LEGE nr. 168 din 12 noiembrie 1999 (*actualizata*) privind solutionarea conflictelor de muncă (actualizata până la data de 27 iulie 2007*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Greva constituie o incetare colectiva și voluntara a lucrului intr-o unitate și poate fi declarata pe durata desfășurării conflictelor de interese, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.
Greva poate fi declarata numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului de interese prin procedurile prevăzute de prezenta lege și dacă momentul declanșării a fost adus la cunoștința conducerii unității de către organizatori cu 48 de ore înainte.
Înainte de declanșarea grevei medierea și arbitrajul conflictului de interese sunt obligatorii numai dacă părțile, de comun acord, au decis parcurgerea acestor etape.
Hotărârea de a declara greva se ia de către organizațiile sindicale reprezentative participante la conflictul de interese, cu acordul a cel puțin jumătate din numărul membrilor sindicatelor respective.
Pentru salariații unităților în care nu sunt organizate sindicate reprezentative hotărârea de declarare a grevei se ia prin vot secret, cu acordul a cel puțin unei pătrimi din numărul salariatilor unității sau, după caz, ai subunitatii, compartimentului sau grupului de salariati în care s-a declansat conflictul de interese.
Grevele pot fi de avertisment, propriu-zise și de solidaritate.
Greva de avertisment nu poate avea o durată mai mare de doua ore, dacă se face cu încetarea lucrului, și trebuie, în toate cazurile, sa preceada cu cel puțin 5 zile greva propriu-zisa.
Greva de solidaritate poate fi declarata în vederea sustinerii revendicarilor formulate de salariații din alte unități.
Hotărârea de a declara greva de solidaritate poate fi luata, cu respectarea prevederilor art. 42 alin. (1), de către organizațiile sindicale reprezentative afiliate la aceeasi federatie sau confederatie sindicala la care este afiliat sindicatul organizator. În cazul grevelor de solidaritate prevederile art. 42 alin. (2) nu se aplică.
Greva de solidaritate nu poate avea o durată mai mare de o zi și trebuie anunțată în scris conducerii unității cu cel puțin 48 de ore înainte de data încetării lucrului.
Sindicatele reprezentative sau, după caz, reprezentantii aleși ai salariatilor îi reprezinta pe grevisti, pe toata durata grevei, în relatiile cu unitatea, inclusiv în fața instanțelor judecătorești, în cazurile în care se solicita suspendarea sau încetarea grevei.
Pe durata în care revendicarile formulate de salariati sunt supuse medierii ori arbitrajului acestia nu pot declara greva.
În situația în care, după declararea grevei, jumătate din numărul salariatilor care au hotarat declararea grevei renunta la greva, aceasta inceteaza.
Greva poate fi declarata numai pentru apararea intereselor cu caracter profesional, economic și social ale salariatilor.
Greva nu poate urmări realizarea unor scopuri politice.
Participarea la greva este libera. Nimeni nu poate fi constrans sa participe la greva sau sa refuze sa participe.
Pe durata unei greve declansate intr-o unitate pot inceta activitatea și salariații unor subunitati sau compartimente care nu au participat initial la declanșarea conflictului de interese.
În situațiile prevăzute la alin. (2) revendicarile sunt cele formulate la declanșarea conflictului de interese.
Dacă este posibil, salariații care nu participa la greva își pot continua activitatea.
Salariații aflati în greva trebuie să se abtina de la orice actiune de natura sa impiedice continuarea activității de către cei care nu participa la greva.
Organizatorii grevei, împreună cu conducerea unității au obligația ca pe durata acesteia sa protejeze bunurile unității și să asigure functionarea continua a utilajelor și a instalațiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viața sau pentru sănătatea oamenilor.
Pe durata grevei conducerea unității nu poate fi împiedicată să își desfasoare activitatea de către salariații aflati în greva sau de organizatorii acesteia. Conducerea unității nu poate incadra salariati care să îl inlocuiasca pe cei aflati în greva.
Participarea la greva sau organizarea acesteia, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi, nu reprezinta o încălcare a obligațiilor de serviciu ale salariatilor și nu poate avea consecinte negative asupra grevistilor sau asupra organizatorilor.
Pe durata grevei salariații își mentin toate drepturile ce decurg din contractul individual de muncă, cu excepția drepturilor salariale.
Conducerile unităților pot solicita suspendarea grevei pe un termen de cel mult 30 de zile de la data începerii sau continuarii grevei, dacă prin aceasta s-ar pune în pericol viața sau sănătatea oamenilor.
