LEGE nr. 196 din 31 octombrie 2016 privind venitul minim de incluziune

Pentru componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul de incluziune, cuantumul maxim al acestuia este de 275 lei/lună, cu excepția persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani, în cazul căreia cuantumul maxim al ajutorului de incluziune este de 400 de lei/lună.

Cuantumul maxim al ajutorului de incluziune care poate fi acordat se calculează în funcție de numărul membrilor familiei, pornind de la valoarea de referință reprezentată de cuantumul maxim lunar prevăzut la alin. (1) , la care se aplică coeficienții de echivalență prevăzuți la art. 9 alin. (2) .

Suma aferentă ajutorului de incluziune se stabilește ca diferență între nivelul cuantumului maxim al ajutorului de incluziune, calculat în condițiile art. 15 pentru întreaga familie sau persoana singură, și nivelul veniturilor nete lunare realizate de familie sau de persoana singură în luna anterioară solicitării dreptului, cu aplicarea prevederilor art. 10 și 11 .

Dacă din calculul prevăzut la alin. (1) rezultă o sumă mai mică de 50 de lei, atunci se acordă 50 de lei.

Componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul pentru familia cu copii se acordă în funcție de nivelul venitului net lunar ajustat și numărul de copii din familie.

Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 393 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează

Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 393 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează

Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între 394 de lei/lună și 998 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează

Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 394 de lei/lună și 998 de lei/lună inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează

În cazul familiilor care au în întreținere copii de vârstă școlară, ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18 , cu condiția ca fiecare copil să fie înscris și să frecventeze fără întrerupere o formă de organizare a învățământului preuniversitar, respectiv învățământ cu frecvență, prevăzută de Legea nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, cu excepția celor care le întrerup din motive medicale.

Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii, acordat potrivit prevederilor alin. (1) , se diminuează în raport cu numărul de copii din familie, după cum urmează

În situația în care unul dintre copii nu mai frecventează cursurile școlare, acesta nu mai este luat în considerare nici la stabilirea venitului net lunar ajustat și nici la stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii.

În cazul în care copilul care frecventează școala a împlinit vârsta de 18 ani în cursul unui an școlar, ajutorul pentru familia cu copii se acordă până la finalizarea anului școlar în care este înscris.

Pentru lunile în care se acordă vacanță școlară, potrivit legii, ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18 alin. (2)-(5) .

Pentru familiile care au în întreținere copii cu handicap/dizabilitate grav/gravă sau accentuat/accentuată, de vârstă școlară, condiția prevăzută la alin. (1) nu se aplică.

Asistentul maternal profesionist beneficiază de ajutorul pentru familia cu copii doar pentru copiii săi, luându-se în considerare la stabilirea dreptului toate veniturile realizate de membrii familiei, cu excepția celor provenite din alocațiile de plasament și alte sume acordate asistentului maternal ca urmare a instituirii măsurii plasamentului, în condițiile legii.

În aplicarea prevederilor art. 4 , autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, prin serviciul public de asistență socială, realizează evaluarea persoanelor/familiilor beneficiare de venit minim de incluziune și elaborează, în baza nevoilor și riscurilor identificate, un plan de intervenție, conform prevederilor art. 47 din Legea nr. 292/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

Planul de intervenție prevăzut la alin. (1) conține măsurile de asistență socială, respectiv serviciile sociale recomandate, disponibile în comunitate și beneficiile de asistență socială la care persoana/familia beneficiară de venit minim de incluziune are dreptul conform legii, precum și intervențiile necesare în scopul prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială.

Solicitantul dreptului la venit minim de incluziune se înregistrează, din oficiu, ca solicitant de servicii sociale.

Autoritățile administrației publice locale au obligația de a elabora programe de acțiune comunitară destinate prevenirii și combaterii riscului de sărăcie și excluziune socială, care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale.

Autoritățile administrației publice locale au obligația de a include, cu prioritate, beneficiarii venitului minim de incluziune în programele de acțiune comunitară și de a analiza anual modul în care au fost aplicate măsurile pentru prevenirea și combaterea riscului de sărăcie și excluziune socială în rândul beneficiarilor venitului minim de incluziune, stabilite prin programele de acțiune comunitară prevăzute la alin. (1) .

