LEGE nr. 123 din 4 mai 2006 privind statutul personalului de probațiune**)

Formarea profesională a personalului din serviciile de probațiune se realizează prin următoarele forme

Personalul de probațiune beneficiază de formare inițială după numirea în funcție.

Formarea personalului de probațiune se realizează cu precădere prin intermediul formatorilor din sistemul de probațiune, care pot colabora, atunci când este cazul, cu alți specialiști în domeniu.

Formatorii sunt persoane care își desfășoară activitatea în cadrul sistemului de probațiune și sunt desemnați de Direcția de probațiune pe baza unei proceduri de selecție aprobate prin ordin al ministrului justiției.

Pentru îndeplinirea rolului de formator, persoana desemnată va fi remunerată prin raportare la salariul de bază stabilit potrivit legii, proporțional cu numărul de ore lucrate în calitate de formator.

Supervizarea, ca proces de formare internă inițială și continuă a personalului de probațiune, contribuie la îmbunătățirea și menținerea abilităților profesionale, în vederea adaptării la standardele de lucru în domeniul probațiunii.

Activitatea de supervizare se realizează de consilieri de probațiune desemnați prin ordin al ministrului justiției.

Procedura de selecție a consilierilor de probațiune care îndeplinesc activități de supervizare, precum și condițiile de organizare și desfășurare a activității de supervizare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului justiției.

Activitatea consilierilor de probațiune care exercită atribuții de supervizare este evaluată o dată la 4 ani de o comisie specială stabilită conform metodologiei de supervizare, în vederea menținerii calității de supervizor de practică.

Calitatea de supervizor de practică poate fi retrasă de ministrul justiției, la propunerea directorului direcției de specialitate, în condițiile stabilite prin metodologia activității de supervizare.

Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, elaborează programe de formare profesională, cu consultarea șefilor de servicii.

Pe baza programelor de formare profesională prevăzute la alin. (1) , se stabilește un plafon anual de cheltuieli, ce vor fi suportate din bugetul Ministerului Justiției, în limita creditelor bugetare aprobate.

În situația în care personalul de probațiune urmează să fie inclus în programe de formare profesională, pe cheltuiala angajatorului, Ministerul Justiției poate solicita asumarea de către beneficiarul programului de formare a unui angajament scris.

Prin angajamentul prealabil scris prevăzut la alin. (3) se stabilește, cu luarea în considerare a costurilor și a duratei formării, termenul pentru care persoana se obligă să își desfășoare activitatea în cadrul sistemului de probațiune, ulterior formării.

În cazul în care persoana este eliberată din funcție înainte de expirarea termenului stabilit potrivit alin. (4) , din inițiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, aceasta va suporta integral cheltuielile de școlarizare și celelalte cheltuieli de participare.

Delegarea personalului de probațiune se dispune pe o perioadă de cel mult 60 de zile într-un an.

Persoana poate refuza delegarea dacă se află în una dintre următoarele situații

Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile într-un an se poate dispune numai cu acordul scris al persoanei.

Pe perioada delegării, persoana își păstrează funcția și beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul delegat din cadrul instituțiilor publice din sectorul bugetar.

Personalul de probațiune poate fi delegat într-o funcție de conducere, cu acordul acestuia. Pe perioada delegării într-o funcție de conducere, persoana beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcția în care este delegată.

Detașarea consilierilor de probațiune se dispune în interesul serviciului în care urmează să își desfășoare activitatea, la propunerea directorului direcției de specialitate, pentru o perioadă de cel mult un an.

Detașarea poate fi prelungită pentru motive obiective, care impun prezența persoanei la serviciul la care s-a dispus detașarea, cu acordul acesteia, din 6 în 6 luni. Dacă nu există acordul persoanei, durata maximă a detașării este de un an.

Persoana poate refuza detașarea numai în mod excepțional și pentru motive personale temeinice.

Abrogat.

Abrogat.

Personalul de probațiune care este detașat sau delegat în altă localitate decât cea de domiciliu beneficiază, pe toată durata delegării sau detașării, de următoarele drepturi

Prevederile prezentului articol se completează, după caz, cu reglementările aplicabile personalului din instituțiile publice.

