LEGE nr. 164 din 7 aprilie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind pensiile militare de stat (actualizată până la data de 6 iunie 2003*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Pensia de serviciu poate fi
pentru limita de vârsta
anticipata
anticipata parțială.
Au dreptul la pensie de serviciu pentru limita de vârsta cadrele militare în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții
vârsta de 55 de ani
vechime minima în serviciu de 30 de ani bărbații și 25 de ani femeile, din care efectiv ca militar 15 ani bărbații și 10 ani femeile.
Au dreptul la pensie de serviciu anticipata cadrele militare în activitate care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la art. 12 lit. b) și se afla în una dintre următoarele situații
au împlinit vârsta de 50 de ani și sunt trecute în rezerva ca urmare a implinirii limitei de vârsta în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare sau ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale
sunt trecute în rezerva sau direct în retragere ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiza medico-militară.
Au dreptul la pensie de serviciu anticipata parțială cadrele militare în activitate, indiferent de vârsta, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani ca militar, și care se afla în una dintre următoarele situații
sunt trecute în rezerva ca urmare a implinirii limitei de vârsta în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995 sau ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale
sunt trecute în rezerva sau direct în retragere ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiza medico-militară.
Cuantumul pensiei anticipate parțiale pentru cadrele militare în activitate prevăzute la alin. (1) se calculează proporțional cu numărul anilor de serviciu.
Cadrele militare care la data trecerii în rezerva nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime în serviciul militar de cel puțin 15 ani pentru bărbați și 10 ani pentru femei, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstelor standard prevăzute în Legea nr. 19/2000 , proporțional cu numărul anilor de serviciu militar.
Cadrele militare care se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) sau c) beneficiază de pensie de serviciu anticipata sau anticipata parțială astfel
la împlinirea vârstei de 50 de ani bărbații și 45 de ani femeile, dacă și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă deosebite cel puțin 20 de ani efectiv, din care cel puțin 10 ani efectiv ca militar
la împlinirea vârstei de 45 de ani bărbații și 40 de ani femeile, dacă și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă speciale cel puțin 15 ani efectiv, din care cel puțin 10 ani efectiv ca militar.
Cadrele militare în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal navigant pe aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament și cercetare, supersonice, precum și scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipata sau anticipata parțială la cerere, indiferent de vârsta, dacă au o vechime de cel puțin 10 ani efectiv ca militar.
Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situații
a avut calitatea de cadru militar în activitate
a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituții militare de învățământ pentru formarea cadrelor militare
a fost concentrata sau mobilizata ca rezervist
a fost în captivitate.
Dovada privind vechimea în serviciul militar și celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fișa de pensie întocmită pe baza datelor din fișa matricola sau din alte documente legale.
Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în alta calitate decât cea de militar, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit Legii nr. 19/2000 .
În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fracțiuni de cel puțin 6 luni, acestea se intregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează.
Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie și a altor drepturi de asigurări sociale.
În situația prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu.
Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 17, care sunt recunoscute ca perioade de contribuție în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele doua sisteme.
Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară bruta avută în ultima luna de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezerva.
În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcție în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute din această perioadă, mai puțin solda de grad. La media obținută se adauga solda de grad prevăzută la alin. (1).
Pensia de serviciu pentru limita de vârsta și pensia anticipata se determina în procente din baza de calcul, astfel
pentru activitatea desfășurata în condiții normale, 60%
pentru activitatea desfășurata în condiții deosebite, 62%
pentru activitatea desfășurata în condiții speciale, 64%.
Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfășurata în condiții deosebite sau speciale se acordă cadrelor militare care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în condiții deosebite sau 15 ani în condiții speciale. Dacă au lucrat mai puțin, la procentele corespunzătoare activității desfășurate în condiții normale se acordă un spor proporțional cu timpul efectiv lucrat în condiții speciale sau deosebite.
Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiții
1 an și 3 luni în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții deosebite
1 an și 6 luni în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale
2 ani în situație de război sau în alte condiții prevăzute prin hotărâre a Guvernului.
Cadrele militare care au o vechime în serviciu mai mare de 30 de ani bărbații și 25 de ani femeile beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.
Pensia de serviciu stabilită în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.
Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în munca, pe durata nedeterminată sau pe durata determinata, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcției în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în munca, dobândite până la data pensionării.
Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.
Au dreptul la pensie de invaliditate cadrele militare care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă datorită
producerii unor accidente în timpul și din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar și tuberculozei
accidentelor sau bolilor care nu au legătura cu îndeplinirea serviciului militar.
Pensia de invaliditate se determina în raport cu gradul de pierdere a capacității de muncă, astfel
invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, precum și afectarea capacității de autoservire, necesitand îngrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane
invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi fără ajutorul altei persoane
invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând sa presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezerva.
Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate se aproba prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), cu avizul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și al Ministerului Sănătății și Familiei.
Încadrarea în grad de invaliditate se face de comisii de expertiza medico-militară. Constituirea, organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de expertiza medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naționale, ministrul de interne și directorul Serviciului Roman de Informații.
Comisiile de expertiza medico-militară de pe lângă spitalele militare emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militară a Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne sau Serviciului Roman de Informații, după caz.
Împotriva deciziilor medicale emise în condițiile alin. (2) se poate face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militară.
Termenul de rezolvare a contestațiilor este de 30 de zile de la data înregistrării.
Deciziile comisiilor centrale de expertiza medico-militară, date în soluționarea contestațiilor prevăzute la alin. (3), pot fi contestate la instanțele judecătorești competente, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Deciziile medicale de încadrare sau de neincadrare în grade de invaliditate, necontestate în termen, rămân definitive.
