LEGE nr. 123 din 4 mai 2006 privind statutul personalului de probațiune**)

Postul de consilier de probațiune se ocupă prin concurs.

Condițiile de organizare și desfășurare a concursului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.

În termen de 60 de zile de la angajare, persoana trebuie să prezinte direcției de specialitate dovada stabilirii reședinței în România.

Cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European care a dobândit calitatea de consilier de probațiune în statul membru de origine sau de proveniență poate solicita recunoașterea calificării sale profesionale.

În vederea recunoașterii calificării profesionale, solicitantul va trebui să susțină un test de verificare a cunoștințelor de limbă română și o probă de aptitudini.

Procedura de testare a cunoștințelor de limbă română și de desfășurare a probei de aptitudini, precum și modalitatea de repartizare pe o funcție vacantă se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.

Persoana căreia i s-a recunoscut calificarea profesională în condițiile alin. (1)-(3) va fi încadrată pe gradul profesional corespunzător vechimii în calificarea recunoscută.

Persoana prevăzută la alin. (4) care exercită profesia de consilier de probațiune în România are toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru această profesie.

Prevederile prezentului articol se completează cu dispozițiile Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare.

Dispozițiile prezentului articol sunt aplicabile și cetățenilor Confederației Elvețiene.

Examenul de definitivare în funcție a consilierului de probațiune debutant constă, în mod obligatoriu, într-o probă scrisă cu caracter teoretic și o probă scrisă cu caracter practic.

Proba teoretică are ca obiect testarea cunoștințelor în materie, cuprinzând: metodologia activității de probațiune și protecție a victimelor, instituții de drept penal și procedură penală, criminologie, dezvoltare instituțională și cooperare instituțională, informatică socială, sănătate mentală și infracțiune, problema dependenței, sociologie aplicată și psihologia dezvoltării.

Proba practică constă în întocmirea unei lucrări scrise cu caracter aplicativ.

Sunt declarați admiși consilierii de probațiune debutanți care au obținut media finală de minimum 7, dar nu mai puțin de nota 5 la fiecare dintre cele două probe.

Media finală se calculează ca medie aritmetică între notele obținute la cele două probe.

Rezultatele examenului de definitivare în funcție se publică pe pagina electronică a Ministerului Justiției și se afișează la sediul serviciilor de probațiune, întocmindu-se un proces-verbal privind data și ora afișării acestora.

Candidații nemulțumiți de rezultate pot formula contestație la Ministerul Justiției, în termen de 48 de ore de la afișarea rezultatelor pe pagina electronică a acestuia.

Contestațiile se soluționează în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea acestora, iar rezultatele se publică pe pagina electronică a Ministerului Justiției și se afișează la sediul serviciilor de probațiune.

Consilierii de probațiune debutanți declarați admiși la examenul de definitivare în funcție sunt numiți pe un post de consilier de probațiune gradul III.

Neprezentarea nejustificată a consilierilor de probațiune debutanți la examenul de definitivare în funcție sau respingerea acestora la două sesiuni atrage eliberarea din funcție.

Ministerul Justiției îndeplinește formalitățile legate de numirea consilierilor de probațiune debutanți care au fost declarați admiși la examenul de definitivare în funcție, în termen de maximum 30 de zile de la data afișării rezultatelor finale.

Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul eliberării din funcție a consilierilor de probațiune debutanți aflați în una dintre situațiile prevăzute la art. 28 alin. (2) .

Vechimea în probațiune necesară pentru prezentarea la examenul de promovare în grade profesionale este cea prevăzută la art. 8 și 17 .

Promovarea personalului de probațiune se face numai în gradul profesional imediat superior.

Condițiile de organizare și desfășurare a examenului de promovare în grade profesionale se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.

Prevederile art. 29 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

Evaluarea performanțelor profesionale ale personalului de probațiune definitiv se face anual.

Criteriile și metodologia de evaluare a performanțelor profesionale se stabilesc prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justiției, la propunerea direcției de specialitate.