Programele de acțiune comunitară prevăzute la alin. (1) se transmit direcțiilor județene de asistență socială și protecția copilului în vederea elaborării strategiilor județene de dezvoltare a serviciilor sociale, precum și comisiilor județene de incluziune socială, respectiv comisiei de incluziune socială a municipiului București, înființate conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.217/2006 privind constituirea mecanismului național pentru promovarea incluziunii sociale în România, cu modificările și completările ulterioare.

Datele și informațiile rezultate din analiza prevăzută la alin. (2) se transmit Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

Procedura privind structurarea și transmiterea datelor și informațiilor privind beneficiarii de venit minim de incluziune și a măsurilor implementate de către autoritățile locale în scopul prevenirii și combaterii riscului de sărăcie și excluziune socială se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

În scopul asigurării accesului la serviciile și măsurile prevăzute la art. 27^3 , pentru persoanele beneficiare de venit minim de incluziune, înregistrate ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, pot fi utilizate instrumentele destinate șomerilor de lungă durată, prevăzute la art. 48^1-77^2 , 80-84^2 , 85-92 , 93^1-93^8 , 95-96 din Legea nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

Pentru îndeplinirea condiției prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) , autoritățile administrației publice locale, prin serviciul public de asistență socială, transmit agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă lista persoanelor apte de muncă, în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea solicitării de acordare a venitului minim de incluziune.

În termen de maximum 3 luni de la data comunicării de către autoritățile administrației publice locale a listei prevăzute la alin. (2) , agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă înregistrează persoanele beneficiare de venit minim de incluziune ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și elaborează planul individual de mediere, prevăzut la art. 60 din Legea nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

Persoana beneficiară de venit minim de incluziune are obligația de a respecta și îndeplini în totalitate măsurile stabilite în planul individual de mediere, adus la cunoștința persoanei beneficiare potrivit Legii nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

Agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă are obligația de a comunica agenției pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București, denumită în continuare agenție teritorială, trimestrial, lista persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune care nu au respectat măsurile stabilite în planurile individuale de mediere, în scopul recalculării cuantumului venitului minim de incluziune sau, după caz, al suspendării ori încetării acordării dreptului, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

În situația în care pentru aplicarea măsurilor din planul individual de mediere prevăzut la art. 27^4 alin. (3) persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune sunt nevoite să se deplaseze la o distanță mai mare de 5 km de localitatea în care au domiciliul sau reședința, beneficiază de o sumă de 50 de lei/lună pentru transport.

Procedura de decontare a sumelor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Măsurile prevăzute la art. 27^3 sunt disponibile și pentru persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune care realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, dacă acestea doresc să obțină fie venituri mai mari în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, fie să dobândească competențe profesionale competitive pe piața muncii.

Persoanele apte de muncă din familiile care primesc una sau ambele componente ale venitului minim de incluziune beneficiază, cu prioritate, de măsurile de ocupare temporară pentru executarea de lucrări și activități de interes pentru comunitățile locale subvenționate din bugetul asigurărilor de șomaj.

În termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru 60% din persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, instituțiile cu atribuții în domeniu au obligația să asigure cel puțin una dintre măsurile prevăzute la art. 27^3 .

Pentru persoanele apte de muncă cu domiciliul sau reședința în mediul rural, aparținând categoriilor vulnerabile, inclusiv beneficiari de ajutor de incluziune, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și alte ministere ori instituții ale administrației publice centrale și locale inițiază și implementează proiecte/programe finanțate din fonduri europene, în scopul acordării unor măsuri de sprijin, în bani sau în natură, potrivit regulilor de finanțare aplicabile.

Proiectele/Programele prevăzute la alin. (1) pot fi inițiate și implementate în parteneriat cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, precum și cu alte persoane juridice de drept public sau privat.

Accesul la asistența pentru sănătate pentru persoanele care au dreptul la venitul minim de incluziune se asigură în condițiile stabilite de legislația privind asigurările sociale de sănătate.

