LEGE nr. 196 din 31 octombrie 2016 privind venitul minim de incluziune
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Prin dispozițiile prezentei legi se reglementează venitul minim de incluziune, beneficiu de asistență socială acordat familiilor și persoanelor singure aflate în situație de dificultate, în scopul prevenirii și combaterii sărăciei și riscului de excluziune socială.
Situația de dificultate este situația în care se află persoanele care, la un moment dat, pe parcursul vieții, din cauze socioeconomice, de sănătate și/sau care rezultă din mediul social de viață, și-au pierdut sau le-au fost limitate propriile capacități de integrare socială.
Venitul minim de incluziune face parte din categoria beneficiilor de asistență socială selective definite la art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011 , cu modificările ulterioare.
Venitul minim de incluziune reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal, astfel cum acesta este definit de art. 54 din Legea nr. 292/2011 , cu modificările ulterioare, pentru familiile și persoanele singure aflate în situația prevăzută la art. 1 alin. (2) , precum și pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor și stimularea participării acestora în sistemul de educație.
Pentru a răspunde scopului prevăzut la alin. (1) , venitul minim de incluziune se compune din una sau mai multe din următoarele categorii de ajutoare financiare
ajutor de incluziune
ajutor pentru familia cu copii
abrogată.
În funcție de nevoile familiei/persoanei singure, venitul minim de incluziune este însoțit de alte măsuri de asistență socială complementare, acordate în bani și/sau în natură, după cum urmează
stimulente
facilități contributive
alte drepturi complementare.
Sumele aferente venitului minim de incluziune și măsurilor de asistență socială complementare prevăzute la alin. (3) se acordă din bugetul de stat și, după caz, din bugetele locale.
Pentru situații de dificultate și pentru prevenirea sau reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială ale unuia sau mai multor membri din familie a căror nevoie identificată constituie o situație particulară și necesită intervenție individualizată, se pot acorda ajutoare de urgență și/sau ajutoare comunitare, precum și măsuri de facilitare a accesului pe piața muncii, a accesului la servicii de sănătate și educație, la servicii sociale și locuire, susținute din bugetul de stat, din bugetele locale sau fonduri externe.
Ajutoarele financiare componente ale venitului minim de incluziune și măsurile de asistență socială complementare, prevăzute la art. 3 , precum și ajutoarele prevăzute la art. 4 se definesc astfel
ajutor de incluziune - ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. a) , pentru asigurarea necesităților zilnice de viață
ajutor pentru familia cu copii - ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. c) , care au în întreținere unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 18 ani, în scopul prevenirii riscului de sărăcie a copilului și stimulării participării acestuia în sistemul de educație
stimulente - măsuri speciale de stimulare pentru participarea pe piața muncii, acordate în bani sau care reprezintă deduceri aplicate veniturilor persoanei
facilități contributive - asigurarea în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, în condițiile prevăzute de art. 154 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare
alte drepturi complementare - transferuri financiare și/sau sprijin în natură, cu scopul de a facilita incluziunea socială și prevenirea riscului de excluziune socială, acordate beneficiarilor de venit minim de incluziune sau altor categorii aflate în situații deosebite, constând, după caz, în: (i) plata asigurării obligatorii a locuinței în condițiile Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicată; (ii) acordarea de ajutoare comunitare și de urgență destinate sprijinirii familiei/persoanei singure pentru depășirea unor situații de dificultate temporară și prevenirea sau reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială; (iii) accesul la măsuri de sprijin financiar pentru promovarea și susținerea frecventării cursurilor de învățământ, organizate în condițiile legii de către beneficiarii venitului minim de incluziune; (iv) măsuri de stimulare a ocupării prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, precum și alte măsuri care să conducă la accesul persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la un loc de muncă; (v) accesul la serviciile sociale disponibile, în funcție de nevoile identificate în vederea depășirii situațiilor de dificultate
Familiile și persoanele singure beneficiare de venit minim de incluziune, indiferent de componenta acestuia, fac parte din categoria consumatorilor vulnerabili definiți la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, cu modificările ulterioare.
