LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 învățământului preuniversitar

Transformările digitale în învățământul preuniversitar au în vedere Strategia națională pentru digitalizarea educației și dezvoltarea competențelor digitale în rândul comunității educaționale, strategie adoptată prin hotărâre a Guvernului în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Se înființează Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanță și Asistență Tehnică pentru Digitalizare, denumită în continuare UESMATD, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educației, cu finanțare din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, cu responsabilități în formarea utilizatorilor de tehnologie digitală din sistemul național de învățământ preuniversitar, digitalizarea proceselor și asistență în furnizarea de soluții pentru probleme informatice la nivel hardware și software, conform legislației în vigoare. Organizarea și funcționarea UESMATD se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.

UESMATD poate să folosească colaboratori externi, angajați pe bază de contract civil, experți în IT, remunerați în condițiile legii.

UESMATD va asigura, direct sau prin servicii externe, integrarea, dezvoltarea și mentenanța platformelor strategice ale Ministerului Educației. Lista platformelor educaționale digitale ce îndeplinesc criteriile calitative, tehnice și de securitate minimale și, după caz, metodologiile privind gestionarea bazelor de date aferente se aprobă prin ordine ale ministrului educației, în maximum 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

În învățământul preuniversitar, dezvoltarea platformelor strategice se realizează cu respectarea standardului informatic minim impus dezvoltării, administrării și interoperabilității platformelor dedicate proceselor și gestiunii de date educaționale în învățământul preuniversitar, adoptat prin hotărâre a Guvernului. Acest standard se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate, ale legislației protecției datelor cu caracter personal, interoperabilitatea tehnică, semantică și sintactică deplină, precum și, în mod obligatoriu, cu ale legislației europene și bunelor practici la nivel global.

Toate dezvoltările, integrările și asistența asociată activității UESMATD se vor face cu respectarea standardului informatic minim impus dezvoltării, administrării și interoperabilității platformelor dedicate proceselor și gestiunii de date educaționale în învățământul preuniversitar, prevăzut la alin. (5) .

UESMATD colaborează cu CNFDCD în dezvoltarea de programe de formare pentru personalul ce utilizează sau urmează să utilizeze platformele strategice din învățământul preuniversitar.

UESMATD colaborează cu CNCE, IȘE, Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru Educație și Cercetare și alte instituții cu atribuții în domeniul învățământului în vederea asigurării accesibilității resurselor educaționale online.

Ministerul Educației controlează gestionarea bazelor de date electronice aferente platformelor strategice prevăzute la alin. (4) , decide cu privire la modificările și îmbunătățirile care se aduc pe baza propunerilor înaintate de către instituțiile care utilizează sistemele informatice și răspunde solidar pentru confidențialitatea datelor cu caracter personal înregistrate alături de celelalte instituții care au acces la acestea.

Datele colectate sunt prelucrate în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 , precum și ale Legii nr. 190/2018 , cu modificările ulterioare.

Bazele de date pot fi interoperabile cu alte baze de date electronice. Interoperabilitatea se realizează în baza unor protocoale încheiate între Ministerul Educației și alte ministere sau autorități de care aparțin instituțiile care gestionează celelalte baze de date de la nivel național. Protocoalele vor avea la bază ordine de ministru comune între ministerele responsabile. Aceste protocoale vor fi realizate cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 , precum și ale legislației naționale aplicabile domeniului protecției datelor.

Platformele strategice ale Ministerului Educației vor asigura schimbul de date deschise, în conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter personal și Legea nr. 179/2022 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public. Datele deschise vor fi publicate în portalul Guvernului României dedicat seturilor de date deschise, putând fi publicate, de asemenea, pe platforme tematice proprii aflate în coordonarea Ministerului Educației, respectiv în agregatoare de seturi de date deschise la nivel internațional.

Sistemul integrat de management al școlarității, finanțat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației, este un ansamblu de resurse informatice, de comunicații și de securitate cibernetică, bazat pe tehnologia „cloud computing“, interconectat la nivel de servicii cu „clouduri“ publice și/sau private. Înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului integrat de management al școlarității se stabilește prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, adoptată în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Catalogul electronic, parte a Sistemului integrat de management al școlarității, este o aplicație care rulează pe o infrastructură de tip „cloud“, bazată pe principiile interoperabilității și interconectării. Înființarea, organizarea, funcționarea, planul de migrare și interconectare, precum și calendarul operaționalizării catalogului electronic se stabilesc prin ordin al ministrului educației în maximum 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

În termen de 36 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, portofoliul educațional va fi realizat și în format digital integrat, ca parte a Sistemului integrat de management al școlarității, administrat de Ministerul Educației prin intermediul UESMATD.

Ministerul Educației va pune la dispoziția instituțiilor de învățământ și a celor îndreptățite prin lege să gestioneze datele cu caracter educațional soluții de interconectare în timp real pentru verificarea statutului de elev, respectiv absolvent al examenului de bacalaureat prin interfețe de programare ale aplicațiilor. Specificațiile vor fi definite în Ghidul privind standardul informatic minim impus dezvoltării, administrării și interoperabilității platformelor dedicate proceselor și gestiunii de date educaționale în învățământul preuniversitar.