Beneficiarii de ajutor de incluziune au calitatea de asigurați în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, conform prevederilor art. 154 din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

Autoritățile administrației publice locale, prin serviciul public de asistență socială, în colaborare cu personalul din asistența medicală comunitară au obligația de a se implica în facilitarea accesului persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la asistență medicală, prin desfășurarea de activități de informare privind unitățile sanitare existente la nivel local și județean, acordarea de sprijin în vederea înregistrării pe lista unui medic de familie, înscrierea în sistemul de asigurări sociale de sănătate, promovarea și organizarea de acțiuni de educație a populației privind sănătatea copilului și a gravidei, planificarea familială, îngrijirea copilului, igienă personală și profilaxia bolilor transmisibile, adoptarea unui stil de viață sănătos.

Pentru realizarea activităților prevăzute la alin. (3) , personalul serviciului public de asistență socială colaborează cu cabinetele medicilor de familie existente în comunitate, cu asistentul medical comunitar și/sau mediatorul sanitar, precum și cu reprezentanții direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București.

Autoritățile administrației publice locale pot stabili, prin hotărâri ale consiliilor locale, măsuri suplimentare adecvate specificului local, precum și ajutoare comunitare, în bani sau în natură, pentru facilitarea accesului la asistență medicală a persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.

Elevii care urmează învățământul cu frecvență, proveniți din familii beneficiare de ajutor de incluziune, au dreptul la bursă de ajutor social plătită din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, precum și la alte măsuri de suport din domeniul educației prevăzute de Legea nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

Dreptul la bursa de ajutor social și la măsurile de suport prevăzute la alin. (1) se acordă în baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului.

Agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, denumite în continuare agenții teritoriale pentru plăți și inspecție socială, au obligația să comunice lunar inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București, denumite în continuare inspectorate școlare teritoriale, lista elevilor care frecventează învățământul cu frecvență, proveniți din familii beneficiare de ajutor de incluziune în luna anterioară celei de raportare a listei.

Modelul listelor prevăzute la alin. (3) se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Pentru facilitarea angajării, precum și a participării la cursuri de formare profesională, în cazul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune, care nu au un nivel de educație școlară sau cunoștințele necesare potrivit Cadrului național al calificărilor prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului național al calificărilor, cu modificările și completările ulterioare, agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă recomandă, în cadrul serviciilor de informare și consiliere profesională, înscrierea și parcurgerea cursurilor programului educațional „A doua șansă» reglementate prin ordin al ministrului educației.

Inspectoratele școlare teritoriale comunică lunar atât agențiilor teritoriale pentru plăți și inspecție socială, cât și agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă numărul locurilor disponibile pentru înscrierea în cadrul programului educațional «A doua șansă».

Inspectoratele școlare aprobă, după caz, majorarea numărului de locuri în formațiunile deja existente, organizate în condițiile Legii nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, în situația în care numărul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune depășește numărul de locuri disponibile pentru programul educațional «A doua șansă». În funcție de numărul solicitanților, inspectoratele școlare pot aproba înființarea de noi formațiuni pentru anul școlar următor.

Refuzul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune de a participa la cursurile programelor educaționale de tip «A doua șansă» conduce la încetarea dreptului la ajutor de incluziune, prin dispoziție a primarului.

Comunicarea situației centralizate a persoanelor apte de muncă beneficiare de venit minim de incluziune - componenta ajutor de incluziune se realizează electronic sau prin preluarea datelor din Sistemul informatic integrat al învățământului din România (SIIIR) pentru activitățile din domeniul preuniversitar, organizat în baza Ordinului ministrului educației naționale nr. 4.371/2017. Transmiterea datelor se realizează în conformitate cu dispozițiile protocolului încheiat între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și Ministerul Educației. *) Ordinului ministrului educației naționale nr. 4.371/2017 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pentru persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune care urmează cursurile programului «A doua șansă» la o distanță mai mare de 5 km față de locuința acestora, autoritățile administrației publice locale asigură transportul acestora, în limita sumei prevăzute la art. 27^5 .

Decontarea sumelor prevăzute la alin. (6) se realizează trimestrial din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile teritoriale, la solicitarea autorităților administrației publice locale.

Procedura de decontare se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Autoritățile administrației publice locale facilitează accesul persoanelor aparținând categoriilor vulnerabile, inclusiv al beneficiarilor de ajutor de incluziune, la locuință și la serviciile publice de strictă necesitate disponibile pe raza unității administrativ-teritoriale.