Personalul de probațiune este evaluat la fiecare 3 ani sau ori de câte ori directorul direcției de specialitate apreciază că este necesar, prin intermediul unei testări psihologice, în vederea verificării unor aspecte, precum

Personalul de probațiune efectuează un examen medical periodic, dispus de Ministerul Justiției.

Costurile investigațiilor prevăzute la alin. (1) și (2) se suportă din bugetul Ministerului Justiției.

Formarea profesională a personalului din serviciile de probațiune se realizează prin următoarele forme

Personalul de probațiune beneficiază de formare inițială după numirea în funcție.

Formarea personalului de probațiune se realizează cu precădere prin intermediul formatorilor din sistemul de probațiune, care pot colabora, atunci când este cazul, cu alți specialiști în domeniu.

Formatorii sunt persoane care își desfășoară activitatea în cadrul sistemului de probațiune și sunt desemnați de Direcția de probațiune pe baza unei proceduri de selecție aprobate prin ordin al ministrului justiției.

Pentru îndeplinirea rolului de formator, persoana desemnată va fi remunerată prin raportare la salariul de bază stabilit potrivit legii, proporțional cu numărul de ore lucrate în calitate de formator.

Supervizarea, ca proces de formare internă inițială și continuă a personalului de probațiune, contribuie la îmbunătățirea și menținerea abilităților profesionale, în vederea adaptării la standardele de lucru în domeniul probațiunii.

Activitatea de supervizare se realizează de consilieri de probațiune desemnați prin ordin al ministrului justiției.

Procedura de selecție a consilierilor de probațiune care îndeplinesc activități de supervizare, precum și condițiile de organizare și desfășurare a activității de supervizare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului justiției.

Activitatea consilierilor de probațiune care exercită atribuții de supervizare este evaluată o dată la 4 ani de o comisie specială stabilită conform metodologiei de supervizare, în vederea menținerii calității de supervizor de practică.

Calitatea de supervizor de practică poate fi retrasă de ministrul justiției, la propunerea directorului direcției de specialitate, în condițiile stabilite prin metodologia activității de supervizare.

Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, elaborează programe de formare profesională, cu consultarea șefilor de servicii.

Pe baza programelor de formare profesională prevăzute la alin. (1) , se stabilește un plafon anual de cheltuieli, ce vor fi suportate din bugetul Ministerului Justiției, în limita creditelor bugetare aprobate.

În situația în care personalul de probațiune urmează să fie inclus în programe de formare profesională, pe cheltuiala angajatorului, Ministerul Justiției poate solicita asumarea de către beneficiarul programului de formare a unui angajament scris.

Prin angajamentul prealabil scris prevăzut la alin. (3) se stabilește, cu luarea în considerare a costurilor și a duratei formării, termenul pentru care persoana se obligă să își desfășoare activitatea în cadrul sistemului de probațiune, ulterior formării.

În cazul în care persoana este eliberată din funcție înainte de expirarea termenului stabilit potrivit alin. (4) , din inițiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, aceasta va suporta integral cheltuielile de școlarizare și celelalte cheltuieli de participare.

Delegarea personalului de probațiune se dispune pe o perioadă de cel mult 60 de zile într-un an.

Persoana poate refuza delegarea dacă se află în una dintre următoarele situații

Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile într-un an se poate dispune numai cu acordul scris al persoanei.

Pe perioada delegării, persoana își păstrează funcția și beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul delegat din cadrul instituțiilor publice din sectorul bugetar.

Personalul de probațiune poate fi delegat într-o funcție de conducere, cu acordul acestuia. Pe perioada delegării într-o funcție de conducere, persoana beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcția în care este delegată.

Detașarea consilierilor de probațiune se dispune în interesul serviciului în care urmează să își desfășoare activitatea, la propunerea directorului direcției de specialitate, pentru o perioadă de cel mult un an.