În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații
persoană singură - este persoana aflată în una dintre următoarele situații
persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, locuiește singură și nu se mai află în întreținerea părinților, precum și persoana cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani, care locuiește și se gospodărește singură și are capacitate de exercițiu anticipată, potrivit prevederilor art. 40 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată , cu modificările și completările ulterioare
persoana cu vârsta de peste 18 ani care locuiește împreună cu părinții săi sau cu alte persoane singure ori familii și care obține/nu obține propriile venituri din salarii și/sau alte activități
fiecare soț, în cazul soților despărțiți în fapt cu domicilii diferite, dacă această situație este dovedită prin verificare în teren
persoana cu vârsta de cel puțin 65 de ani necăsătorită, divorțată sau văduvă, care trăiește în locuința sa de domiciliu sau de reședință ori este găzduită, pe perioadă nedeterminată, într-un serviciu social cu cazare prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare
familie - constituie o familie persoanele aflate în una dintre următoarele situații
soț și soție, căsătoriți în condițiile legii, care locuiesc împreună
soț și soție cu copiii lor necăsătoriți, aflați în întreținere cu vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învățământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii, cu domiciliul ori reședința comună înscrisă în actele de identitate și care locuiesc împreună
bărbatul și femeia necăsătoriți care trăiesc și locuiesc împreună, dacă această situație se confirmă la verificarea în teren
bărbatul și femeia necăsătoriți care trăiesc și locuiesc împreună, cu copiii lor necăsătoriți și/sau ai fiecăruia dintre ei, având vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani dacă urmează o formă de învățământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii, care locuiesc împreună, dacă această situație se confirmă la verificarea în teren
Abrogat
părintele/părinții care locuiește/locuiesc cu copiii lui/lor necăsătoriți aflați în întreținere, cu vârsta de peste 18 ani și care au certificat de persoană încadrată într-un grad de handicap/dizabilitate accentuat/ă sau grav/ă
familie monoparentală - desemnează familia formată din persoana singură și copilul/copiii aflați în întreținere, în vârstă de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învățământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii, și care locuiesc și gospodăresc împreună
persoana singură din familia monoparentală - persoana care se află în una dintre următoarele situații
este necăsătorită
este văduvă
este divorțată
al cărei soț/soție este declarat/declarată decedat/decedată prin hotărâre judecătorească
al cărei soț/soție se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 178 lit. c) sau d) din Legea nr. 287/2009 , republicată, cu modificările ulterioare
al cărei soț/soție este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate și nu participă la întreținerea copiilor
nu a împlinit vârsta de 18 ani și se află în una dintre situațiile prevăzute la pct. 1-5
a fost numită tutore sau i s-au încredințat ori dat în plasament unul sau mai mulți copii și se află în una dintre situațiile prevăzute la pct. 1-5
persoane care locuiesc și gospodăresc împreună - persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții
locuiesc împreună în același imobil/locuință și/sau, după caz, au domiciliul ori reședința comună, înscrisă în actele de identitate
contribuie împreună la achiziționarea sau la realizarea unor bunuri și a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora
persoane fără domiciliu sau reședință și fără locuință, denumite în continuare persoane fără adăpost - persoanele care nu dețin o locuință principală sau, după caz, o locuință secundară, în condițiile legii, și care trăiesc în stradă sau în adăposturi improvizate ori în centre rezidențiale pentru persoanele fără adăpost
copil în întreținere - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani și nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, în condițiile legii, precum și tânărul în vârstă de până la 26 de ani care urmează o formă de învățământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii. Sunt considerați în întreținere și copiii încredințați în vederea adopției, cei aflați în plasament la o persoană sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii, tinerii în vârstă de peste 18 ani care, în condițiile legii, sunt declarați persoane cu handicap grav sau accentuat