În vederea aplicării prevederilor alin. (1) , autoritățile administrației publice locale acordă ajutoare materiale și financiare destinate reabilitării locuinței sau pentru o construcție nouă, asigură spații de locuit destinate găzduirii persoanelor fără adăpost, repartizează cu prioritate o locuință, din fondul locativ propriu, pentru familiile cu copii aflate în risc de evacuare, subvenționează, integrală sau parțial, plata chiriei, achiziționează, construiesc sau reabilitează clădiri cu destinația de locuințe sociale, în raport cu ponderea persoanelor și familiilor aflate în risc de excluziune socială în totalul populației din localitatea respectivă și în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale.

În scopul asigurării accesului persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la locuință și utilități, autoritățile administrației publice locale pot încheia convenții cu furnizorii de servicii, prin care se angajează să suporte o parte din datoriile pe care le au persoanele și familiile beneficiare de ajutor de incluziune în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale.

Beneficiază de venit minim de incluziune familia definită la art. 6 alin. (1) lit. b) și c) , precum și persoana singură definită la art. 6 alin. (1) lit. a) , ale căror venituri se încadrează în limitele prevăzute la art. 9 alin. (3) .

În perioada în care unul dintre soți este detașat pe perioadă determinată în interes de serviciu ori efectuează serviciul militar pe bază de voluntariat, condiția de a locui împreună se consideră îndeplinită.

În situația în care copiii aflați în întreținere urmează o formă de învățământ în altă localitate decât cea de domiciliu sau de reședință, condiția de a locui împreună se consideră îndeplinită și pe perioada respectivă.

În situația în care copiii în vârstă de până la 18 ani urmează o formă de învățământ în străinătate, aceștia sunt luați în calcul la stabilirea dreptului la venit minim de incluziune doar dacă reprezentantul legal al copilului prezintă, din 6 în 6 luni, documentul eliberat de unitatea de învățământ din străinătate, în condițiile legislației statului respectiv, din care să rezulte frecventarea de către copii a cursurilor, precum și numărul absențelor înregistrate de aceștia, în vederea stabilirii cuantumului în condițiile prevăzute la art. 19 alin. (2)

Venitul minim de incluziune se acordă la cererea completată pe suport hârtie sau în format electronic de către persoana îndreptățită, de reprezentantul familiei sau reprezentantul legal al persoanei îndreptățite, însoțită de declarația pe propria răspundere privind veridicitatea datelor înscrise în cerere, de un angajament de plată pentru situațiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit, precum și de documente doveditoare.

Cererea prevăzută la alin. (1) conține date privind persoana îndreptățită, date privind componența familiei, veniturile realizate de membrii acesteia și bunurile deținute, tipul de locuință, numărul persoanelor care locuiesc la aceeași adresă de domiciliu sau reședință, informații referitoare la situația educațională și profesională a persoanei îndreptățite, a membrilor de familie, precum și informații privind nevoile speciale și situațiile particulare în care aceștia se află.

Pentru facilitarea accesului la acordarea dreptului la venit minim de incluziune, precum și pentru prelucrarea și verificarea electronică a datelor și informațiilor referitoare la îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, formularul de cerere și declarația pe propria răspundere sunt redactate pe secțiuni.

Documentele doveditoare prevăzute la alin. (1) se referă la veniturile și componența familiei solicitante, precum și respectarea condițiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege pentru fiecare dintre componentele venitului minim de incluziune și se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Prin angajamentul de plată prevăzut la alin. (1) , titularul dreptului își asumă returnarea sumelor încasate necuvenit și precizează sursele de venit din care se va face recuperarea acestora.

Pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (5) personalul desemnat în acest scop de serviciul social cu cazare va asigura sprijin atât pentru completarea formularelor, cât și pentru transmiterea ori depunerea acestora potrivit prevederilor alin. (1)-(5) .

Modelul formularului de cerere care include și declarația pe propria răspundere privind veridicitatea datelor declarate, documentele doveditoare prevăzute la alin. (4) și modelul angajamentului de plată prevăzut la alin. (1) și alin. (5) se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Titularul dreptului este persoana care îndeplinește condițiile de eligibilitate prevăzute de prezenta lege și care completează cererea în format letric sau electronic pentru acordarea venitului minim de incluziune, personal sau prin reprezentant, iar beneficiarul este familia/persoana singură.