Toate informațiile legate de diplomele emise și centralizate în sistemele integrate de management al școlarității vor fi interconectate cu Registrul unic național integrat al diplomelor și actelor de studii pentru a asigura trasabilitatea profilului educațional și profesional al beneficiarilor sistemului de educație.

În termen de maximum 36 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației va asigura interoperabilitatea tuturor datelor existente în sistemele de management al școlarității având la bază principiul „doar o singură dată“, asigurând trasabilitatea și schimbul de date între sistemele operate la nivelul învățământului preuniversitar spre universitar, precum și alte baze de date gestionate de autorități și instituții publice, după caz.

Începând cu anul școlar 2027-2028, Ministerul Educației, cu sprijinul CNCE și UESMATD, asigură administrarea evaluărilor și examenelor naționale, integral în format digital, în conformitate cu prevederile art. 97 alin. (3) .

Se înființează mecanismul de monitorizare a nivelului de maturitate digitală pentru învățământul preuniversitar, sistem de evaluare, monitorizare și îmbunătățire a transformărilor digitale în ceea ce privește infrastructura software și hardware disponibilă/accesibilă în fiecare unitate de învățământ preuniversitar, precum și nivelul competențelor digitale în rândul elevilor și cadrelor didactice.

Operaționalizarea mecanismului prevăzut la alin. (8) se realizează de către UESMATD pe baza unui ordin al ministrului educației.

În baza monitorizării prevăzute la alin. (8) , UESMATD propune intervenții specifice la nivel de sistem sau la nivelul unităților de învățământ preuniversitar.

Principiile finanțării învățământului preuniversitar sunt următoarele

Învățământul obligatoriu de stat este gratuit. Pentru unele niveluri sau forme de studiu se pot percepe taxe, în condițiile stabilite de prezenta lege.

Învățământul poate fi susținut și direct de operatori economici, precum și de alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.

Învățământul poate fi susținut prin burse, stimulente, premii, taxe, donații, sponsorizări, surse proprii și alte surse legale.

Ministerul Educației are drept de inițiativă în domeniile politicii financiare și resurselor umane din domeniul educației și colaborează cu alte ministere, cu autorități publice locale, structuri asociative reprezentative ale autorităților administrației publice locale, cu Consiliul Național al Elevilor și asociații reprezentative la nivel național ale elevilor, cu structuri asociative reprezentative ale părinților, cu activitate relevantă la nivel național, asociații reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum și federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă în învățământul preuniversitar.

Unitățile administrativ-teritoriale pot contribui din veniturile proprii la finanțarea de bază și complementară a unităților de învățământ preuniversitar de stat, precum și a unităților de educație extrașcolară, inclusiv prin finanțarea directă a unor programe precum „Școală după școală“ sau „învățare remedială“.

Finanțarea învățământului preuniversitar de stat, particular și confesional, după caz, autorizat să funcționeze provizoriu/acreditat în sistemul de învățământ românesc, se asigură din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii.

Finanțarea învățământului preuniversitar particular și confesional se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învățământului antepreșcolar, preșcolar și al celui obligatoriu, precum și din alte surse, potrivit legii.

În învățământul preuniversitar particular, taxele de școlarizare se stabilesc de consiliul de administrație al fiecărei unități de învățământ, în condițiile legii. La publicarea taxelor de școlarizare, precum și în contractul încheiat cu părinții, este obligatorie precizarea sumei care este acoperită prin finanțarea acordată de la bugetul de stat.

În cazul învățământului liceal tehnologic, finanțarea din partea operatorilor economici se realizează în baza unui contract de parteneriat încheiat între unitatea de învățământ, unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea școlară și operatorul sau operatorii economici. Categoriile de cheltuieli pentru operatorii economici, pentru organizarea și desfășurarea învățământului liceal tehnologic, sunt

Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea specială.

Statul asigură finanțarea de bază pentru

Finanțarea de bază se face în baza și în limitele costului standard per elev/preșcolar/antepreșcolar.

Costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev se determină pentru fiecare nivel de învățământ, filieră și profil.

Costul standard pentru unitățile de învățământ defavorizate, stabilite anual pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, este suplimentat cu 25%. Notă Conform literei d) a alineatului (1), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, aplicabilitatea alineatului

al articolului 138 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026. Notă Conform lit. e) a alin. (1) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, prevederile art. 138 alin. (5) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027. Notă Conform lit. e) a alin. (1) al art. XLIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, prevederile art. 138 alin. (5) se prorogă până la începutul anului școlar 2027-2028.

Costul standard se suplimentează cu 25% pentru unitățile de învățământ care fac parte din consorții școlare sau consorții de învățământ dual, constituite din unități de învățământ din mediul urban și rural.

Determinarea costului standard per antepreșcolar/ preșcolar/elev se face de către Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, în condițiile prezentei legi și conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educației și aprobate prin hotărâre a Guvernului, aplicabile începând din anul școlar 2024-2025. Notă A se vedea HOTĂRÂREA nr. 69 din 31 ianuarie 2024 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar particular și confesional acreditate și autorizate, fără taxă, publicată în Monitorul oficial nr. 96 din 1 februarie 2024.