Cererea de suspendare se adreseaza curtii de apel în a carei circumscriptie își are sediul unitatea și se solutioneaza în termen de 7 zile de la înregistrare.
Hotărârile pronuntate sunt irevocabile.
În timpul grevei organizatorii acesteia continua negocierile cu conducerea unității, în vederea satisfacerii revendicarilor care formeaza obiectul conflictului de interese.
În cazul în care organizatorii grevei și conducerea unității ajung la un acord, conflictul de interese este solutionat și greva inceteaza.
Refuzul organizatorilor grevei de a îndeplini obligația prevăzută la alin. (1) atrage raspunderea patrimoniala a acestora pentru pagubele cauzate unității.
Dacă unitatea apreciaza ca greva a fost declarata ori continua cu nerespectarea legii, ea se poate adresa tribunalului în a cărui circumscriptie își are sediul unitatea cu o cerere prin care se solicita instanței încetarea grevei.
Tribunalul fixeaza termen pentru solutionarea cererii de incetare a grevei, care nu poate fi mai mare de 3 zile de la data înregistrării acesteia, și dispune citarea părților.
Tribunalul examineaza cererea prin care se solicita încetarea grevei și pronunță de urgenta o hotărâre prin care, după caz
respinge cererea unității
admite cererea unității și dispune încetarea grevei ca fiind ilegala. (2) Hotărârile pronuntate de tribunal sunt definitive.
Tribunalul și Curtea de apel solutioneaza cererea sau, după caz, recursul, potrivit procedurii prevăzute pentru solutionarea conflictelor de muncă.
În cazul în care dispune încetarea grevei ca fiind ilegala, instantele, la cererea celor interesati, pot obliga persoanele vinovate de declanșarea grevei ilegale la plata unor despăgubiri.
În situația în care greva s-a derulat pe o durată de 20 de zile, fără ca părțile implicate sa fi ajuns la o înțelegere, și dacă continuarea grevei ar fi de natura sa afecteze interese de ordin umanitar, conducerea unității poate supune conflictul de interese unei comisii de arbitraj.
Cererea de arbitrare se adreseaza organelor care au efectuat concilierea conflictului de interese.
Nu pot declara greva: procurorii, judecatorii, personalul Ministerului Apararii și al instituțiilor și structurilor din subordinea sau coordonarea acestuia, personalul angajat de fortele armate straine stationate pe teritoriul României, personalul militar și funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative și din instituțiile și structurile din subordinea sau coordonarea acestuia, personalul militar al Serviciului Roman de Informații, al Serviciului de Informații Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, precum și alte categorii de personal cărora, prin legi organice, li se interzice exercitarea acestui drept.
Personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel nu poate declara greva din momentul plecarii în misiune și până la terminarea acesteia.
Personalul imbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion românesc poate declara greva numai cu respectarea normelor stabilite prin conventii internationale ratificate de statul român.
În unitatile sanitare și de asistența sociala, de telecomunicatii, ale radioului și televiziunii publice, în unitatile de transporturi pe caile ferate, inclusiv pentru gardienii feroviari, în unitatile care asigura transportul în comun și salubritatea localitatilor, precum și aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrica, căldură și apa, greva este permisa cu condiția ca organizatorii și conducătorii grevei să asigure serviciile esentiale, dar nu mai puțin de o treime din activitatea normala, cu satisfacerea necesitatilor minime de viața ale comunitatilor locale.
Salariații din unitatile sistemului energetic național, din unitatile operative de la sectoarele nucleare, din unitatile cu foc continuu pot declara greva cu condiția asigurarii a cel puțin unei treimi din activitate, care să nu puna în pericol viața și sănătatea oamenilor și care să asigure functionarea instalațiilor în deplina siguranța.
Sunt conflicte de drepturi urmatoarele
conflictele în legătură cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă
conflictele în legătură cu executarea contractelor colective de muncă.
Sunt, de asemenea, considerate conflicte de drepturi urmatoarele
conflictele în legătură cu plata unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de părți prin neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligațiilor stabilite prin contractul individual de muncă
conflictele în legătură cu constatarea nulitatii contractelor individuale sau colective de muncă ori a unor clauze ale acestora
conflictele în legătură cu constatarea încetării aplicarii contractelor colective de muncă.
Nu sunt considerate conflicte de drepturi, în sensul prezentei legi, conflictele dintre unitatile și persoanele care presteaza diferite activități acestora, în temeiul altor contracte decat contractul individual de muncă.
Conflictele de drepturi se solutioneaza de către instantele judecătorești.
Instantele judecătorești competente sa judece cereri referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se stabilesc prin lege.
