LEGE nr. 123 din 4 mai 2006 privind statutul personalului de probațiune**)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Prezenta lege reglementează statutul personalului de specialitate specific sistemului de probațiune, denumit în continuare personal de probațiune.
În înfăptuirea actului de justiție, munca personalului de probațiune constituie un sprijin pentru judecători și procurori, competența și îndeplinirea corectă a sarcinilor ce revin acestei categorii de personal jucând un rol important în procesul de individualizare a pedepsei, de executare a sancțiunilor neprivative de libertate, de asistare și consiliere a victimelor infracțiunilor.
Serviciile de probațiune își desfășoară activitatea sub conducerea, coordonarea și controlul Direcției de probațiune din cadrul Ministerului Justiției, denumită în continuare direcția de specialitate.
În exercitarea funcției, personalul de probațiune este obligat să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, Constituția și legile țării, prevederile reglementărilor interne și să îndeplinească dispozițiile legale ale șefilor ierarhici privind activitatea profesională.
În exercitarea funcției, personalul de probațiune trebuie să respecte demnitatea individului și integritatea persoanei.
În exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor și a atribuțiilor prevăzute de prezenta lege este interzisă discriminarea pe criterii de sex, orientare sexuală, vârstă, rasă, etnie, religie, origine socială, situație familială ori alte criterii discriminatorii.
Scopul exercitării funcției de consilier de probațiune îl constituie creșterea gradului de siguranță publică prin informarea și consilierea victimelor infracțiunilor, promovarea alternativelor la detenție, prevenirea infracționalității, reducerea riscului de recidivă și reintegrarea în comunitate a persoanelor care au încălcat legea penală.
Personalul de probațiune se compune din: a) consilieri de probațiune
șefi ai serviciilor de probațiune, denumiți în continuare șefi serviciu
inspectori de probațiune, personal de execuție cu atribuții de control al activității serviciilor de probațiune, care își desfășoară activitatea în cadrul direcției de specialitate.
Consilierii de probațiune exercită funcții de execuție.
Directorul Direcției de probațiune poate fi numit de ministrul justiției din rândul personalului de probațiune menționat la alin. (1) .
După criteriul vechimii în probațiune, funcția de consilier de probațiune are 4 grade profesionale, după cum urmează
consilieri de probațiune debutanți
consilieri de probațiune gradul III - vechime în probațiune de la un an la 4 ani
consilieri de probațiune gradul II - vechime în probațiune de la 4 ani la 6 ani
consilieri de probațiune gradul I - vechime în probațiune peste 6 ani.
Fiecare grad profesional corespunde unui nivel al salariului stabilit prin legea de salarizare.
Prin vechimea în probațiune se înțelege vechimea dobândită prin desfășurarea activității în sistemul de probațiune, în funcțiile de consilier de reintegrare socială și supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate, consilier de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, consilier de probațiune, șef al serviciului de reintegrare socială a infractorilor și supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate, șef al serviciului de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, șef al serviciului de probațiune, inspector de reintegrare socială a infractorilor și supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate, inspector de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, inspector de probațiune sau, după caz, de director al direcției de specialitate.
Prin vechime în specialitate se înțelege vechimea în specialitatea diplomei de licență.
Consilierii de probațiune sunt debutanți și definitivi.
Consilierul de probațiune debutant este persoana cu vechime în specialitate mai mică de un an la data numirii în funcție, care îndeplinește un an de stagiu până la definitivare.
Consilierii de probațiune definitivi se împart în 3 grade profesionale, potrivit art. 8 alin. (1) lit. b)-d) .
Persoanele care la data angajării au cel puțin un an vechime în specialitate vor fi încadrate pe funcția de consilier de probațiune gradul III.
Persoanele încadrate în condițiile alin. (3) se pot înscrie la examenul pentru promovarea în gradul profesional următor după ce împlinesc 4 ani de vechime în probațiune.
În cazul în care persoana a mai exercitat anterior funcții în sistemul de probațiune și a părăsit sistemul din motive neimputabile, în situația reangajării beneficiază de recunoașterea vechimii în probațiune.
Stagiul reprezintă perioada premergătoare definitivării în funcția de consilier de probațiune și are drept scop pregătirea profesională la începutul exercitării funcției.
Stagiul este efectiv și obligatoriu.
Pe perioada stagiului consilierul de probațiune debutant exercită toate atribuțiile prevăzute de lege, având obligația
să aprofundeze cunoștințele teoretice în domeniul probațiunii și protecției victimelor infracțiunilor - noțiuni de drept penal și procedură penală, criminologie, metodologia activității de probațiune și protecție a victimelor, sănătate mentală și infracțiune, problema dependenței, dezvoltare instituțională și cooperare instituțională, psihologia dezvoltării, sociologie aplicată, informatică socială
să își dezvolte abilități de bază, necesare desfășurării activității de probațiune și protecție a victimelor.
