LEGE nr. 164 din 7 aprilie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind pensiile militare de stat (actualizată până la data de 6 iunie 2003*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procura specială, a tutorelui sau curatorului acesteia, adresată, după caz, astfel
La Ministerul Apărării Naționale: ──────────────────────────────────── a) unității militare din care a făcut parte militarul, dacă acesta îndeplinește condițiile de pensionare la trecerea în rezerva sau direct în retragere
centrului militar județean, în cazul celor care îndeplinesc condițiile de pensionare după data iesirii din rândul cadrelor militare în activitate
La Ministerul de Interne și la Serviciul Roman de Informații: ──────────────────────────────────────────────────────────────── a) unității militare din care a făcut parte la data trecerii în rezerva sau direct în retragere
inspectoratului județean sau secției de informații, centrului militar din raza de domiciliu a urmașilor pensionarilor militari decedați.
Pentru cadrele militare care aparțin Ministerului Justiției, precum și pentru cele detașate pentru a executa misiuni în afară instituțiilor menționate la art. 5 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justiției, respectiv prin cele ale unităților din care au fost detașate.
Pentru cadrele militare care aparțin Ministerului Justiției, Serviciului de Protecție și Paza, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale cererile de pensionare se depun la organele aparținând Ministerului Apărării Naționale și, respectiv, Ministerului de Interne, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaș, ai căror sustinatori decedați au fost pensionari militari, cererea și actele de pensionare se pot depune și la organele de pensii în a căror evidenta s-au aflat sustinatorii.
În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 49 sunt obligate sa întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise.
Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conțină în mod obligatoriu și decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabilește prin ordin comun al ministrului apărării naționale, ministrului de interne și directorului Serviciului Roman de Informații.
Dosarul de pensionare se întocmește și se depune la organul de pensii constituit la nivelul instituțiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), de către organele prevăzute la art. 49, în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat cererea.
Drepturile de pensie se stabilesc și se plătesc astfel
de la data încetării plății soldelor cadrelor militare sau, după caz, a soldei sau pensiei susținătorului decedat, dacă cererea, împreună cu toate actele necesare, a fost depusa la organul de pensii în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situații
din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusa la organul de pensii peste termenul prevăzut la lit. a).
Pentru persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare ulterior datei iesirii din rândul cadrelor militare în activitate sau ulterior decesului susținătorului pensia se stabilește și se plătește cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la organul de pensii.
Stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de organele de pensii în termen de 45 de zile de la data depunerii dosarului de pensionare. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt și de drept care au condus la admiterea sau la respingerea cererii de pensionare, precum și termenul în care poate fi introdusă contestația.
Deciziile de pensie se comunică în scris persoanelor care au solicitat pensionarea în termen de 10 zile de la data emiterii.
Împotriva deciziilor emise în condițiile art. 53 se poate introduce contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații pensii care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Roman de Informații.
Componenta nominală a comisiilor menționate la alin. (1) se stabilește prin ordin al ministrului apărării naționale, al ministrului de interne sau al directorului Serviciului Roman de Informații, după caz.
Deciziile comisiilor de contestații pot fi atacate în instanța potrivit Legii nr. 19/2000 .
Deciziile de pensie necontestate în termen, precum și deciziile comisiilor de contestații, care nu au fost atacate la instanțele judecătorești, sunt definitive.
Comisia de contestații soluționează contestațiile în termenul prevăzut de lege.
În cazul în care organele de pensii constata unele erori în stabilirea și plata drepturilor de pensie se vor opera revizuirile și modificările legale.
Plata pensiilor se face lunar.
Pensia se plătește personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procura specială sau reprezentantului legal al acestuia.
Modalitățile de plată a pensiilor se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naționale, ministrului de interne și directorului Serviciului Roman de Informații.
Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care
beneficiarul a decedat
beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia
beneficiarul pensiei de urmaș a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracțiunea de omor sau tentativa de omor comisă asupra susținătorului.
Instanțele judecătorești au obligația ca, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), sa comunice în scris aceasta situație organelor de pensii ale instituțiilor menționate la art. 5 alin. (1).