Finanțarea de bază a învățământului preuniversitar se face după principiul „resursa financiară urmează antepreșcolarul/preșcolarul/elevul“, conform căruia alocația bugetară aferentă unui beneficiar se transferă la unitatea de învățământ la care acesta învață, prin respectarea prevederilor alin. (2)-(4) .

Prin excepție de la prevederile alin. (2) lit. b) și c) , statul asigură finanțarea de bază și pentru unitățile de învățământ particular și confesional autorizate să funcționeze provizoriu care nu percep taxe de la beneficiarii primari.

Pentru unitățile de învățământ particular și confesional acreditate, precum și pentru cele autorizate care nu percep taxe de la beneficiarii primari, care sunt acreditate/autorizate provizoriu în cursul unui an financiar, statul asigură finanțarea de bază începând cu anul financiar următor.

Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ, la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale.

Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcție de care se calculează costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, după cum urmează

al articolului 139 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026. Notă Conform lit. f) a alin. (1) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, prevederile art. 139 alin. (2) lit. d) , alin. (3) și (7) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027. Notă Conform lit. f) a alin. (1) al art. XLIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, prevederile art. 139 alin. (2) lit. d) , alin. (3) și (7) se prorogă până la începutul anului școlar 2027-2028.

Costul standard pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) reprezintă minimum 20% din costul standard pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) . Notă Conform literei e) a alineatului (1), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, aplicabilitatea alineatului

al articolului 139 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026. Notă Conform lit. f) a alin. (1) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, prevederile art. 139 alin. (2) lit. d) , alin. (3) și (7) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027. Notă Conform lit. f) a alin. (1) al art. XLIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, prevederile art. 139 alin. (2) lit. d) , alin. (3) și (7) se prorogă până la începutul anului școlar 2027-2028.

Unitățile de învățământ preuniversitar autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, înființate în cadrul sau în subordinea instituțiilor de învățământ superior de stat, beneficiază de finanțarea pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) . Finanțarea se asigură prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, pe baza costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, și se cuprinde în contractul complementar încheiat cu instituția de învățământ superior de stat.

Pentru școlile din spital, înființate în cadrul instituțiilor de învățământ superior de medicină și farmacie, finanțarea pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) se asigură, pentru perioada în care antepreșcolarul/preșcolarul/elevul este înscris la „Școala din spital“, prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, cel puțin la nivelul costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev majorat cu cel puțin 100%, în baza contractului complementar.

Pentru unitățile de învățământ preuniversitar în care sunt înscriși antepreșcolari/preșcolari/elevi care beneficiază de nivelurile de intervenție I, II sau, după caz, III, în conformitate cu dispozițiile art. 69 , finanțarea se asigură, prin transferuri de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele autorităților administrației publice locale, cel puțin la nivelul costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev majorat cu 75%.

Baza de calcul a fondurilor alocate unităților de învățământ, pentru finanțarea de bază, o constituie costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev calculat de CNFÎP. În cazul unităților de învățământ cu personalitate juridică cu mai puțin de 300 de elevi sau mai puțin de 300 de antepreșcolari, preșcolari și elevi, alocarea fondurilor se face luând în considerare un număr mai mare de elevi astfel încât procesul educațional să se poată desfășura în condiții normale. Factorul de multiplicare este stabilit de CNFÎP și este adoptat prin hotărâre a Guvernului privind costul standard. Notă Conform literei e) a alineatului (1), Articolul XXVI, Capitolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1139 din 15 decembrie 2023 începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, aplicabilitatea alineatului

al articolului 139 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026. Notă Conform lit. f) a alin. (1) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, prevederile art. 139 alin. (2) lit. d) , alin. (3) și (7) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027. Notă Conform lit. f) a alin. (1) al art. XLIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, prevederile art. 139 alin. (2) lit. d) , alin. (3) și (7) se prorogă până la începutul anului școlar 2027-2028.

CNFÎP cuprinde reprezentanții Ministerului Educației, ai partenerilor sociali și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, ai învățământului în limbile minorităților naționale, numiți prin ordin al ministrului educației, și beneficiază de secretariat tehnic din partea Unității pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar. Regulamentul de organizare și funcționare a CNFÎP se adoptă prin ordin al ministrului educației.

Alocarea fondurilor pentru finanțarea de bază a unității de învățământ se face pe baza costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, luând în considerare numărul de antepreșcolari/preșcolari/elevi din unitatea de învățământ, precum și coeficienți de corecție dependenți de numărul mic de elevi în unitatea administrativ-teritorială, izolare lingvistică, izolare geografică, severitatea dezavantajelor, predarea în limba minorității naționale și alți factori. La stabilirea finanțării se au în vedere factorii de ajustare determinați astfel încât să asigure acoperirea tuturor categoriilor de cheltuieli, în funcție de specificul unităților de învățământ.

Finanțarea de bază, pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) lit. a) , se aprobă, anual, după adoptarea legii bugetului de stat, prin ordin al ministrului educației și se repartizează de Ministerul Educației către DJIP/DMBIP în vederea repartizării pe unități de învățământ.

Finanțarea de bază, pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) , aprobată anual prin legea bugetului de stat, se repartizează de direcțiile generale regionale/administrațiile județene ale finanțelor publice, cu asistența tehnică de specialitate a DJIP/DMBIP, pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București, pentru unitățile de învățământ preuniversitar.

