiilor financiare întocmite în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1^1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată , cu modificările și completările ulterioare, precum și cu prevederile bugetare și execuția bugetară realizată până la data reorganizării.

Metodologia de funcționare, utilizare și aprobare a formatului cardului național de elev, prevăzut la art. 84 , se stabilește prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Elevii care la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt înscriși în cadrul liceelor pedagogice, specializarea învățător/învățătoare, sau sunt absolvenți ai acestei specializări, prin excepție de la prevederile art. 176 alin. (1) lit. c) , pot fi încadrați pe postul de învățător/învățătoare în învățământul primar.

Începând cu anul școlar 2025-2026, candidații care au promovat examenul național de definitivare în învățământ și concursul național de ocupare a posturilor didactice organizate în condițiile Legii educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, care ocupă un post didactic vacant/catedră publicat/ă pentru angajare pe perioadă nedeterminată, în condițiile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, devin titulari în învățământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare emise de DJIP/DMBIP, directorul unității de învățământ încheie cu aceștia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.

Personalul didactic titular în sistemul de învățământ preuniversitar la data intrării în vigoare a prezentei legi își păstrează dreptul dobândit prin concurs național de titularizare, prin repartiție guvernamentală sau prin orice altă formă legală.

Personalul didactic auxiliar angajat în sistemul de învățământ preuniversitar la data intrării în vigoare a prezentei legi își păstrează dreptul dobândit prin concurs sau prin orice altă formă legală.

Prin excepție de la prevederile art. 176 alin. (1) lit. a) , în vederea asigurării personalului didactic necesar în creșe, ocuparea funcției didactice de educator/educatoare se poate face și de către absolvenți ai liceului pedagogic sau ai unei școli echivalente, cu specializarea învățătoare sau învățător-educator, care au absolvit sau vor absolvi până la 1 septembrie 2028 cursuri de educație timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educației cu terți.

Prin excepție de la prevederile art. 176 alin. (1) lit. b) , în vederea asigurării personalului didactic necesar în creșe, ocuparea funcției didactice de profesor de educație timpurie se poate face și de către absolvenți cu diplomă de licență, specializarea pedagogia învățământului primar și preșcolar, care au absolvit sau vor absolvi până la 1 septembrie 2028 cursuri de educație timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educației cu terți.

Persoanelor care până în anul 2028 finalizează studiile liceale pedagogice, specializarea educator-puericultor sau învățător-educator, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de educator/educatoare.

Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studiile universitare de licență, specializarea pedagogia învățământului primar și preșcolar, sau au absolvit un program de studii universitare de masterat, specializarea educație timpurie, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de profesor pentru educație timpurie.

Persoanelor care până în anul 2028 finalizează studiile liceale pedagogice, specializarea învățătoare sau învățător-educator, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de învățător/învățătoare.

Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studiile universitare de licență, specializarea pedagogia învățământului primar și preșcolar, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de profesor pentru învățământ primar.

Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studii universitare de licență sau studii de masterat în profilul postului și modulul de formare psihopedagogică de nivel I sau II, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de profesor în învățământul gimnazial, liceal și terțiar nonuniversitar.

Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studii universitare de licență în profilul postului și un program de studii universitare de masterat didactic cu o durată de 2 ani li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de profesor în învățământul gimnazial, liceal și terțiar nonuniversitar.

Alte funcții didactice normate în sistemul de învățământ preuniversitar de masă și special la data intrării în vigoare a prezentei legi cu excepția celor prevăzute la art. 165 și ocupate pe perioada nedeterminată sau pe perioada viabilității postului de absolvenți ai liceelor pedagogice, ai școlilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor școli echivalente, care au finalizat studii universitare de scurtă sau lungă durată, ciclul I sau II de studii universitare, precum și formarea psihopedagogică, rămân normate în sistemul de învățământ preuniversitar până la încetarea activității ocupantului sau pe perioada viabilității postului, după caz.

Prin excepție de la art. 183 alin. (1) și (3) , candidații care au promovat examenul de definitivare în învățământ pot ocupa un post didactic/o catedră vacant/ă publicat/ă pentru angajare pe perioadă nedeterminată, prin concurs național, până în anul 2028.

Educatorii-puericultori angajați în creșe pot ocupa, până la data de 1 septembrie 2028, funcția de educator, cu condiția îndeplinirii cerințelor specifice din Metodologia de recunoaștere și atestare a competențelor profesionale pentru ocuparea funcției de educator-puericultor, aprobată prin ordin al ministrului educației.