Activitatea consilierului de probațiune debutant este îndrumată de către șeful serviciului de probațiune sau de către consilierul de probațiune care îndeplinește activități de supervizare.
Dispozițiile alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător și personalului care la angajare avea vechimea în specialitate necesară pentru ocuparea unui post de consilier de probațiune definitiv, dar care nu a mai exercitat anterior o funcție în domeniul probațiunii.
Consilierii de probațiune se subordonează ierarhic șefilor serviciilor și directorului direcției de specialitate.
Consilierii de probațiune respectă legislația în vigoare și îndeplinesc sarcinile încredințate de șeful serviciului și de directorul direcției de specialitate.
Șefii serviciilor sunt numiți în funcție de ministrul justiției, din rândul consilierilor de probațiune gradele III-I, ținându-se seama de calitățile profesionale, de aptitudinile manageriale, îndeosebi de capacitatea de organizare și decizie, de integritate, de capacitatea de gestionare a situațiilor de criză, de abilitățile de comunicare, de lucru în echipă, de planificare, de autocontrol și de motivația pentru ocuparea funcției.
Pentru a ocupa funcția de șef serviciu, persoana trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții
să aibă o vechime în probațiune de cel puțin 3 ani
să nu fi fost sancționată disciplinar în ultimii 2 ani, prin aplicarea uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b)-e)
să fi obținut calificativele «bine» sau «foarte bine» la evaluările performanțelor profesionale din ultimii 2 ani
să fi promovat concursul organizat în condițiile art. 21 .
Numirea în funcția de șef serviciu se face prin ordin al ministrului justiției, pe un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. b) , c) și d).
La încetarea mandatului funcției de șef serviciu, persoana revine pe funcția de consilier de probațiune.
Mandatul prevăzut la alin. (2) se prelungește de drept până la momentul numirii în funcția de șef serviciu a candidatului declarat admis în urma concursului organizat în acest sens.
În situația în care niciun candidat nu a fost declarat admis la concurs, funcția de șef serviciu rămâne vacantă.
Pe perioada vacantării sau a vacantării temporare a funcției de șef serviciu, atribuțiile specifice funcției de conducere vor fi exercitate, prin delegare, de către un consilier de probațiune desemnat conform unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului justiției.
Șefii serviciilor de probațiune au următoarele atribuții
coordonează activitatea serviciului de probațiune, asigurând buna funcționare a acestuia
repartizează lucrările și sarcinile în cadrul serviciului de probațiune
urmăresc și răspund de elaborarea corespunzătoare și la termenele stabilite a lucrărilor
duc la îndeplinire dispozițiile legale și pe cele ale șefilor ierarhici
asigură un mediu de lucru participativ și consultativ
gestionează cu responsabilitate și imparțialitate relațiile profesionale care se stabilesc cu și între personalul de probațiune din subordine
contribuie la promovarea activităților serviciului de probațiune
evaluează anual performanțele profesionale ale consilierilor de probațiune
contribuie la pregătirea inițială și continuă a personalului de probațiune din subordine
formulează propuneri de eficientizare a practicii în materie
reprezintă serviciul și dezvoltă relații optime de lucru cu colaboratorii din cadrul organizațiilor și instituțiilor partenere
desfășoară activitățile administrative pe care postul le presupune.
Revocarea din funcția de conducere a șefilor serviciilor de probațiune se dispune de ministrul justiției, la propunerea directorului direcției de specialitate, pentru următoarele motive
în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere
în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților.
La verificarea organizării eficiente a activității de către șefii serviciilor de probațiune vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor în cadrul serviciului de probațiune.
La verificarea comportamentului și comunicării șefilor serviciilor de probațiune vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul și comunicarea cu persoanele aflate în evidența serviciului de probațiune, cu organele judiciare, cu colaboratorii din cadrul organizațiilor și instituțiilor partenere, cu mass-media, precum și asigurarea accesului la informațiile de interes public și transparența actului de conducere.
La verificarea asumării responsabilității de către șefii serviciilor de probațiune vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, precum și implementarea strategiilor naționale și secvențiale în domeniul justiției.
La verificarea aptitudinilor manageriale ale șefilor serviciilor de probațiune vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și de planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa și capacitatea de adaptare rapidă.
Împotriva ordinului de revocare din funcție se poate face contestație la instanța judecătorească competentă, potrivit legii.