Detașarea poate fi prelungită pentru motive obiective, care impun prezența persoanei la serviciul la care s-a dispus detașarea, cu acordul acesteia, din 6 în 6 luni. Dacă nu există acordul persoanei, durata maximă a detașării este de un an.

Persoana poate refuza detașarea numai în mod excepțional și pentru motive personale temeinice.

Abrogat.

Abrogat.

Personalul de probațiune care este detașat sau delegat în altă localitate decât cea de domiciliu beneficiază, pe toată durata delegării sau detașării, de următoarele drepturi

Prevederile prezentului articol se completează, după caz, cu reglementările aplicabile personalului din instituțiile publice.

Transferul personalului din serviciile de probațiune între serviciile de probațiune se aprobă, la cererea acestuia, de ministrul justiției, cu avizul directorului Direcției de probațiune și al șefilor serviciilor de probațiune implicate.

Transferul se face într-o funcție echivalentă cu funcția deținută.

Prin excepție de la prevederile alin. (2) , inspectorul de probațiune poate fi transferat, la cerere, pe funcția de consilier de probațiune, cu respectarea prevederilor alin. (1) .

Inspectorul de probațiune transferat pe o funcție de consilier de probațiune va fi încadrat pe gradul de consilier de probațiune corespunzător vechimii în probațiune.

Delegarea, detașarea și transferul se dispun prin ordin al ministrului justiției. Încetarea delegării și detașării se dispune prin ordin al ministrului justiției.

Condițiile și procedura delegării, detașării și transferului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.

Suspendarea raporturilor de muncă ale personalului de probațiune poate interveni de drept, prin acordul părților sau prin actul unilateral al angajatorului sau al angajatului, în condițiile legii.

Suspendarea raporturilor de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către personalul de probațiune și a plății drepturilor de natură salarială.

Abrogat.

Suspendarea din funcție se poate dispune din inițiativa ministrului justiției, în următoarele situații

Dacă în urma cercetării disciplinare prealabile se constată că persoana nu a săvârșit o abatere disciplinară, neaplicându-se nici o sancțiune disciplinară, suspendarea din funcție încetează, iar persoana va fi repusă în toate drepturile avute anterior, plătindu-i-se drepturile bănești de care a fost lipsită.

Suspendarea din funcție se dispune prin ordin al ministrului justiției.

În perioada suspendării din funcție nu se plătesc drepturile salariale. Această perioadă nu constituie vechime în funcția deținută.

În cazul prevăzut la alin. (1) lit. c) , boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate dispusă de ministrul justiției, la sesizarea directorului direcției de specialitate. Suspendarea din funcție se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de specialitate, numită prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății.

După expirarea perioadei suspendării, ministrul justiției, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării și repunerea în funcție a persoanei, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, eliberarea din funcție potrivit art. 52 alin. (1) lit. g).

Suspendarea raporturilor de muncă și reluarea activității se dispun sau se constată prin ordin al ministrului justiției care se comunică persoanei în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.

Pe perioada suspendării postul se păstrează.

Personalul de probațiune este eliberat din funcție în următoarele cazuri

Cazurile de eliberare din funcție prevăzute la alin. (1) lit. c)-h) sunt motive imputabile persoanei, atrăgând consecințele prevăzute de lege.

Persoana poate solicita eliberarea din funcție prin demisie.

Persoana are dreptul de a nu motiva demisia.

Termenul de preaviz este de 15 zile lucrătoare pentru consilieri de probațiune, respectiv de 30 de zile lucrătoare pentru șefii serviciilor și inspectorii de probațiune din direcția de specialitate.

Eliberarea din funcție se dispune prin ordin al ministrului justiției, care produce efecte de la data stabilită prin acesta.

Ordinul ministrului justiției de eliberare din funcție se comunică persoanei în cauză și trebuie să conțină, în mod obligatoriu, motivele care determină eliberarea din funcție și, după caz, durata preavizului.

Împotriva ordinului de eliberare din funcție se poate face contestație la instanța judecătorească competentă, potrivit legii.