Transferul personalului din serviciile de probațiune între serviciile de probațiune se aprobă, la cererea acestuia, de ministrul justiției, cu avizul directorului Direcției de probațiune și al șefilor serviciilor de probațiune implicate.

Transferul se face într-o funcție echivalentă cu funcția deținută.

Prin excepție de la prevederile alin. (2) , inspectorul de probațiune poate fi transferat, la cerere, pe funcția de consilier de probațiune, cu respectarea prevederilor alin. (1) .

Inspectorul de probațiune transferat pe o funcție de consilier de probațiune va fi încadrat pe gradul de consilier de probațiune corespunzător vechimii în probațiune.

Delegarea, detașarea și transferul se dispun prin ordin al ministrului justiției. Încetarea delegării și detașării se dispune prin ordin al ministrului justiției.

Condițiile și procedura delegării, detașării și transferului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.

Suspendarea raporturilor de muncă ale personalului de probațiune poate interveni de drept, prin acordul părților sau prin actul unilateral al angajatorului sau al angajatului, în condițiile legii.

Suspendarea raporturilor de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către personalul de probațiune și a plății drepturilor de natură salarială.

Abrogat.

Suspendarea din funcție se poate dispune din inițiativa ministrului justiției, în următoarele situații

Dacă în urma cercetării disciplinare prealabile se constată că persoana nu a săvârșit o abatere disciplinară, neaplicându-se nici o sancțiune disciplinară, suspendarea din funcție încetează, iar persoana va fi repusă în toate drepturile avute anterior, plătindu-i-se drepturile bănești de care a fost lipsită.

Suspendarea din funcție se dispune prin ordin al ministrului justiției.

În perioada suspendării din funcție nu se plătesc drepturile salariale. Această perioadă nu constituie vechime în funcția deținută.

În cazul prevăzut la alin. (1) lit. c) , boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate dispusă de ministrul justiției, la sesizarea directorului direcției de specialitate. Suspendarea din funcție se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de specialitate, numită prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății.

După expirarea perioadei suspendării, ministrul justiției, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării și repunerea în funcție a persoanei, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, eliberarea din funcție potrivit art. 52 alin. (1) lit. g).

Suspendarea raporturilor de muncă și reluarea activității se dispun sau se constată prin ordin al ministrului justiției care se comunică persoanei în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.

Pe perioada suspendării postul se păstrează.

Personalul de probațiune este eliberat din funcție în următoarele cazuri

Cazurile de eliberare din funcție prevăzute la alin. (1) lit. c)-h) sunt motive imputabile persoanei, atrăgând consecințele prevăzute de lege.

Persoana poate solicita eliberarea din funcție prin demisie.

Persoana are dreptul de a nu motiva demisia.

Termenul de preaviz este de 15 zile lucrătoare pentru consilieri de probațiune, respectiv de 30 de zile lucrătoare pentru șefii serviciilor și inspectorii de probațiune din direcția de specialitate.

Eliberarea din funcție se dispune prin ordin al ministrului justiției, care produce efecte de la data stabilită prin acesta.

Ordinul ministrului justiției de eliberare din funcție se comunică persoanei în cauză și trebuie să conțină, în mod obligatoriu, motivele care determină eliberarea din funcție și, după caz, durata preavizului.

Împotriva ordinului de eliberare din funcție se poate face contestație la instanța judecătorească competentă, potrivit legii.

Personalul de probațiune are dreptul la concedii medicale și la alte concedii, în conformitate cu legislația în vigoare.

Personalul de probațiune are dreptul la concediu plătit de 10 zile lucrătoare pentru susținerea examenului de definitivare sau promovare în grade profesionale.

Personalul de probațiune are dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, acesta, soțul/soția sau copiii aflați în întreținerea lor nu beneficiază de locuință proprietate personală ori nu li s-a atribuit locuință de către autoritățile administrației publice locale.

Au dreptul la locuință de serviciu și cei delegați, detașați sau transferați în altă localitate decât cea de domiciliu, dacă ei, soțul/soția sau copiii aflați în întreținerea lor nu au în proprietate o locuință în localitatea în care sunt delegați, detașați sau transferați. În acest caz, personalul delegat sau detașat nu mai beneficiază de dreptul prevăzut la art. 42 alin. (1) lit. b).