drept - termen utilizat pentru definirea oricăruia dintre beneficiile de asistență socială
condiții de eligibilitate - condițiile obligatorii prevăzute de lege pentru acordarea uneia sau mai multor componente ale venitului minim de incluziune
abrogată
abrogată
abrogată
locuință de domiciliu sau de reședință - construcția cu destinația de locuință aflată în proprietatea titularului ajutorului/ajutoarelor financiare ori închiriată sau asupra căreia se exercită un drept de folosință în condițiile legii, situată la adresa înscrisă în actele de identitate ale persoanei singure/membrilor de familie sau, după caz, adresa la care persoanele sunt înscrise în cartea de imobil și sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreținere a locuinței. Se asimilează locuinței de domiciliu sau reședinței și locuința de necesitate, precum și locuința socială, astfel cum sunt acestea definite potrivit prevederilor Legii locuinței nr. 114/1996 , republicată, cu modificările și completările ulterioare
testarea mijloacelor de trai - evaluarea veniturilor bănești, a bunurilor și a veniturilor ce pot fi obținute prin valorificarea/utilizarea bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea ori folosința familiei sau persoanei singure
venituri nete - reprezintă totalitatea sumelor primite/realizate de persoana singură, respectiv de fiecare membru al familiei. Acestea includ veniturile neimpozabile prevăzute la art. 62 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, sumele reprezentând valoarea obținută după aplicarea cotei de impozitare asupra venitului impozabil stabilit conform Legii nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, obligații legale de întreținere față de copii și/sau față de părinți și alte creanțe legale, cu excepția celor prevăzute la art. 10 alin. (2)
venituri din activități agricole - veniturile obținute individual sau într-o formă de asociere, fără personalitate juridică, din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi și altele asemenea, creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală
vârsta școlară - vârsta de la care copilul este integrat în învățământul școlar obligatoriu
vârstă preșcolară - vârsta de la care copilul poate fi integrat în învățământul preșcolar, respectiv într-o unitate de educație timpurie: creșă sau grădiniță
venit net lunar ajustat - suma care revine fiecărui membru de familie din venitul net lunar total al acesteia, după aplicarea coeficienților de echivalență corespunzători dimensiunii familiei
coeficienți de echivalență - unitate de măsură utilizată la calculul venitului net lunar ajustat
verificare în teren - procedura de stabilire a veridicității informațiilor furnizate de solicitanți, la domiciliul/reședința acestora, în scopul stabilirii îndeplinirii condițiilor de acordare a dreptului
abrogată
analiza de risc - reprezintă utilizarea sistematică a informațiilor disponibile pentru a diminua riscul de eroare și fraudă în acordarea beneficiilor de asistență socială, pentru identificarea pericolelor din perspectiva utilizării eficiente a fondurilor publice
evaluare - procesul prevăzut de art. 47 alin. (2) și (3) din Legea nr. 292/2011 , cu modificările și completările ulterioare
fișa de verificare - formularul standard utilizat pentru efectuarea verificării de teren, inclusiv pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 226/2021 , cu modificările ulterioare
plan de intervenție - planul elaborat în baza nevoilor/riscurilor/situațiilor de dificultate identificate ca urmare a verificării administrative și a verificării de teren ori evaluării, în scopul stabilirii măsurilor de asistență socială aplicabile pentru prevenirea sau combaterea riscului de excluziune socială, inclusiv drepturile prevăzute de prezenta lege; aa) verificare administrativă - procedura de stabilire a veridicității informațiilor furnizate de solicitanți, în baza documentelor justificative și a informațiilor existente în bazele de date ale autorităților administrației publice centrale și locale/instituțiilor publice.
Părinții și copiii lor necăsătoriți în vârstă de peste 18 ani care nu frecventează o formă de învățământ organizată potrivit legii sau părinții și copiii lor necăsătoriți în vârstă de peste 26 de ani care frecventează o formă de învățământ organizată conform legii, care locuiesc și/sau gospodăresc împreună, constituie familii separate.