În cazul familiei formate din soț, soție și copii aflați în întreținere, reprezentantul familiei se stabilește de către soți sau, în caz de neînțelegere între aceștia, de către autoritatea tutelară. Prevederile se aplică în mod corespunzător și în cazul familiei definite la art. 6 alin. (1) lit. b) pct. 4.

În cazul familiei monoparentale, reprezentantul familiei este persoana singură.

În cazul persoanei prevăzute la alin. (3) care are copii în întreținere și nu a împlinit vârsta de 18 ani, reprezentantul familiei este persoana singură, dacă are capacitate deplină de exercițiu, capacitate de exercițiu anticipată sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia.

Cererea de acordare a venitului minim de incluziune, însoțită de documentele doveditoare și angajamentul de plată, inclusiv în cazul cetățenilor străini sau apatrizi, precum și al persoanelor fără adăpost, se depune pe suport hârtie sau se transmite electronic și se înregistrează la serviciul public de asistență socială de la nivelul primăriei comunei, orașului, municipiului sau a sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială își are domiciliul ori reședința sau, după caz, trăiește titularul dreptului.

Cererile, declarațiile și documentele depuse în vederea acordării venitului minim de incluziune se prelucrează în format electronic de către personalul serviciului public de asistență socială de la nivelul primăriei comunei, orașului, municipiului sau a sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială își are domiciliul ori reședința sau, după caz, trăiește titularul dreptului, în cadrul sistemului informatic pentru domeniul asistenței sociale, respectiv Sistemul național informatic pentru asistență socială, denumit în continuare SNIAS.

SNIAS asigură suportul informatic pentru înregistrarea și administrarea cererilor, declarațiilor și altor documente prevăzute de lege, verificarea criteriilor de eligibilitate și a condițiilor de acordare a dreptului, emiterea și transmiterea dispozițiilor și deciziilor de aprobare/respingere/suspendare/ încetare a dreptului, precum și a altor operațiuni specifice procesului de acordare a venitului minim de incluziune și permite accesarea bazelor de date ale instituțiilor administrației publice centrale și locale în vederea verificării, de către personalul prevăzut la alin. (4) , a îndeplinirii criteriilor de eligibilitate și condițiilor de acordare a dreptului la venit minim de incluziune.

SNIAS este integrat cu sistemele informatice de asistență socială, precum și cu celelalte sisteme informatice care conțin date privind venituri și bunuri, în scopul acordării dreptului și menținerii acestuia.

Pentru efectuarea activităților prevăzute de alin. (2) , SNIAS va fi utilizat atât de către personalul din cadrul serviciilor publice de asistență socială de la nivelul primăriilor comunei, orașului, municipiului sau a sectorului municipiului București, cât și de către personalul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială.

Colectarea și prelucrarea datelor necesare acordării venitului minim de incluziune se fac cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și a legislației naționale aplicabile domeniului protecției datelor.

Verificarea datelor și informațiilor cuprinse în cerere și în documentele doveditoare, precum și prelucrarea datelor înscrise în cerere se realizează de către personalul serviciului public de asistență socială de la nivelul primăriei, prin SNIAS și pe baza documentelor justificative solicitate.

În situația în care există informații sau suspiciuni privind veridicitatea datelor cuprinse în cerere, primarul dispune efectuarea verificării în teren, în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării cererii, la solicitanții semnalați de către personalul din cadrul serviciului public de asistență socială.

În vederea efectuării verificării în teren se utilizează fișa de verificare, definită la art. 6 alin. (1) lit. y) , al cărei model se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

În cazul persoanelor singure și familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care solicită și/sau primesc drepturile prevăzute de art. 7 și 25 din Legea nr. 226/2021 , cu modificările ulterioare, este obligatorie efectuarea anuală a verificării în teren a îndeplinirii criteriilor de eligibilitate și a condițiilor de acordare a dreptului prevăzute de prezenta lege, înainte de începerea sezonului rece și, respectiv, după terminarea acestuia.

În situația în care titularul dreptului sau oricare dintre membrii familiei acestuia refuză să furnizeze informațiile necesare pentru completarea fișei prevăzute la alin. (3) se consideră că nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a venitului minim de incluziune.