În situația în care, la nivelul unor unități de învățământ, sumele repartizate în baza costului standard sunt insuficiente pentru plata drepturilor prevăzute la alin. (2) lit. a) , DJIP/DMBIP efectuează redistribuiri ale acestor sume între unități de învățământ de pe raza județului/municipiului București sau procedează la alocarea sumelor rămase nerepartizate, după caz. Redistribuirea sau, după caz, alocarea de sume rămase nerepartizate unor unități de învățământ de pe raza unor județe/sectoare ale municipiului București diferite se realizează de către Ministerul Educației cu respectarea principiului echității distribuirii fondurilor destinate unui învățământ de calitate.

Aprobarea redistribuirii sau repartizării sumelor potrivit prevederilor alin. (10) se va face numai după verificarea de către DJIP/DMBIP, pe baza raportului de audit, a modului de angajare a cheltuielilor și utilizare a sumelor alocate pentru finanțarea de bază, pe baza costurilor standard per antepreșcolar/preșcolar/ elev, după caz, și după verificarea corelării numărului de personal cu numărul de antepreșcolari/preșcolari/elevi.

În cazul în care sumele repartizate în baza costului standard nu asigură plata cheltuielilor prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) la unele unități de învățământ, în cadrul sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată aprobate județului/municipiului București prin legea bugetului de stat, direcțiile regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice/direcția generală a municipiului București, cu asistența tehnică de specialitate a DJIP/DMBIP efectuează redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București cu această destinație sau procedează la repartizarea sumelor rămase nerepartizate, după caz. Redistribuirile se realizează cu respectarea principiului echității distribuirii fondurilor destinate unui învățământ de calitate.

Redistribuirea sumelor între unități de învățământ, potrivit prevederilor alin. (12) și (14) , conduce implicit la modificarea bugetelor inițiale aprobate, calculate pe baza costurilor standard per elev/preșcolar.

Sumele alocate pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat ca finanțare de bază nu pot fi executate silit pentru recuperarea creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina autorităților administrației publice locale sau a unităților de învățământ și a unităților de educație extrașcolară.

Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar de stat care nu fac parte din finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar.

Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar de stat și din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinație, pentru următoarele categorii de cheltuieli

Din veniturile proprii ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot fi alocate ca finanțare complementară sume pentru următoarele cheltuieli, dar fără a se limita la acestea

Finanțarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ de direcțiile generale regionale/administrațiile financiare ale finanțelor publice și cu asistența tehnică de specialitate a DJIP/DMBIP

Unitățile de învățământ preuniversitar de stat și unitățile de educație extrașcolară pot obține venituri proprii din activități specifice în domeniul educației, înființate pe lângă unitatea de învățământ, conform legii. Înființarea de activități finanțate integral din venituri proprii se aprobă prin hotărâri ale autorităților deliberative ale administrației publice locale, care stabilesc totodată domeniul de activitate, categoriile de venituri ce pot fi încasate și categoriile de cheltuieli ce pot fi finanțate din veniturile obținute. Bugetele de venituri și cheltuieli pentru activitățile finanțate integral din venituri proprii se aprobă odată cu bugetul instituției publice de care aparțin. (2) Veniturile proprii ale activităților înființate pe lângă unitățile de învățământ nu diminuează finanțarea de bază, complementară sau specială și sunt utilizate în scopul pentru care au fost încasate. La sfârșitul anului bugetar, excedentele rezultate din execuția bugetelor activităților finanțate integral din venituri proprii se reportează pentru bugetul anului următor și vor fi utilizate cu aceeași destinație.

Directorul și consiliul de administrație al unității de învățământ sau, după caz, al unității de educație extrașcolară răspund de încadrarea în bugetul aprobat, în condițiile legii.

Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual, de fiecare unitate de învățământ preuniversitar sau, după caz, unitate de educație extrașcolară, conform normelor metodologice privind finanțarea învățământului preuniversitar, aprobate prin ordin al ministrului educației, se aprobă și se execută conform legii. Bugetul se aprobă și se execută cu respectarea dispozițiilor legale.

Finanțarea unităților de învățământ special, a claselor de învățământ special, a elevilor din învățământul special se asigură

Finanțarea unităților de învățământ special de stat sau particular și confesional, a claselor de învățământ special și a elevilor din învățământul special de stat sau particular și confesional, integrați în învățământul de masă, se realizează pe baza contractului de management educațional, încheiat de director cu directorul general al DJIP/DMBIP, pentru finanțarea primită din bugetul Ministerului Educației, și a contractului de management încheiat de directorul unității de învățământ preuniversitar cu ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale ale județelor și ale sectoarelor municipiului București pentru finanțarea primită din bugetul acestora.

De la bugetul de stat, ca finanțare specială, prin bugetul Ministerului Educației, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv pentru învățământul special

Autoritățile locale pot efectua din veniturile proprii, pentru imobilele trecute în administrarea lor, cheltuieli pentru întreținerea și funcționarea lor, precum și cheltuieli de natura investițiilor.

Autoritățile administrației publice locale pot aloca fonduri, din veniturile proprii ale acestora, ca participare la finanțarea de bază și ca finanțare complementară a unităților de învățământ preuniversitar de stat.