În înțelesul prezentei legi, persoana singură definită la alin. (1) lit. a) , în calitatea sa de beneficiar al venitului minim de incluziune, se consideră membru de familie.
În sensul prevederilor alin. (1) lit. m) nu se consideră locuință de domiciliu sau de reședință serviciile sociale cu cazare prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare, publice sau private, inclusiv cele înființate și administrate de cultele religioase cu scop monahal.
Prin excepție de la prevederile alin. (4) , serviciile sociale cu cazare se consideră locuință de reședință pentru persoanele vârstnice cu vârsta de cel puțin 65 de ani care sunt găzduite pentru o perioadă nedeterminată, nu au venituri proprii, nu au aparținători legali ori aceștia nu au suficiente venituri pentru plata contribuției lunare de întreținere și/sau nu sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Beneficiază de reglementările prezentei legi familiile și persoanele singure, cetățeni români, care au domiciliul sau reședința în România.
Familiile și persoanele singure, cetățeni români, fără domiciliu sau reședință și fără locuință, denumite în continuare persoane fără adăpost, beneficiază de venit minim de incluziune numai pe perioada în care se află în evidența serviciilor publice de asistență socială de la nivelul unităților administrativ-teritoriale în care trăiesc.
Beneficiază de venit minim de incluziune și familiile și persoanele singure care nu au cetățenie română, dacă se află în una dintre următoarele situații
sunt cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European, ai Confederației Elvețiene sau străini, denumiți în continuare cetățeni străini, pe perioada în care au domiciliul ori, după caz, reședința în România, în condițiile legislației române
sunt cetățeni străini sau apatrizi cărora li s-a acordat o formă de protecție în condițiile legii
sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reședința în România, în condițiile legii.
Cuantumul venitului minim de incluziune, prevăzut de prezenta lege, se stabilește în baza venitului net lunar ajustat, calculat prin aplicarea coeficienților de echivalență, corespunzători persoanei singure, respectiv dimensiunii familiei, la venitul net lunar al acesteia.
Dacă din calculul prevăzut la alin. (1) rezultă fracțiuni în bani, acestea se rotunjesc la 1 leu în favoarea beneficiarului.
În funcție de încadrarea venitului net lunar ajustat al persoanei singure/familiei în limitele maxime prevăzute la art. 9 alin. (3) , aceasta beneficiază de una sau ambele componente.
Pot beneficia de venit minim de incluziune familia și persoana singură lipsită de venituri sau ale cărei venituri nu acoperă nivelul de trai minimal, dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute de prezenta lege și ale căror venituri nete lunare ajustate sunt de până la 700 de lei inclusiv.
Coeficienții de echivalență corespunzători dimensiunii familiei, denumiți în continuare coeficienți de echivalență utilizați în stabilirea venitului net lunar ajustat, sunt
1 - pentru persoana singură sau pentru un singur membru de familie
0,5 - pentru fiecare persoană în plus, adult sau copil.
Venitul minim de incluziune se constituie din totalitatea sumelor aferente ajutoarelor financiare prevăzute la art. 3 alin. (2) , care se stabilesc în funcție de încadrarea în veniturile nete lunare ajustate realizate de familie în următoarele limite
pentru ajutorul de incluziune, până la un venit net lunar ajustat de 275 de lei inclusiv, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor cumulate ale familiei
pentru ajutorul de incluziune, până la un venit net lunar ajustat de 400 de lei inclusiv, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani
pentru ajutorul pentru familia cu copii, până la un venit net lunar ajustat de 700 de lei inclusiv.
Pentru calculul venitului net lunar ajustat se iau în considerare toate veniturile nete definite conform art. 6 alin. (1) lit. o) , pe care membrii familiei sau persoana singură lea realizat în luna anterioară solicitării venitului minim de incluziune.
La stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei conform prevederilor alin. (1) , nu se iau în calcul următoarele venituri
sumele primite cu titlu de prestații sociale în baza Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare
alocația de stat pentru copii acordată în baza Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările ulterioare
abrogată
sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv pentru susținerea educației preșcolarilor, elevilor și studenților, prin programe ale Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, altor instituții publice și private, inclusiv organizații neguvernamentale
sumele primite din activitatea desfășurată ca zilier, în condițiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele obținute în calitate de prestator casnic în baza Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic
sumele primite de persoanele apte de muncă din familie ca urmare a participării la programe de formare profesională organizate în condițiile legii, dacă acestea nu au titlu de venituri salariale
sumele primite ocazional din partea unor persoane fizice ori juridice, precum și sumele cu titlu de ajutor de urgență primite de la bugetul de stat sau local
stimulentul educațional acordat potrivit prevederilor Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, republicată, sub formă de tichet social pentru stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor proveniți din familii defavorizate
sumele ocazionale acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale cu caracter de despăgubiri ori sprijin financiar pentru situații excepționale
ajutorul pentru încălzirea locuinței și suplimentul pentru energie acordate în baza Legii nr. 226/2021 , cu modificările ulterioare
indemnizația lunară de hrană acordată în baza Legii nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România și de protecție a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, cu modificările și completările ulterioare, și indemnizația lunară de hrană prevăzută de Legea nr. 302/2018 privind măsurile de control al tuberculozei
sumele primite cu titlu de sprijin, asigurate din bugetul de stat sau fonduri nerambursabile, acordate în baza legii sau în baza programelor operaționale aprobate.
În cazul în care cel puțin unul dintre membrii familiei are în proprietate, închiriere, comodat ori altă formă de deținere cel puțin unul dintre bunurile cuprinse în Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, aceasta nu beneficiază de acest drept.
Lista prevăzută la alin. (3) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi și se poate actualiza anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
În cazul familiei care locuiește și gospodărește împreună cu alte familii ori persoane singure și contribuie împreună la achiziționarea sau realizarea unor bunuri și a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea veniturilor familiei se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât și partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie, astfel cum este definită în art. 6 lit. o) din Legea nr. 292/2011 , cu modificările ulterioare.
Pentru promovarea unei vieți active și a participării pe piața muncii, beneficiarii de venit minim de incluziune au dreptul la stimulente, după cum urmează
în situația în care unul sau mai mulți membri ai familiei realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau a altei forme legale de angajare sau membrii familiei desfășoară activități independente ori agricole, 50% din totalitatea acestora, dar nu mai mult de 500 de lei/familie, nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei
în situația în care persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune se angajează cu contract individual de muncă sau în baza unui raport de serviciu, pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni consecutive, acordarea ajutorului de incluziune se prelungește pentru o perioadă de 6 luni, în cuantumul primit anterior angajării.
Abrogat.
Persoanele apte de muncă care nu realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare și nici din activități independente sau activități agricole, așa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit al familiei dacă se află în una dintre următoarele situații
sunt înregistrate la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în condițiile Legii nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare, și nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de aceste agenții
nu se află în situația prevăzută la lit. a) și se află pe lista comunicată, din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 27^4 alin. (2) , de către serviciul public de asistență socială la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își au domiciliul sau reședința, pentru a fi înregistrate ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.
Prevederile alin. (1) se aplică și persoanelor fără adăpost, numai dacă acestea se află în evidența agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă competente de la nivelul unităților administrativ-teritoriale în care trăiesc.
Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul persoanelor singure și membrilor de familie care solicită venit minim de incluziune numai pentru componenta reprezentată de ajutorul pentru familia cu copii.
Abrogat.
În înțelesul prezentei legi, persoană aptă de muncă este persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții
are vârsta cuprinsă între 16 ani și vârsta standard de pensionare, prevăzută de lege
nu urmează forma de organizare a învățământului preuniversitar, respectiv învățământ cu frecvență, prevăzută de Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare
are starea de sănătate și capacitatea fizică și psihică corespunzătoare pentru prestarea unei munci.