Răspunderea asupra datelor și informațiilor înscrise în fișa prevăzută la alin. (3) revine exclusiv persoanei/persoanelor care a/au efectuat verificarea în teren și a/au semnat formularul.

Primarul și secretarul unității administrativ-teritoriale răspund, în condițiile legii, de realitatea și legalitatea operațiunilor de verificare în vederea acordării dreptului la venit minim de incluziune.

Odată cu prelucrarea cererii, pentru asigurarea îndeplinirii condiției prevăzute la art. 13 alin. (1) , personalul serviciului public de asistență socială facilitează comunicarea la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă a persoanei apte de muncă și a membrilor apți de muncă din familia solicitantului componentei venitului minim de incluziune reprezentate de ajutorul de incluziune, ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, și transmite online către agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă o solicitare de luare în evidență, acompaniată de datele/informațiile și documentele justificative, scanate, prevăzute de lege.

Agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă, în termen de 5 zile de primirea solicitării prevăzute la alin. (8) , va transmite către serviciului public de asistență socială confirmarea luării în evidență a persoanei respective ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, precum și data programată pentru prezentarea acesteia la serviciul de specialitate al agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, în vederea finalizării procedurii de înregistrare ca persoană în căutarea unui loc de muncă și a întocmirii planului individual de mediere, conform art. 60 din Legea nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

În scopul aplicării eficiente a prevederilor art. 2 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 292/2011 , cu modificările și completările ulterioare, la data înregistrării cererii pentru acordarea dreptului, solicitantul venitului minim de incluziune se înregistrează din oficiu ca solicitant de servicii sociale.

Personalul serviciului public de asistență socială cu atribuții în domeniul serviciilor sociale planifică și realizează vizitele la domiciliul persoanelor/familiilor beneficiare de venit minim de incluziune, înregistrate ca solicitanți de servicii sociale, în vederea efectuării evaluării și a elaborării planului de intervenție, prevăzute la art. 27^1 alin. (2) , după cum urmează

Pentru verificarea corectitudinii datelor furnizate de solicitanți cu privire la componența și veniturile familiei, locuința de domiciliu/reședință, bunurile mobile și imobile deținute, personalul prevăzut la art. 33 alin. (1) solicită toate informațiile disponibile la nivelul autorităților administrației publice locale, iar serviciile de specialitate ale primăriei au obligația să le furnizeze în termen de 5 zile de la solicitare.

În vederea verificării informațiilor declarate de semnatarul cererii, precum și de titularul dreptului, primarul poate solicita altor autorități ale administrației publice locale sau în baza art. 70^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , cu modificările și completările ulterioare, informații privind veniturile și bunurile deținute de acesta sau de membrii familiei sale.

Aprobarea sau respingerea solicitării dreptului la venitul minim de incluziune se face prin dispoziție a primarului, la finalizarea verificărilor prevăzute la art. 33 alin. (1)-(5) .

Dispoziția primarului prevăzută la alin. (1) reprezintă certificarea faptului că solicitantul îndeplinește criteriile de eligibilitate pentru acordarea venitului minim de incluziune, respectiv a uneia sau ambelor componente ale acestuia și conține cuantumul stabilit venitului minim de incluziune.

Dispoziția primarului prin care se respinge solicitarea dreptului la venitul minim de incluziune conține motivele care au condus la respingere.

Dispozițiile primarului se comunică beneficiarilor în maximum 5 zile de la data emiterii acestora.

Modelul dispozițiilor primarului de aprobare sau respingere a cererii de acordare a venitului minim de incluziune se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Dreptul la venitul minim de incluziune se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii.

Primarul și secretarul unității administrativ-teritoriale răspund, în condițiile legii, de realitatea și legalitatea operațiunilor de stabilire a dreptului la venitul minim de incluziune.

Cererile, declarațiile pe propria răspundere, angajamentele de plată și documentele doveditoare prevăzute la art. 29 alin. (1) , precum și dispozițiile primarului referitoare la aprobarea/respingerea/suspendarea/încetarea/modificarea venitului minim de incluziune se păstrează la nivelul serviciului public de asistență socială.

