LEGE nr. 164 din 7 aprilie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind pensiile militare de stat (actualizată până la data de 6 iunie 2003*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Au dreptul la pensie de invaliditate cadrele militare care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă datorită
producerii unor accidente în timpul și din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar și tuberculozei
accidentelor sau bolilor care nu au legătura cu îndeplinirea serviciului militar.
Pensia de invaliditate se determina în raport cu gradul de pierdere a capacității de muncă, astfel
invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, precum și afectarea capacității de autoservire, necesitand îngrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane
invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi fără ajutorul altei persoane
invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând sa presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezerva.
Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate se aproba prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), cu avizul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și al Ministerului Sănătății și Familiei.
Încadrarea în grad de invaliditate se face de comisii de expertiza medico-militară. Constituirea, organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de expertiza medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naționale, ministrul de interne și directorul Serviciului Roman de Informații.
Comisiile de expertiza medico-militară de pe lângă spitalele militare emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militară a Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne sau Serviciului Roman de Informații, după caz.
Împotriva deciziilor medicale emise în condițiile alin. (2) se poate face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militară.
Termenul de rezolvare a contestațiilor este de 30 de zile de la data înregistrării.
Deciziile comisiilor centrale de expertiza medico-militară, date în soluționarea contestațiilor prevăzute la alin. (3), pot fi contestate la instanțele judecătorești competente, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Deciziile medicale de încadrare sau de neincadrare în grade de invaliditate, necontestate în termen, rămân definitive.
Cadrele militare în activitate care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătura cu îndeplinirea serviciului militar beneficiază de pensia de invaliditate numai dacă îndeplinesc cel puțin jumătate din condițiile de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează: ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Vârsta cadrului militar Vechimea în serviciu realizată în momentul ivirii invaliditatii anterior ivirii invaliditatii (ani) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── sub 25 de ani 5 25-31 de ani 8 31-37 de ani 11 37-43 de ani 14 43-49 de ani 18 49-55 de ani 22 peste 55 de ani 25 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Au dreptul la pensie militară de invaliditate și cei care la data ivirii invaliditatii nu mai aveau calitatea de cadru militar în activitate, dar îndeplinesc condiția de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).
În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul și din cauza serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar sau tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.
La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adauga, pentru fiecare an potențial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente
1% pentru invaliditate de gradul I
0,8% pentru invaliditate de gradul II
0,6% pentru invaliditate de gradul III.
Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condițiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 31, va fi diminuat după cum urmează
cu 10% pentru gradul I de invaliditate
cu 15% pentru gradul II de invaliditate
cu 20% pentru gradul III de invaliditate.
Pensionării încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizație de însoțitor, în afară pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Pensionării de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medico-militară.
După fiecare revizuire comisiile de expertiza medicomilitara emit o noua decizie medicală prin care se stabilește, după caz
menținerea în același grad de invaliditate
încadrarea în alt grad de invaliditate
încetarea calității de pensionar de invaliditate ca urmare a redobandirii capacității de muncă.
Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.
Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.
Revizuirea medicală periodică se poate face și la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat în termenul de revizuire, dar numai până la împlinirea vârstei de 55 de ani.
Nu sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionării de invaliditate care
prezintă invaliditati ireversibile
au împlinit vârsta prevăzută la alin. (5)
beneficiază de pensie în condițiile art. 13 lit. b) și ale art. 14 lit. b).
La împlinirea vârstelor prevăzute de prezenta lege pentru obținerea pensiei militare de serviciu pentru limita de vârsta pensionării de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajeaza. Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I își mențin dreptul la indemnizația de însoțitor, indiferent de pensia pentru care optează.
Au dreptul la pensie de urmaș copiii și soțul supraviețuitor, dacă persoana decedata era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii militare de stat.
Copiii au dreptul la pensie de urmaș
până la împlinirea vârstei de 16 ani
dacă își continua studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani
dacă sunt elevi sau studenți militari ai instituțiilor militare sau civile de învățământ, până la obținerea primului grad de ofițeri, maistru militar sau subofițer, fără a depăși vârsta de 26 de ani
pe toată durata invaliditatii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se afla în una dintre situațiile prevăzute la lit. a), b) sau c).
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de Legea nr. 19/2000 , dacă a avut cel puțin 15 ani de căsătorie cu persoana decedata.
În cazul în care durata căsătoriei este mai mica de 15 ani, dar cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârsta, pe timpul cat este invalid de gradul I sau II, dacă a avut cel puțin un an de căsătorie cu persoana decedata.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârsta și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs în timpul activității, ca urmare a unui accident în timpul și din cauza serviciului, a unui accident asimilat acestuia conform legii, a unei boli contractate în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar, asimilată unei boli profesionale, sau a tuberculozei și dacă nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.