Pentru menținerea dreptului la ajutorul de incluziune, persoanele apte de muncă, prevăzute la art. 13 alin. (1) , se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit ajustat al familiei numai dacă se află în una sau mai multe dintre următoarele situații
îndeplinesc condiția prevăzută la art. 13 alin. (1) lit. a)
efectuează activități cu caracter ocazional, stabilite conform solicitărilor transmise primăriei de către persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forță de muncă, în condițiile Legii nr. 52/2011 , republicată, cu modificările și completările ulterioare
efectuează activități specifice, prevăzute de Legea nr. 111/2022
la solicitarea primarului, prestează acțiuni/lucrări de interes local, în condițiile prevăzute de prezenta lege.
Abrogat.
Efectuarea activităților prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) nu exceptează persoanele apte de muncă, beneficiare de venit minim de incluziune, de la îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) lit. d) .
În scopul valorificării forței de muncă locale, primarii au obligația să întocmească planul de activități sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forță de muncă și funcționează pe raza unității administrativ-teritoriale, denumite în continuare beneficiari de lucrări.
Planul de activități prevăzut la alin. (1) se aprobă prin dispoziție a primarului, se afișează la sediul primăriei și cuprinde activitățile sezoniere, beneficiarii de lucrări, precum și repartizarea persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor de incluziune pentru desfășurarea activităților sezoniere.
Repartizarea persoanelor apte de muncă pentru efectuarea activităților sezoniere se realizează de către primar, în funcție de solicitările beneficiarilor de lucrări și după efectuarea de către beneficiarii ajutorului de incluziune a activităților prevăzute la art. 13^1 alin. (1) lit. d) .
Beneficiarii de lucrări care solicită forță de muncă pentru desfășurarea activităților sezoniere se adresează primarului, în scris, precizând activitatea ce urmează a fi desfășurată, numărul de lucrători solicitați și perioada de desfășurare a activității sezoniere.
Remunerarea activității desfășurate potrivit alin. (1) , norma de lucru, precum și alte obligații și îndatoriri se stabilesc prin negociere directă între beneficiarul de lucrări și persoana care prestează activitatea, în condițiile Legii nr. 52/2011 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Refuzul repetat de două ori al persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune de a efectua activitățile sezoniere conduce la încetarea dreptului la ajutor de incluziune.
Modalitatea de verificare a situației prevăzute la alin. (6) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Face excepție de la prevederile art. 13 alin. (1) și art. 13^1 alin. (1) persoana aptă de muncă ce se află în una dintre următoarele situații
asigură creșterea și îngrijirea unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 7 ani, în situația în care, pe raza teritorială a localității în care își au domiciliul/reședința persoana aptă de muncă cu copiii aflați în întreținere, nu există servicii sociale sau educaționale care asigură servicii de supraveghere și educație pe timpul zilei
asigură creșterea și îngrijirea unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 12 ani, respectiv 16 ani în cazul copiilor din familia monoparentală, în situația în care, pe raza teritorială a localității în care își au domiciliul/reședința persoana aptă de muncă cu copiii aflați în întreținere, nu există servicii sociale de tip centre de zi care asigură servicii de supraveghere și educație pe timpul zilei și/sau servicii de tip afterschool
asigură creșterea și îngrijirea, potrivit legii, a unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 18 ani, dacă acesta/aceștia este/sunt încadrat/încadrați în grad de handicap/dizabilitate grav/ă sau accentuat/ă dovedit prin certificat eliberat în condițiile legii
asigură îngrijirea uneia sau mai multor persoane cu handicap/dizabilitate grav/gravă care nu beneficiază de asistent personal, în condițiile legii
asigură îngrijirea uneia sau mai multor persoane vârstnice dependente, astfel cum sunt definite în art. 1 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, care nu beneficiază de îngrijitor la domiciliu, în condițiile legii
urmează forma de organizare a învățământului preuniversitar, respectiv învățământ cu frecvență, prevăzută de Legea nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare
participă la un program de pregătire/reconversie profesională
este încadrată în muncă.