Personalul autorităților administrației publice locale are obligația respectării confidențialității și securității informațiilor și a datelor cu caracter personal în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, precum și a legislației naționale aplicabile domeniului protecției datelor.

Până pe data de 20 a fiecărei luni, personalul agenției teritoriale verifică îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, astfel cum acestea rezultă din datele procesate în cadrul SNIAS, și stabilește cuantumul final al componentelor venitului minim de incluziune pentru care a fost emisă dispoziția primarului prevăzută la art. 36 alin. (1) .

Pentru finalizarea verificării prevăzute la alin. (1) agenția teritorială poate solicita autorităților administrației publice locale și centrale, precum și altor instituții informații și documente referitoare la condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea venitului minim de incluziune, dacă acestea nu se regăsesc în SNIAS.

La finalizarea verificării prevăzute la alin. (1) directorul executiv al agenției teritoriale emite decizia de stabilire a plății, în care se menționează dispoziția primarului și cuantumul venitului minim de incluziune, defalcat pe componente.

Modelul deciziei prevăzute la alin. (3) se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Decizia directorului executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială constituie document de plată pentru venitul minim de incluziune și se comunică titularului acestuia în maximum 10 zile de la data emiterii.

Plata dreptului se realizează în luna următoare celei în care s-a emis decizia de stabilire a plății de către directorul executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială.

Schimbarea, la cerere sau din oficiu, a titularului venitului minim de incluziune se face prin dispoziție scrisă a primarului și se comunică, în termen de 5 zile de la data emiterii, noului titular și, după caz, vechiului titular.

În baza dispoziției scrise a primarului, prevăzută la alin. (1) , disponibilă în cadrul SNIAS, directorul executiv al agenției teritoriale emite o nouă decizie de stabilire a plății pe care o transmite noului titular, în termen de maximum 10 zile de la data emiterii. Primăria va avea acces la noua decizie de plată a dreptului prin accesarea SNIAS.

În situația în care se produc modificări în componența familiei și/sau a veniturilor beneficiarilor de venit minim de incluziune, titularul dreptului are obligația de a depune la primărie, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea, o declarație pe propria răspundere privind modificările intervenite, însoțită de documentele doveditoare, după caz.

După verificarea, conform prevederilor art. 33 , a datelor și informațiilor înscrise în declarația și documentele prevăzute la alin. (1) , în situația în care se constată necesitatea stabilirii unui nou cuantum al venitului minim de incluziune, primarul emite o dispoziție de menținere sau de încetare a dreptului, după caz.

Modelul dispoziției de menținere sau de încetare a dreptului, precum și cel al declarației pe propria răspundere, prevăzute la alin. (1) , se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială verifică datele și informațiile privind componența familiei și veniturile înscrise în declarația și documentele prevăzute la alin. (1) , precum și în dispoziția primarului de menținere sau de încetare a dreptului, existente în SNIAS.

La finalizarea verificării prevăzute la alin. (4) directorul executiv al agenției teritoriale, în baza dispoziției primarului prevăzute la alin. (2) , emite decizia de menținere a plății sau de încetare a acesteia în care se menționează dispoziția primarului. În cazul menținerii plății decizia conține și cuantumul venitului minim de incluziune, defalcat pe componente.

Modelul deciziei prevăzute la alin. (5) se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Decizia prevăzută la alin. (5) se comunică titularului dreptului în termen de 10 zile de la data emiterii.

Procedurile privind solicitarea, verificarea, acordarea dreptului, stabilirea cuantumului și emiterea dispozițiilor, respectiv a deciziilor privind venitul minim de incluziune se realizează în format electronic, în cadrul SNIAS.

Modul de operare a SNIAS se reglementează prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale.

După acordarea venitului minim de incluziune, agenția națională pentru plăți și inspecție socială efectuează, periodic, verificări electronice în cadrul Sistemului Național Informatic pentru Asistență Socială privind menținerea condițiilor care au condus la acordarea dreptului, precum și analize de risc asupra titularilor dreptului, în baza cărora atenționează agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială asupra aspectelor ce pot conduce la modificarea, suspendarea sau încetarea dreptului.

Procedura detaliată privind acordarea dreptului și stabilirea cuantumului acestuia se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.