Plata pensiei se suspenda începând cu luna următoare celei în care
pensionarul își stabilește domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenție de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plătește de celălalt stat
pensionarul a fost concentrat sau mobilizat
beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică
copilul urmaș nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 38 lit. b)-d)
soțul supraviețuitor, beneficiarul unei pensii de urmaș, se recasatoreste.
Plata indemnizației de însoțitor se suspenda pe timpul cat pensionarul de invaliditate gradul I, cu excepția nevazatorilor, este internat în instituții de asistența socială sau în unități medicale specializate, în care se asigura supraveghere și îngrijire permanenta.
Reluarea în plata a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusa în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendării.
În situația în care cererea de reluare în plata a fost depusa după expirarea termenului de 30 de zile plata se face începând cu luna următoare celei în care a fost depusa cererea.
Reluarea în plata a pensiei de urmaș suspendate ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 38 lit. b)-d) se face de la data începerii anului școlar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.
Pot cumula pensia de urmaș cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora
copiii urmași, orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, până la vârstele prevăzute la art. 38 lit. a)-c)
nevazatorii care beneficiază de pensie.
Beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în munca după trecerea în rezerva pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobandita după pensionare în condițiile prevăzute de Legea nr. 19/2000 .
Deciziile de pensie ale pensionarilor militari rechemati în rândul cadrelor militare în activitate se revoca.
Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul s-a prezentat la unitatea în care a fost încadrat.
Unitatea și militarii rechemati în rândul cadrelor militare în activitate pot cere oricând pensionarea în condițiile prezentei legi.
La o noua trecere în rezerva vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adauga timpul servit după rechemarea în rândul cadrelor militare în activitate.
În baza de calcul a pensiei se iau soldele prevăzute la art. 21.
Beneficiarul dreptului de pensie este obligat sa comunice organului de pensii modificarea privind condițiile de acordare și plata a pensiei, în termen de 15 zile de la apariția acesteia.
Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul și, după caz, drepturile de pensie cuvenite și neachitate până la deces, se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor, părinților sau, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.
Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripție.
Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari în termenul de prescripție de 3 ani.
Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie, ca urmare a unei infracțiuni săvârșite de pensionarul militar, se recuperează de la acesta de la data primei plati a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente până la recuperarea integrală a prejudiciului.
Debitele stabilite potrivit alin. (2), rămase nerecuperate de la pensionării decedați, se recuperează de la moștenitori, în condițiile dreptului comun.
Recuperarea sumelor prevăzute la art. 66 se face pe baza deciziei emise de organele de pensii din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Roman de Informații, după caz, care constituie titlu executoriu.
Debitele provenite din drepturile de pensie și asigurări sociale, care nu pot fi recuperate de organele de pensii militare, vor fi transmise organelor financiare cu atribuții în acest sens.
Sumele provenite din recuperarea debitelor vor fi virate la bugetul de stat.
Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.
Completarea de către funcționar a formularelor-tip referitoare la stabilirea și plata pensiilor cu date nereale, având ca efect denaturarea evidentelor privind pensionării militari, vechimea în munca sau efectuarea de plati nejustificate din bugetul de stat, constituie infracțiune de fals intelectual și se pedepsește potrivit Codului penal.
Constituie contravenție următoarele fapte dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sa constituie infracțiuni
nerespectarea metodologiei de încadrare în condiții deosebite și speciale de muncă
nerespectarea obligației beneficiarului dreptului de pensie de a comunică organului de pensii modificările survenite privind acordarea și plata pensiei, în termen de 15 zile de la apariția acestora.
Contravențiile prevăzute la art. 71 se sancționează după cum urmează
cele de la lit. b) cu amendă de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei
cele de la lit. a) cu amendă de la 6.000.000 lei la 9.000.000 lei.
Nivelul amenzilor prevăzut la art. 72 va fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de organele de pensii militare și de cele de control ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale.
Amenzile contravenționale aplicate conform prezentei legi se fac venit la bugetul de stat.