Consiliul local/Consiliul județean/Consiliul General al Municipiului București poate asigura fonduri pentru organizarea și desfășurarea olimpiadelor și a concursurilor școlare locale/județene/ale municipiului București, precum și pentru acordarea stimulentelor financiare elevilor care au obținut distincții, medalii și premii speciale și cadrelor didactice care s-au ocupat de pregătirea acestora.

Cuantumul stimulentelor financiare prevăzute la alin. (4) se acordă în baza unui regulament aprobat prin hotărâre a consiliului local/județean/Consiliului General al Municipiului București.

Consiliul local/județean/Consiliul General al Municipiului București poate asigura fonduri pentru premierea elevilor care au obținut distincții, medalii, premii și la alte concursuri decât cele din listele aprobate anual de Ministerul Educației, precum și celor care au obținut media 10 la examenul de evaluare națională, la examenul de bacalaureat și cadrelor didactice care s-au ocupat de pregătirea acestora.

Cuantumul stimulentelor financiare prevăzute la alin. (5^1) se acordă în baza unui regulament aprobat prin hotărâre a consiliului local/județean/Consiliului General al Municipiului București, în limita bugetului aprobat.

În vederea evaluării impactului programelor naționale, Ministerul Educației finanțează elaborarea de studii privind impactul tuturor programelor naționale din 3 în 3 ani în vederea adaptării politicilor și finanțării. Studiile pot fi elaborate, după caz, de IȘE, Unitatea pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, denumită în continuare UFÎP, ARACIIP, CNEI, CNFDCD sau de experți externi care colaborează cu aceste instituții. Studiile de impact nu pot fi elaborate de instituțiile care au implementat programele analizate.

Unitățile de educație extrașcolară sunt finanțate de la bugetul de stat, de către Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP.

Palatul Național al Copiilor din București este finanțat direct de Ministerul Educației.

Unitățile de educație extrașcolară pot fi finanțate și de către autoritățile administrației publice locale și județene, prin hotărâri proprii.

Proiectele de educație extrașcolară organizate la nivel național și internațional primesc finanțare de la Ministerul Educației, în urma evaluării acestora, conform regulamentului aprobat prin ordin al ministrului educației. Proiectele de educație extrașcolară pot fi organizate sub formă de: concursuri, festivaluri, campionate, proiecte sociale, de voluntariat sau caritabile, spectacole, expoziții, simpozioane, concerte, turnee, tabere de profil și alte categorii de activități specifice.

Proiectele de educație extrașcolară prevăzute la alin. (4) pot fi finanțate și de către autoritățile administrației publice locale, prin hotărâri proprii.

Calendarul proiectelor de educație extrașcolară este aprobat anual, prin ordin al ministrului educației, pe baza unor proceduri specifice de evaluare și cuprinde

La nivel județean/al municipiului București se aprobă Calendarul de proiecte județene de educație extrașcolară/ Calendarul municipiului București de proiecte de educație extrașcolară.

Întocmirea calendarelor de proiecte de educație extrașcolară va avea la bază un regulament specific, aprobat prin ordin al ministrului educației.

Unitățile de educație extrașcolară, inclusiv cluburile sportive școlare, pot fi preluate de autoritățile publice locale, în baza solicitării acestora, prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Educației, cu respectarea prevederilor legale privind transferul drepturilor de proprietate a terenurilor și clădirilor. Oportunitatea inițierii hotărârii Guvernului se aprobă prin memorandum care cuprinde justificarea obiectivă și temeinică a acesteia.

Unitățile de educație extrașcolară, aflate în subordinea autorităților publice locale, preluate conform alin. (9) , sunt coordonate metodologic de Ministerul Educației, prin structurile abilitate, în conformitate cu regulamentul prevăzut la art. 29 alin. (13) , iar finanțarea aferentă acestora este alocată autorităților publice locale.

Terenurile și clădirile preluate în baza alin. (9) nu își pot schimba destinația, sub sancțiunea prevăzută la art. 146 alin. (14) .

Actele de schimbare a destinației terenurilor și clădirilor, efectuate cu încălcarea dispozițiilor alin. (11) , sunt nule de drept.

Unitățile de învățământ și de educație extrașcolară pot deține și/sau administra

Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ preuniversitar de stat fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităților de învățământ preuniversitar de stat și sunt administrate de către acestea prin consiliile de administrație, conform legislației în vigoare.

Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ special de stat fac parte din domeniul public județean, respectiv al municipiului București, și sunt în administrarea consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea. Celelalte componente ale bazei materiale a unităților de învățământ special de stat sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către acestea prin consiliile de administrație.

Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea DJIP/DMBIP, unitățile de educație extrașcolară de stat, CJRAE/CMBRAE, precum și alte unități din subordinea Ministerului Educației, ale căror cheltuieli curente și de capital se finanțează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului și sunt administrate de Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP și prin consiliile de administrație ale acestor unități, respectiv de către conducătorul acestora, acolo unde nu există organ colectiv de conducere. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităților/instituțiilor respective și sunt administrate de acestea. Notă A se vedea ORDINUL nr. 6.870 din 30 septembrie 2024 privind aprobarea Metodologiei de avizare a închirierii bunurilor imobile, temporar disponibile, aflate în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Educației, în vederea aprobării închirierii acestor bunuri prin hotărâre a Guvernului, publicat în 1130 din 13 noiembrie 2024.