Cererile referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se adreseaza instanței judecătorești competente în a carei circumscriptie își are sediul unitatea.
Cererile pot fi formulate de cei ale caror drepturi au fost incalcate, după cum urmeaza
masurile unilaterale de executare, modificare suspendare sau incetare a contractului de muncă, inclusiv deciziile de imputare sau angajamentele de plată a unor sume de bani, pot fi contestate în termen de 30 de zile de la data la care cel interesat a luat cunoștința de măsura dispusa
constatarea nulitatii unui contract individual sau colectiv de muncă poate fi ceruta de părți pe întreaga perioadă în care contractul respectiv este în fiinta
constatarea încetării unui contract colectiv de muncă poate fi ceruta până la incheierea unui nou contract colectiv de muncă
plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate și restituirea unor sume care au format obiectul unor plati nedatorate pot fi cerute de salariati în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
Cererile referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se judeca în regim de urgenta.
Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 10 zile.
Părțile sunt legal citate, dacă citatia le-a fost inmanata cel puțin cu o zi inaintea judecarii.
În cazul în care sunt contestate măsuri unilaterale dispuse de unitate, aceasta are obligația ca, până la prima zi de infatisare, să depună dovezile în baza cărora a luat măsura respectiva.
La prima zi de infatisare, înainte de intrarea în dezbateri, instanța are obligația de a incerca stingerea conflictului de drepturi prin impacarea părților.
În cazul în care judecata continua, administrarea probelor se va face cu respectarea regimului de urgenta al judecarii conflictelor de drepturi.
Instanța poate să decada din beneficiul probei admise partea care intarzie nejustificat administrarea acesteia.
Hotărârile prin care se solutioneaza fondul cauzei se pronunță în ziua în care au luat sfârșit dezbaterile.
În situații deosebite pronuntarea poate fi amanata cel mult două zile.
Hotărârile instanței de fond sunt definitive.
Hotărârile motivate ale instanței de fond se redacteaza și se comunică părților în termen de cel mult 15 zile de la pronuntare.
Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotărârii pronuntate de instanța de fond.
În caz de admitere a recursului, instanța va judeca în fond cauza.
Prevederile alin. (1) nu se aplică în urmatoarele situații
solutionarea cauzei de instanța de fond s-a facut cu incalcarea prevederilor legale referitoare la competența
judecata în fond a avut loc în lipsa părții care nu a fost legal citata.
Dispozitiile prezentei legi referitoare la procedura de solutionare a conflictelor de drepturi se completeaza în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedura civila.
Neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive privind plata salariilor în termen de 15 zile calculate de la data cererii de executare adresate unității de partea interesata constituie infractiune și se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 6 luni ori cu amendă.
Neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive privind reintegrarea în munca a unui salariat constituie infractiune și se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 1 an ori cu amendă.
Impacarea părților inlatura raspunderea penala.
Declararea grevei de către organizatori, cu incalcarea condițiilor prevăzute la art. 50 alin. (1) sau la art. 63-66, constituie infractiune și se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă, dacă fapta nu intruneste elementele unei infractiuni pentru care legea penala prevede o pedeapsă mai grava.
Fapta persoanei care, prin amenintari ori prin violente, împiedica sau obliga un salariat sau un grup de salariati sa participe la greva sau sa munceasca în timpul grevei, constituie contraventie și se sancționează cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei, dacă fapta nu a fost savarsita în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerata infractiune.
Prevederile alin. (1) se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 32/1968 *) privind stabilirea și sanctionarea contraventiilor, cu modificările și completările ulterioare.
Contraventiile prevăzute la alin. (1) se constata și se sancționează de persoanele stabilite prin ordin al ministrului muncii și protectiei sociale.
Nerespectarea prevederilor art. 52 atrage raspunderea materiala, contraventionala, civila sau penala, după caz, dacă faptele savarsite în timpul grevei atrag aceasta raspundere. ------------ *) Legea nr. 32/1968 a fost abrogata de alin. (2) al art. 51 din ORDONANTA nr. 2 din 12 iulie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 410 din 25 iulie 2001.
Toate actele de procedura intocmite potrivit dispozițiilor prezentei legi sunt scutite de taxa de timbru judiciar.
Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2000.
Pe aceeasi data se abroga Legea nr. 15/1991 pentru solutionarea conflictelor colective de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 11 februarie 1991, art. 174-179 din Codul muncii, aprobat prin Legea nr. 10/1972 *), publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 140 din 1 decembrie 1972, precum și orice alte dispozitii contrare.