Personalul de probațiune, inclusiv soțul/soția sau copiii aflați în întreținere, care a înstrăinat o locuință proprietate personală după data numirii în funcție în localitatea în care solicită dreptul prevăzut la alin. (1) , nu mai beneficiază de acest drept.

Locuințele de serviciu nu pot fi vândute personalului de probațiune.

Personalului de probațiune îi este recunoscut dreptul la grevă, în condițiile legii, cu respectarea principiilor continuității și celerității activității de justiție.

În timpul grevei se vor asigura serviciile esențiale, nu mai puțin de o treime din activitatea normală, asigurându-se participarea serviciului la ședințele de judecată la care a fost citat, întocmirea la termen a referatelor de evaluare pentru inculpați, precum și rezolvarea altor sarcini considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către organele judiciare.

Pentru merite deosebite în activitate personalul serviciilor și inspectorii pot fi distinși cu Diploma Meritul judiciar clasele I-III.

Modalitatea de propunere și condițiile concrete pentru acordarea Diplomei Meritul judiciar clasele I-III se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

Dispozițiile alin. (1) și (2) intră în vigoare în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Personalul de probațiune are obligația de a păstra confidențialitatea datelor deținute în exercitarea funcției.

Se exceptează de la prevederile alin. (1) datele furnizate organelor judiciare în cadrul procesului penal.

Personalului de probațiune îi este interzis

Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. b) , personalul de probațiune poate avea calitatea de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți civile profesionale constituite potrivit legii.

Personalul de probațiune poate participa la elaborarea de publicații, articole, studii de specialitate, lucrări literare ori științifice, la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter politic, precum și la derularea unor programe de cooperare națională și internațională în domeniu.

Personalul de probațiune poate participa la întocmirea unor proiecte de acte normative și strategii de dezvoltare instituțională, cu acordul directorului direcției de specialitate.

Consilierii de probațiune, șefii serviciilor sau inspectorii de probațiune pot fi membri ai societăților științifice sau academice. Aceștia pot fi membri ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, în afară de cele care acționează în domeniul probațiunii și protecției victimelor.

Pentru activitățile prevăzute la alin. (2) , personalul de probațiune nu poate fi remunerat suplimentar.

Personalul de probațiune poate ocupa funcții sau îndeplini activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice.

Personalul de probațiune poate ocupa funcții sau îndeplini activități și în alte domenii, în specialitatea diplomei de licență prevăzută la art. 20 alin. (1) lit. f) , care nu sunt în legătură cu atribuțiile exercitate în calitate de personal de probațiune din fișa postului.

Personalul de probațiune este obligat să înștiințeze Direcția de probațiune cu privire la ocuparea unor funcții prin cumul ori cu privire la îndeplinirea unor activități, în condițiile alin. (5) și (6) , pentru verificarea respectării prevederilor referitoare la incompatibilități și interdicții.

Consilierul de probațiune sau șeful serviciului, care este soț sau rudă de până la gradul IV inclusiv cu persoana aflată în evidența serviciului sau cu victima infracțiunii, nu va putea exercita nici una dintre atribuțiile specifice funcției în legătură cu acea persoană.

Inspectorul de probațiune care este soț sau rudă de până la gradul IV inclusiv cu consilierul de probațiune sau șeful serviciului nu va putea exercita nici una dintre atribuțiile specifice funcției în legătură cu acea persoană.

Inspectorul de probațiune care a participat la realizarea unei inspecții într-un serviciu de probațiune nu va putea să facă parte din comisia de cercetare a abaterilor disciplinare constituită pentru a cerceta fapte constatate cu ocazia desfășurării acelei inspecții.

Persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), (2) sau (2^1) este obligată să îl înștiințeze în scris despre aceasta pe șeful ierarhic superior, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință de existența situației de incompatibilitate.

În cazul prevăzut la alin. (3) , șeful ierarhic superior va lua măsuri urgente pentru desemnarea altei persoane responsabile.

Personalul de probațiune este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situații

Prevederile art. 71 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.