Înțelesul sintagmei „celelalte componente ale bazei materiale“, prevăzută la alin. (2)-(4) , cuprinde bunuri imobile și mobile afectate în mod direct și special funcționării învățământului, ca serviciu public, pentru satisfacerea interesului general, astfel: spații pentru procesul de învățământ, mijloace de învățământ, bunuri mobile dobândite în urma implementării de proiecte, cu finanțare rambursabilă sau nerambursabilă, biblioteci, ateliere școlare, ferme didactice, terenuri agricole, cămine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, baze și complexuri cultural-sportive, tabere școlare, edituri și tipografii, unități de microproducție, spații cu destinația de locuință, orice alt obiect ce intră în patrimoniul destinat învățământului și salariaților din învățământul preuniversitar. Aceste componente ale bazei materiale sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile pe toată durata utilizării în sistemul de învățământ.

Nu fac parte din domeniul public local, județean, al municipiului București, respectiv al statului, terenurile și clădirile prevăzute la alin. (2)-(4) , deținute în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice, și nici imobilele dobândite în proprietate de către unitățile de învățământ în baza unor contracte de donație.

Schimbarea destinației bazei materiale a unităților de învățământ preuniversitar de stat se poate face pentru activități care nu influențează negativ activitatea didactică și contribuie la dezvoltarea comunității locale de către autoritățile administrației publice locale numai cu avizul conform al Ministerului Educației. Notă A se vedea PROCEDURA din 16 aprilie 2024 privind elaborarea avizului conform, prevăzut la art. 146 alin. (7) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , pentru schimbarea destinației bazei materiale a unităților de învățământ preuniversitar de stat, precum și condițiile necesare acordării acestuia aprobată prin ORDINUL nr. 4.283 din 16 aprilie 2024 , publicat în Monitorul Oficial al României nr. 371 din 19 aprilie 2024.

Schimbarea destinației terenului folosit de unitățile de învățământ preuniversitar de stat, precum și a spațiilor/clădirilor în care nu se mai desfășoară activități didactice se poate face pentru servicii publice de interes local, județean și național, respectiv pentru activități care contribuie la dezvoltarea comunității locale, în primii 3 ani calendaristici de la încetarea activității didactice în spațiul respectiv, de autoritățile administrației publice locale numai cu avizul conform al Ministerului Educației. Notă A se vedea PROCEDURA din 16 aprilie 2024 privind elaborarea avizului conform, prevăzut la art. 146 alin. (8) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , pentru schimbarea destinației terenului folosit de unitățile de învățământ preuniversitar de stat, precum și a spațiilor/clădirilor în care nu se mai desfășoară activități didactice, în primii 3 ani calendaristici de la întreruperea activității educaționale, precum și condițiile necesare acordării acestuia, aprobată prin ORDINUL nr. 4.283 din 16 aprilie 2024 , publicat în Monitorul Oficial nr. 371 din 19 aprilie 2024.

Procedurile de elaborare a avizelor conform alin. (7) și (8) , precum și condițiile necesare acordării acestora se aprobă prin ordin al ministrului educației.

Termenul pentru soluționarea cererii de emitere a avizului conform este de 90 de zile calendaristice de la data înregistrării solicitării.

Schimbarea destinației terenului folosit de unitățile de învățământ preuniversitar de stat, precum și a spațiilor/clădirilor în care nu se mai desfășoară activități didactice se poate face după primii 3 ani calendaristici de la încetarea activității didactice în spațiul respectiv, de către autoritățile administrației publice locale, prin hotărâre a consiliului local/consiliului județean, fără avizul conform al Ministerului Educației, cu informarea scrisă a acestuia, numai pentru servicii publice de interes local, județean și național, respectiv pentru activități care contribuie la dezvoltarea comunității locale.

În cazul în care, după schimbarea destinației spațiilor/clădirilor sau a terenului, activitatea specifică actului educațional în context formal, nonformal și informal se poate relua, existând solicitări din partea comunității locale sau a DJIP/DMBIP, fiind îndeplinite criteriile pentru înființarea, respectiv extinderea activității unei unități de învățământ preuniversitar de stat, autoritățile administrației publice locale sunt obligate să reamenajeze și să readucă imobilul la standardele necesare desfășurării activității educaționale sau să asigure un alt spațiu corespunzător realizării unui act educațional de calitate.

Actele de schimbare a destinației bazei materiale efectuate cu încălcarea dispozițiilor alin. (8)-(11) sunt nule de drept.

Schimbarea destinației bazei materiale de autoritățile administrației publice locale, în lipsa avizului conform emis de Ministerul Educației, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.

Închirierea terenurilor și clădirilor, inclusiv a celorlalte componente ale bazei materiale, se realizează numai cu avizul conform al Ministerului Educației, potrivit reglementărilor legale ce vizează închirierea bunurilor aparținând domeniului public.

Următoarele fapte constituie contravenții, în măsura în care nu constituie infracțiuni, și se sancționează după cum urmează

Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (1) lit. a) se fac de către persoanele împuternicite de primar în acest scop.

Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (1) lit. b) se fac de către persoanele care au atribuții de control din cadrul DJIP/DMBIP sau al Ministerului Educației, în urma sesizării formulate de consiliul de administrație al unității de învățământ sau de către beneficiarii primari ori părinții/reprezentanții legali ai acestora.

Contravențiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

Răspunderea pentru faptele beneficiarilor primari se exercită în conformitate cu prevederile Legii nr. 287/2009, republicată , cu modificările și completările ulterioare, cartea a V-a, titlul II, capitolul IV, secțiunile 3 și 4, în măsura în care faptele nu sunt prevăzute în Legea nr. 286/2009 privind Codul penal , cu modificările și completările ulterioare.

Prezentul titlu reglementează cadrul general și integrator al învățării pe tot parcursul vieții, organizat sau certificat la nivelul de calificare obținut în cadrul instituțiilor de învățământ preuniversitar.

În sensul prezentului titlu, Ministerul Educației asigură cadrul legal privind organizarea și funcționarea sistemului de învățare pe tot parcursul vieții pentru nivelurile de calificare 1-5. De asemenea, Ministerul Educației participă la monitorizarea, evaluarea și verificarea, direct sau prin organismele abilitate, a funcționării sistemului de învățare pe tot parcursul vieții, pe domeniul de competență.

Prevederile art. 188 alin. (1) din Legea învățământului superior nr. 199/2023 , cu modificările și completările ulterioare, privind Cadrul național al calificărilor se aplică și prezentului titlu.

Validarea rezultatelor învățării realizate în contexte nonformale și informale în sensul prezentului titlu se realizează cu respectarea art. 189 din Legea învățământului superior nr. 199/2023 , cu modificările și completările ulterioare.

Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea în contexte formale, nonformale sau informale la nivelul de calificare prevăzut la art. 149 , în contextul învățării pe tot parcursul vieții, sunt prevăzute la art. 183 din Legea învățământului superior nr. 199/2023 , cu modificările și completările ulterioare.

Învățarea în contexte formale se realizează și în unități și instituții de învățământ preuniversitar. Elementele care definesc învățarea formală sunt prevăzute la art. 182 alin. (1) din Legea învățământului superior nr. 199/2023 .

Învățarea în contexte nonformale se realizează și în centre de îngrijire și protecție a copilului, palate și cluburi ale elevilor sau alte entități prevăzute în legislație. Elementele care definesc învățarea nonformală sunt prevăzute la art. 182 alin. (2) din Legea învățământului superior nr. 199/2023 .

Finanțarea învățării pe tot parcursul vieții se realizează prin fonduri publice și private pe baza parteneriatului public-privat, prin finanțare și cofinanțare din partea angajatorilor, organizațiilor neguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din programe europene și prin contribuția beneficiarilor.

Formarea și dezvoltarea competențelor în învățarea pe tot parcursul vieții se fac în funcție de categoriile de competențe prevăzute la art. 181 din Legea învățământului superior nr. 199/2023 , cu modificările și completările ulterioare.

Unitățile și instituțiile de învățământ, de sine stătătoare sau în parteneriat cu autoritățile locale și alte instituții și organisme publice și private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, centre de tineret, organizații neguvernamentale și altele asemenea, pot organiza la nivel local centre comunitare de învățare permanentă, pe baza unor oferte de servicii educaționale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-țintă interesate.

Instituțiile de învățământ prevăzute la alin. (1) pot fi și cele prevăzute în Legea învățământului superior nr. 199/2023 .

Centrele de tineret pot îndeplini și rol de centre comunitare de învățare permanentă.

Atribuțiile centrelor comunitare de învățare permanentă la nivel local sunt următoarele

Serviciile educaționale pentru copii, tineri și adulți sunt oferite prin: a) programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competențelor-cheie, inclusiv programe educaționale de tip „A doua șansă“ sau programe de tip „zone de investiții prioritare în educație“ pentru tinerii și adulții care au părăsit timpuriu sistemul de educație ori care nu dețin o calificare profesională

Serviciile de informare, orientare și consiliere vizează

Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Grupul Național pentru Asigurarea Calității în Educație și Formare Profesională, denumit în continuare GNACEFP, este o structură informală care funcționează ca punct național de referință al Rețelei europene pentru asigurarea calității în educație și formarea profesională, denumită în continuare EQAVET, având ca principală funcție coordonarea și armonizarea sistemelor de asigurare a calității în educație și formarea profesională.

GNACEFP este constituit din reprezentanți desemnați din partea Ministerului Educației, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, ANC, CNITTD, ARACIIP, componența fiind stabilită prin ordin comun al ministrului educației și ministrului muncii și solidarității sociale.

Personalul care lucrează în domeniul învățării pe tot parcursul vieții poate ocupa următoarele funcții: cadru didactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practică, evaluator de competențe, mediator, facilitator al învățării permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore online, lucrător de tineret, consilier pentru tineret, consilier de orientare privind cariera, profesor de sprijin și alte funcții asociate activităților desfășurate în scopul învățării pe tot parcursul vieții.

Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, și pentru prevederile titlului II din Legea învățământului superior nr. 199/2023 .