Pentru componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul de incluziune, cuantumul maxim al acestuia este de 275 lei/lună, cu excepția persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani, în cazul căreia cuantumul maxim al ajutorului de incluziune este de 400 de lei/lună.
Cuantumul maxim al ajutorului de incluziune care poate fi acordat se calculează în funcție de numărul membrilor familiei, pornind de la valoarea de referință reprezentată de cuantumul maxim lunar prevăzut la alin. (1) , la care se aplică coeficienții de echivalență prevăzuți la art. 9 alin. (2) .
Suma aferentă ajutorului de incluziune se stabilește ca diferență între nivelul cuantumului maxim al ajutorului de incluziune, calculat în condițiile art. 15 pentru întreaga familie sau persoana singură, și nivelul veniturilor nete lunare realizate de familie sau de persoana singură în luna anterioară solicitării dreptului, cu aplicarea prevederilor art. 10 și 11 .
Dacă din calculul prevăzut la alin. (1) rezultă o sumă mai mică de 50 de lei, atunci se acordă 50 de lei.
În cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani, limita venitului net lunar ajustat prevăzută la art. 9 alin. (3) lit. a) și cuantumul maxim al ajutorului prevăzut la art. 15 se stabilesc la 400 de lei.
Componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul pentru familia cu copii se acordă în funcție de nivelul venitului net lunar ajustat și numărul de copii din familie.
Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 393 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează
186 de lei, pentru familia cu un copil
372 de lei, pentru familia cu 2 copii
556 de lei, pentru familia cu 3 copii
741 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.
Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 393 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează
227 de lei, pentru familia cu un copil
451 de lei, pentru familia cu 2 copii
675 de lei, pentru familia cu 3 copii
900 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.
Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între 394 de lei/lună și 998 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează
145 de lei, pentru familia cu un copil
288 de lei, pentru familia cu 2 copii
431 de lei, pentru familia cu 3 copii
571 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.
Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 394 de lei/lună și 998 de lei/lună inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează
202 de lei, pentru familia cu un copil
394 de lei, pentru familia cu 2 copii
593 de lei, pentru familia cu 3 copii
786 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.
În cazul familiilor care au în întreținere copii de vârstă școlară, ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18 , cu condiția ca fiecare copil să fie înscris și să frecventeze fără întrerupere o formă de organizare a învățământului preuniversitar, respectiv învățământ cu frecvență, prevăzută de Legea nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, cu excepția celor care le întrerup din motive medicale.
Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii, acordat potrivit prevederilor alin. (1) , se diminuează în raport cu numărul de copii din familie, după cum urmează
cu 50% din cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pentru luna în care acesta înregistrează mai mult de 15 absențe nemotivate
cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie pentru luna în care copilul înregistrează mai mult de 30 de absențe nemotivate
cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pe perioada în care copilul întrerupe anul școlar, cu excepția situațiilor în care întreruperea este cauzată din motive de natură medicală
cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pe perioada când copilul repetă anul școlar din alte motive decât cele de natură medicală.
În situația în care unul dintre copii nu mai frecventează cursurile școlare, acesta nu mai este luat în considerare nici la stabilirea venitului net lunar ajustat și nici la stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii.
În cazul în care copilul care frecventează școala a împlinit vârsta de 18 ani în cursul unui an școlar, ajutorul pentru familia cu copii se acordă până la finalizarea anului școlar în care este înscris.
Pentru lunile în care se acordă vacanță școlară, potrivit legii, ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18 alin. (2)-(5) .
Pentru familiile care au în întreținere copii cu handicap/dizabilitate grav/gravă sau accentuat/accentuată, de vârstă școlară, condiția prevăzută la alin. (1) nu se aplică.
Asistentul maternal profesionist beneficiază de ajutorul pentru familia cu copii doar pentru copiii săi, luându-se în considerare la stabilirea dreptului toate veniturile realizate de membrii familiei, cu excepția celor provenite din alocațiile de plasament și alte sume acordate asistentului maternal ca urmare a instituirii măsurii plasamentului, în condițiile legii.