Soțul supraviețuitor care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 39 sau la art. 40 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.
Soțul supraviețuitor care are în îngrijire, la data decesului susținătorului, unul sau mai mulți copii în vârsta de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmaș până la împlinirea vârstei de 7 ani a ultimului copil, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.
Pensia de urmaș se calculează, după caz, din: a) pensia de serviciu pentru limita de vârsta aflată în plata sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, sustinatorul decedat
pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limita de vârsta și era în plata cu pensie anticipata, pensie anticipata parțială, pensie de invaliditate de orice grad sau ar fi avut dreptul, în condițiile legii, la una dintre aceste categorii de pensii.
Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din pensia susținătorului prevăzută la alin. (1), în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel
pentru un singur urmaș 50%
pentru 2 urmași 75%
pentru 3 sau mai mulți urmași 100%.
Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți, reprezintă însumarea drepturilor de urmaș calculate după fiecare părinte.
În cazul modificării numărului de urmași pensia se recalculează în conformitate cu dispozițiile art. 43 alin. (2).
Soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Beneficiarii pensiei de urmaș prevăzuți la art. 38 lit. d) și la art. 40 alin. (1) sunt expertizati, supuși revizuirii medicale în condițiile art. 35 și au obligația de a urma programele recuperatorii conform acelorași reglementări prevăzute pentru pensia de invaliditate în sistemul public de pensii.
Cuantumul pensiilor militare se actualizează după cum urmează
în funcție de posibilitățile financiare, în cursul execuției bugetare, prin indexare cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflației, prin hotărâre a Guvernului
în situațiile în care măsurile de protecție socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad și/sau soldelor de funcție ale cadrelor militare în activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condițiile prevăzute la lit. a).
Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 79, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b). -------------- *) NOTA C.T.C
S
Piatra-Neamț: Conform alin. (1) al art. 6 din HOTĂRÂREA nr. 1.301 din 20 noiembrie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 864 din 29 noiembrie 2002, pensiile militare, cuvenite sau aflate în plata în luna decembrie 2002, stabilite în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, se indexează cu 6%. Conform art. 6 din HOTĂRÂREA nr. 218 din 27 februarie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 144 din 5 martie 2003, pensiile militare, cuvenite sau aflate în plata în luna februarie 2003, stabilite în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, se indexează cu un procent de 3,5%. Conform art. 6 din HOTĂRÂREA nr. 614 din 29 mai 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 392 din 6 iunie 2003, pensiile militare, cuvenite sau aflate în plata în luna mai 2003, stabilite în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, se indexează începând cu luna iunie 2003 cu 2,7%.
Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procura specială, a tutorelui sau curatorului acesteia, adresată, după caz, astfel
La Ministerul Apărării Naționale: ──────────────────────────────────── a) unității militare din care a făcut parte militarul, dacă acesta îndeplinește condițiile de pensionare la trecerea în rezerva sau direct în retragere
centrului militar județean, în cazul celor care îndeplinesc condițiile de pensionare după data iesirii din rândul cadrelor militare în activitate
La Ministerul de Interne și la Serviciul Roman de Informații: ──────────────────────────────────────────────────────────────── a) unității militare din care a făcut parte la data trecerii în rezerva sau direct în retragere
inspectoratului județean sau secției de informații, centrului militar din raza de domiciliu a urmașilor pensionarilor militari decedați.
Pentru cadrele militare care aparțin Ministerului Justiției, precum și pentru cele detașate pentru a executa misiuni în afară instituțiilor menționate la art. 5 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justiției, respectiv prin cele ale unităților din care au fost detașate.
Pentru cadrele militare care aparțin Ministerului Justiției, Serviciului de Protecție și Paza, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale cererile de pensionare se depun la organele aparținând Ministerului Apărării Naționale și, respectiv, Ministerului de Interne, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaș, ai căror sustinatori decedați au fost pensionari militari, cererea și actele de pensionare se pot depune și la organele de pensii în a căror evidenta s-au aflat sustinatorii.
În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 49 sunt obligate sa întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise.
Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conțină în mod obligatoriu și decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabilește prin ordin comun al ministrului apărării naționale, ministrului de interne și directorului Serviciului Roman de Informații.
Dosarul de pensionare se întocmește și se depune la organul de pensii constituit la nivelul instituțiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), de către organele prevăzute la art. 49, în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat cererea.
Drepturile de pensie se stabilesc și se plătesc astfel
de la data încetării plății soldelor cadrelor militare sau, după caz, a soldei sau pensiei susținătorului decedat, dacă cererea, împreună cu toate actele necesare, a fost depusa la organul de pensii în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situații
din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusa la organul de pensii peste termenul prevăzut la lit. a).