Prezentul titlu reglementează

Din categoria personalului didactic fac parte persoanele care îndeplinesc condițiile de studii prevăzute de lege, care au capacitate de exercițiu deplină, o conduită morală conformă cu deontologia profesională, sunt apte din punct de vedere medical și psihologic pentru îndeplinirea funcției și nu se află în situația prevăzută la art. 168 alin. (7) .

Personalul din învățământul preuniversitar este format din personal didactic și personal administrativ.

Personalul didactic este format din: personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar și personalul didactic de conducere, de îndrumare și control.

În învățământul preuniversitar poate funcționa personal de specialitate din alte domenii de activitate, denumit personal didactic de predare asociat. Prin personal didactic asociat se înțelege personalul de specialitate și din alte domenii de activitate cu specializare/calificare corespunzătoare postului, conform art. 176 .

Personalul administrativ este parte integrantă a familiei ocupaționale „Învățământ“ și își desfășoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

Funcțiile didactice de predare sunt

Personalul didactic de predare asociat este personalul didactic titular în altă unitate de învățământ, personalul didactic prevăzut la art. 176 alin. (6) , personalul didactic de predare pensionat încadrat în regim de plata cu ora sau specialistul în alt domeniu cu specializare/calificare corespunzătoare postului.

În cariera profesională, personalul didactic îndeplinește următoarele roluri necesare pentru desfășurarea activității educaționale în condiții optime

Pentru îndeplinirea rolurilor prevăzute la alin. (1) , personalul didactic parcurge etapele de formare inițială și programe de formare continuă.

Încadrarea și menținerea într-o funcție didactică, didactică auxiliară sau administrativă, precum și într-o funcție de conducere, de îndrumare și control sunt condiționate de prezentarea unui certificat medical, eliberat de medicul specializat de medicina muncii, care atestă că este apt pentru prestarea activității.

Avizele pentru exercitarea profesiei sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educației și ministrului sănătății.

În situații de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală a personalului angajat într-o unitate de învățământ/unitate de educație extrașcolară sau în cadrul instituțiilor publice aflate în subordinea și/sau coordonarea Ministerului Educației, angajatorul poate solicita, la sesizarea oricărui factor implicat în procesul educațional, prin hotărâre a consiliului de administrație al instituției/unității de învățământ în cauză, un nou examen medical complet.

Situațiile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală sunt analizate și stabilite de către o comisie formată din 3-5 membri, medici specialiști și psihologi, constituită la nivel județean în baza unui ordin comun al ministrului educației și ministrului sănătății, care realizează expertiza capacității de muncă în domeniul educației. Notă A se vedea ORDINUL nr. 55/3.335/2026 privind aprobarea modului de acordare a avizelor medicale pentru încadrarea și menținerea într-o funcție didactică, didactică auxiliară sau administrativă, precum și într-o funcție de conducere, de îndrumare și control în învățământul preuniversitar, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 187 din 11 martie 2026.

Hotărârea consiliului de administrație nu este publică până la obținerea rezultatului de la comisia prevăzută la alin. (4) .

Nu pot ocupa funcții în învățământul preuniversitar, precum și funcții de conducere sau de îndrumare și control persoanele care desfășoară activități cum sunt

Nu poate ocupa/exercita o funcție didactică de predare, de îndrumare și control, didactică auxiliară, administrativă sau orice activitate didactică sau de conducere în sistemul de învățământ preuniversitar persoana care a fost condamnată penal definitiv pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni contra vieții, integrității corporale sau sănătății, contra libertății persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărțuire, trafic de minori, proxenetism, infracțiuni contra libertății și integrității sexuale, luare și dare de mită, trafic de influență, fals și uz de fals, furt calificat, pentru care nu a intervenit reabilitarea.

Dispozițiile alin. (7) se aplică corespunzător și persoanelor care exercită/dețin funcții de conducere la nivelul unităților de învățământ preuniversitar, al DJIP/DMBIP, al ARACIIP, al CNFDCD, al Ministerului Educației și al altor instituții din sistemul național de învățământ.

Funcțiile de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar sunt incompatibile cu

Personalul didactic de predare își desfășoară activitatea urmărind respectarea valorilor și principiilor prevăzute în prezenta lege, precum și interesul superior al beneficiarului primar.

Personalului didactic îi este interzis să desfășoare orice activitate care aduce atingere valorilor și principiilor care guvernează sistemul național de învățământ; acesta trebuie să reprezinte un model de etică și integritate pentru elevi și pentru societate.

Pentru a asigura echitatea și obiectivitatea în activitatea de predare-învățare-evaluare, personalului didactic de predare îi este interzis să desfășoare activități de pregătire suplimentară contracost pentru elevii de la clasa/clasele la care este încadrat în anul școlar în curs, având obligația de diligență să depună eforturi pentru atingerea competențelor necesare de către fiecare elev, prin activitatea la clasă și prin programele de învățare remedială.

Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor alin. (3) , la nivelul unităților de învățământ se constituie Registrul declarațiilor de interese. Modelul Registrului declarațiilor de interese și procedura de declarare a intereselor se aprobă prin ordin al ministrului educației, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Notă A se vedea ORDINUL nr. 3.051 din 11 ianuarie 2024 privind aprobarea Procedurii pentru completarea declarațiilor de interese de către personalul didactic de predare, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 19 ianuarie 2024.