Constituie vechime în serviciu sau în munca pentru stabilirea pensiei militare de stat și perioadele recunoscute în condițiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislația anterioară.
Constituie vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat și perioada în care, anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi, s-au urmat cursurile de zi ale învățământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora, potrivit legii.
În caz de absolvire a mai multor instituții de învățământ superior se considera vechime în munca o singura perioada de studii, la alegere.
Pentru cadrele militare în activitate care se pensionează în condițiile prezentei legi și care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă la stabilirea pensiei, în condițiile art. 22-24, un spor procentual de
3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani
6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 de ani
9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.
De la data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuția pentru pensia suplimentară va deveni contribuție individuală la bugetul de stat, pentru prestațiile prevăzute la art. 4.
Cota de contribuție individuală este de 5%. Baza lunară de calcul pentru care se va determina contribuția individuală o reprezintă solda lunară bruta.
Pensiile militare stabilite în baza legislației anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează astfel
cuantumul pensiei în plata se actualizează, având ca baza de calcul solda lunară bruta în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcției maxime a gradului militar avut la data trecerii în rezerva, pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea instituțiilor prevăzute la art. 5 alin. (1); ────────────── **) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.188/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 782 din 7 decembrie 2001
în cazul în care cuantumul pensiei obținut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plata se menține cuantumul pensiei în plata.
Sumele rezultate ca diferența între pensiile în plata și pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă eșalonat începând cu anul 2002, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor din sistemul public de pensii, după cum urmează
pentru anul 2002, 10% din cuantumul diferenței, începând cu 1 ianuarie 2002, și 10% începând cu 1 iulie 2002
pentru anul 2003, 20% din cuantumul diferenței, începând cu 1 ianuarie 2003, și 20% începând cu 1 iulie 2003
pentru anul 2004, 20% din cuantumul diferenței, începând cu 1 ianuarie 2004, și 20% începând cu 1 iulie 2004.
La data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, efectuată potrivit prevederilor art. 79, pensiile și pensiile suplimentare acordate pe baza legislației anterioare, aflate în plata, devin pensii militare de stat în înțelesul prezentei legi.
Cererile adresate organului de pensii constituit la nivelul instituțiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) se soluționează în termenul prevăzut de lege și sunt scutite de orice fel de taxa.
Militarii care au fost degradati militar ori au pierdut gradul de ofițer, maistru militar sau subofițer au dreptul la pensie de serviciu pentru limita de vârsta, dacă au la data trecerii în rezerva cel puțin 30 de ani vechime în serviciu bărbații și 25 de ani femeile, din care efectiv ca militar 15 ani bărbații și 10 ani femeile, și dacă au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută de Legea nr. 19/2000 . Baza de calcul pentru stabilirea pensiei o constituie solda lunară bruta primită în ultima luna de activitate.
Cererile înregistrate și nesolutionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluționate conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de asigurări sociale și pensii.
Drepturile de pensie militară se transfera în țările în care pensionării militari își stabilesc domiciliul sau reședința, în condițiile reglementate prin acorduri și convenții internaționale la care România este parte.
În aplicarea prezentei legi instituțiile prevăzute la art. 5 alin. (1) emit norme metodologice în termen de 45 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
La stabilire pensiile se rotunjesc din 1.000 în 1.000 lei în favoarea beneficiarului.
Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 aprilie 2001. ──────────── *) Menționăm ca prin Decizia Curții Constituționale nr. 7 din 15 ianuarie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 2 aprilie 2002, art. 87 a fost declarat neconstitutional.
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga: Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 83 din 6 august 1977, cu modificările și completările ulterioare; Decretul nr. 247/1977 cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente în grupele I, II sau III de muncă, cu modificările și completările ulterioare; Decretul nr. 248/1977 privind criteriile și normele de încadrare în grade de invaliditate a militarilor din cadrele permanente, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 85 din 7 august 1977; Decretul nr. 249/1977 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a comisiilor de pensii și a comisiilor de expertiza medico-militară, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 85 din 7 august 1977; orice alte dispoziții contrare prezentei legi. ────────────────