Pentru persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare ulterior datei iesirii din rândul cadrelor militare în activitate sau ulterior decesului susținătorului pensia se stabilește și se plătește cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la organul de pensii.
Stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de organele de pensii în termen de 45 de zile de la data depunerii dosarului de pensionare. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt și de drept care au condus la admiterea sau la respingerea cererii de pensionare, precum și termenul în care poate fi introdusă contestația.
Deciziile de pensie se comunică în scris persoanelor care au solicitat pensionarea în termen de 10 zile de la data emiterii.
Împotriva deciziilor emise în condițiile art. 53 se poate introduce contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații pensii care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Roman de Informații.
Componenta nominală a comisiilor menționate la alin. (1) se stabilește prin ordin al ministrului apărării naționale, al ministrului de interne sau al directorului Serviciului Roman de Informații, după caz.
Deciziile comisiilor de contestații pot fi atacate în instanța potrivit Legii nr. 19/2000 .
Deciziile de pensie necontestate în termen, precum și deciziile comisiilor de contestații, care nu au fost atacate la instanțele judecătorești, sunt definitive.
Comisia de contestații soluționează contestațiile în termenul prevăzut de lege.
În cazul în care organele de pensii constata unele erori în stabilirea și plata drepturilor de pensie se vor opera revizuirile și modificările legale.
Plata pensiilor se face lunar.
Pensia se plătește personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procura specială sau reprezentantului legal al acestuia.
Modalitățile de plată a pensiilor se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naționale, ministrului de interne și directorului Serviciului Roman de Informații.
Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care
beneficiarul a decedat
beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia
beneficiarul pensiei de urmaș a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracțiunea de omor sau tentativa de omor comisă asupra susținătorului.
Instanțele judecătorești au obligația ca, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), sa comunice în scris aceasta situație organelor de pensii ale instituțiilor menționate la art. 5 alin. (1).
Plata pensiei se suspenda începând cu luna următoare celei în care
pensionarul își stabilește domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenție de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plătește de celălalt stat
pensionarul a fost concentrat sau mobilizat
beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică
copilul urmaș nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 38 lit. b)-d)
soțul supraviețuitor, beneficiarul unei pensii de urmaș, se recasatoreste.
Plata indemnizației de însoțitor se suspenda pe timpul cat pensionarul de invaliditate gradul I, cu excepția nevazatorilor, este internat în instituții de asistența socială sau în unități medicale specializate, în care se asigura supraveghere și îngrijire permanenta.
Reluarea în plata a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusa în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendării.
În situația în care cererea de reluare în plata a fost depusa după expirarea termenului de 30 de zile plata se face începând cu luna următoare celei în care a fost depusa cererea.
Reluarea în plata a pensiei de urmaș suspendate ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 38 lit. b)-d) se face de la data începerii anului școlar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.
Pot cumula pensia de urmaș cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora
copiii urmași, orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, până la vârstele prevăzute la art. 38 lit. a)-c)
nevazatorii care beneficiază de pensie.
Beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în munca după trecerea în rezerva pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobandita după pensionare în condițiile prevăzute de Legea nr. 19/2000 .
Deciziile de pensie ale pensionarilor militari rechemati în rândul cadrelor militare în activitate se revoca.
Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul s-a prezentat la unitatea în care a fost încadrat.
Unitatea și militarii rechemati în rândul cadrelor militare în activitate pot cere oricând pensionarea în condițiile prezentei legi.
La o noua trecere în rezerva vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adauga timpul servit după rechemarea în rândul cadrelor militare în activitate.
În baza de calcul a pensiei se iau soldele prevăzute la art. 21.
Beneficiarul dreptului de pensie este obligat sa comunice organului de pensii modificarea privind condițiile de acordare și plata a pensiei, în termen de 15 zile de la apariția acesteia.
Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul și, după caz, drepturile de pensie cuvenite și neachitate până la deces, se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor, părinților sau, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.
Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripție.
Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari în termenul de prescripție de 3 ani.
Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie, ca urmare a unei infracțiuni săvârșite de pensionarul militar, se recuperează de la acesta de la data primei plati a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente până la recuperarea integrală a prejudiciului.
Debitele stabilite potrivit alin. (2), rămase nerecuperate de la pensionării decedați, se recuperează de la moștenitori, în condițiile dreptului comun.
Recuperarea sumelor prevăzute la art. 66 se face pe baza deciziei emise de organele de pensii din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Roman de Informații, după caz, care constituie titlu executoriu.
Debitele provenite din drepturile de pensie și asigurări sociale, care nu pot fi recuperate de organele de pensii militare, vor fi transmise organelor financiare cu atribuții în acest sens.
Sumele provenite din recuperarea debitelor vor fi virate la bugetul de stat.
Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.