Cadrele militare în activitate care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătura cu îndeplinirea serviciului militar beneficiază de pensia de invaliditate numai dacă îndeplinesc cel puțin jumătate din condițiile de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează: ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Vârsta cadrului militar Vechimea în serviciu realizată în momentul ivirii invaliditatii anterior ivirii invaliditatii (ani) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── sub 25 de ani 5 25-31 de ani 8 31-37 de ani 11 37-43 de ani 14 43-49 de ani 18 49-55 de ani 22 peste 55 de ani 25 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Au dreptul la pensie militară de invaliditate și cei care la data ivirii invaliditatii nu mai aveau calitatea de cadru militar în activitate, dar îndeplinesc condiția de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).
În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul și din cauza serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar sau tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.
La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adauga, pentru fiecare an potențial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente
1% pentru invaliditate de gradul I
0,8% pentru invaliditate de gradul II
0,6% pentru invaliditate de gradul III.
Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condițiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 31, va fi diminuat după cum urmează
cu 10% pentru gradul I de invaliditate
cu 15% pentru gradul II de invaliditate
cu 20% pentru gradul III de invaliditate.
Pensionării încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizație de însoțitor, în afară pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Pensionării de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medico-militară.
După fiecare revizuire comisiile de expertiza medicomilitara emit o noua decizie medicală prin care se stabilește, după caz
menținerea în același grad de invaliditate
încadrarea în alt grad de invaliditate
încetarea calității de pensionar de invaliditate ca urmare a redobandirii capacității de muncă.
Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.
Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.
Revizuirea medicală periodică se poate face și la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat în termenul de revizuire, dar numai până la împlinirea vârstei de 55 de ani.
Nu sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionării de invaliditate care
prezintă invaliditati ireversibile
au împlinit vârsta prevăzută la alin. (5)
beneficiază de pensie în condițiile art. 13 lit. b) și ale art. 14 lit. b).
La împlinirea vârstelor prevăzute de prezenta lege pentru obținerea pensiei militare de serviciu pentru limita de vârsta pensionării de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajeaza. Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I își mențin dreptul la indemnizația de însoțitor, indiferent de pensia pentru care optează.
Au dreptul la pensie de urmaș copiii și soțul supraviețuitor, dacă persoana decedata era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii militare de stat.
Copiii au dreptul la pensie de urmaș
până la împlinirea vârstei de 16 ani
dacă își continua studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani
dacă sunt elevi sau studenți militari ai instituțiilor militare sau civile de învățământ, până la obținerea primului grad de ofițeri, maistru militar sau subofițer, fără a depăși vârsta de 26 de ani
pe toată durata invaliditatii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se afla în una dintre situațiile prevăzute la lit. a), b) sau c).
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de Legea nr. 19/2000 , dacă a avut cel puțin 15 ani de căsătorie cu persoana decedata.
În cazul în care durata căsătoriei este mai mica de 15 ani, dar cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârsta, pe timpul cat este invalid de gradul I sau II, dacă a avut cel puțin un an de căsătorie cu persoana decedata.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârsta și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs în timpul activității, ca urmare a unui accident în timpul și din cauza serviciului, a unui accident asimilat acestuia conform legii, a unei boli contractate în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar, asimilată unei boli profesionale, sau a tuberculozei și dacă nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.
Soțul supraviețuitor care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 39 sau la art. 40 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.
Soțul supraviețuitor care are în îngrijire, la data decesului susținătorului, unul sau mai mulți copii în vârsta de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmaș până la împlinirea vârstei de 7 ani a ultimului copil, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.
Pensia de urmaș se calculează, după caz, din: a) pensia de serviciu pentru limita de vârsta aflată în plata sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, sustinatorul decedat
pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limita de vârsta și era în plata cu pensie anticipata, pensie anticipata parțială, pensie de invaliditate de orice grad sau ar fi avut dreptul, în condițiile legii, la una dintre aceste categorii de pensii.
Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din pensia susținătorului prevăzută la alin. (1), în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel
pentru un singur urmaș 50%
pentru 2 urmași 75%
pentru 3 sau mai mulți urmași 100%.
Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți, reprezintă însumarea drepturilor de urmaș calculate după fiecare părinte.
În cazul modificării numărului de urmași pensia se recalculează în conformitate cu dispozițiile art. 43 alin. (2).
Soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Beneficiarii pensiei de urmaș prevăzuți la art. 38 lit. d) și la art. 40 alin. (1) sunt expertizati, supuși revizuirii medicale în condițiile art. 35 și au obligația de a urma programele recuperatorii conform acelorași reglementări prevăzute pentru pensia de invaliditate în sistemul public de pensii.
Cuantumul pensiilor militare se actualizează după cum urmează
în funcție de posibilitățile financiare, în cursul execuției bugetare, prin indexare cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflației, prin hotărâre a Guvernului
în situațiile în care măsurile de protecție socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad și/sau soldelor de funcție ale cadrelor militare în activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condițiile prevăzute la lit. a).
Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 79, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b). -------------- *) NOTA C.T.C
S
Piatra-Neamț: Conform alin. (1) al art. 6 din HOTĂRÂREA nr. 1.301 din 20 noiembrie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 864 din 29 noiembrie 2002, pensiile militare, cuvenite sau aflate în plata în luna decembrie 2002, stabilite în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, se indexează cu 6%. Conform art. 6 din HOTĂRÂREA nr. 218 din 27 februarie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 144 din 5 martie 2003, pensiile militare, cuvenite sau aflate în plata în luna februarie 2003, stabilite în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, se indexează cu un procent de 3,5%. Conform art. 6 din HOTĂRÂREA nr. 614 din 29 mai 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 392 din 6 iunie 2003, pensiile militare, cuvenite sau aflate în plata în luna mai 2003, stabilite în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, se indexează începând cu luna iunie 2003 cu 2,7%.