Persoanele angajate pe funcția didactică de educator-puericultor în creșe ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de educator.

Persoanele angajate pe funcțiile didactice de profesor-psiholog școlar și psiholog în cadrul învățământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor-psiholog.

Persoanele angajate pe funcția didactică de logoped în cadrul învățământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor-logoped.

Persoanele angajate pe funcția didactică de kinetoterapeut în cadrul învățământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor kinetoterapeut.

Persoanele angajate pe funcția didactică de profesor pentru învățământ preșcolar ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor pentru educație timpurie.

Persoanele angajate pe funcția didactică de profesor sociolog în CJRAE/CMBRAE și cabinetele de asistență psihopedagogică ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor consilier școlar, cu condiția absolvirii până la 1 septembrie 2028 a unui program de studii universitare de masterat cu specializarea consiliere școlară și în carieră.

Persoanele angajate pe funcția didactică de profesor de psihodiagnoză în învățământul special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor-psihopedagog.

Studenții și absolvenții de învățământ preuniversitar și învățământ superior care optează pentru cariera didactică au obligația respectării condițiilor de ocupare prevăzute la art. 176 , începând cu anul 2029.

Persoanelor care până la intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit colegii universitare cu specializarea institutori sau alte școli echivalente li se consideră îndeplinită condiția pentru ocuparea funcțiilor didactice de educator/educatoare sau învățător/învățătoare, după caz.

Persoanelor care până la intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit colegii universitare cu specializarea institutori sau alte școli echivalente și ciclul de licență li se consideră îndeplinită condiția pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor pentru educație timpurie sau profesor pentru învățământul primar, după caz.

Persoanele angajate pe funcția didactică de institutor în cadrul învățământului special care au absolvit studii universitare de licență sau de masterat până la intrarea în vigoare a prezentei legi ocupă funcția didactică de profesor-educator, profesor psihopedagog sau profesor de psihopedagogie specială, după caz.

Persoanele angajate pe funcția didactică de psihopedagog în cadrul învățământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor-psihopedagog.

Persoanele angajate pe funcția didactică de profesor de educație specială în cadrul învățământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor psihopedagogie specială.

Personalul încadrat care a absolvit liceul pedagogic sau o școală echivalentă cu specializarea „educator-puericultor“ sau studii de master cu specializarea „educație timpurie“ și care până la intrarea în vigoare a acestei legi a ocupat cel puțin 2 ani școlari funcția de educator-puericultor în creșele organizate atât ca structuri arondate unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, cât și ca unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică pentru care autoritățile administrației publice locale au calitatea de persoană juridică fondatoare are calitatea de personal didactic de predare licențiat și titular al sistemului de învățământ preuniversitar.

Personalul încadrat care a absolvit liceul pedagogic sau o școală echivalentă cu specializarea „învățătoare“ sau „educatoare“ sau a absolvit studii de licență cu specializarea „pedagogia învățământului primar“ și care până la intrarea în vigoare a acestei legi a ocupat cel puțin 2 ani școlari funcția de educator-puericultor în creșele organizate atât ca structuri arondate unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, cât și ca unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică pentru care autoritățile administrației publice locale au calitatea de persoană juridică fondatoare obține calitatea de personal didactic de predare licențiat și titular al sistemului de învățământ preuniversitar după absolvirea cursurilor de educație timpurie, până cel târziu în 1 septembrie 2027.

La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă

La data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea și funcționarea ARACIIP se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 155/2022 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 4 februarie 2022.

La data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 855/1998 privind înființarea Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 4 decembrie 1998, cu modificările și completările ulterioare.

Până la emiterea hotărârii Guvernului potrivit dispozițiilor art. 233 alin. (1) , Hotărârea Guvernului nr. 993/2020 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1205 din 10 decembrie 2020, cu modificările și completările ulterioare, continuă să producă efecte juridice și după intrarea în vigoare a prezentei legi.

Până la emiterea ordinului de ministru potrivit dispozițiilor art. 233 alin. (2) , Ordinul ministrului educației și al ministrului sănătății nr. 4.869/2.698/2022 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a furnizorilor de educație timpurie antepreșcolară continuă să producă efecte juridice și după intrarea în vigoare a prezentei legi.