LEGE nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Candidaturile pentru consiliile locale și consiliile județene, precum și cele pentru primari și președinți ai consiliilor județene se propun de partidele politice sau alianțele politice constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată . Se pot depune candidaturi și de către alianțele electorale constituite în condițiile prezentei legi, de către organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale prevăzute la art. 8 , precum și candidaturi independente. Listele de candidați pentru alegerea consiliilor locale și a consiliilor județene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepția acelora care conțin un singur candidat.
Alianțele electorale se pot constitui între partide politice sau alianțe politice la nivel județean ori local. Un partid politic nu poate face parte, la același nivel, decât dintr-o singură alianță electorală.
Alianțele electorale se înregistrează la biroul electoral de circumscripție județeană sau la biroul electoral de circumscripție a municipiului București, după caz, în maximum 10 zile de la data înființării birourilor electorale. În cazurile prevăzute la art. 33 alin. (1) sau în situația în care se organizează alegeri într-o singură circumscripție electorală comunală, orășenească sau municipală, alianțele electorale se înregistrează la biroul electoral județean, la biroul electoral de circumscripție a municipiului București sau la biroul electoral al circumscripției în care au loc alegeri, după caz.
O persoană poate candida pentru un singur consiliu local și un singur consiliu județean și numai pentru o singură funcție de primar sau de președinte al consiliului județean.
O persoană poate candida în același timp pentru funcția de consilier local, de consilier județean, de primar sau de președinte al consiliului județean. O persoană poate candida în același timp pentru funcția de consilier local și de consilier județean.
Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul de consilieri stabilit potrivit Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu până la un sfert din numărul mandatelor; fracțiunile se întregesc la cifra 1, indiferent de mărimea acestora.
Candidaturile depuse pe mai multe liste de candidați sau atât pe liste, cât și ca independent sunt nule de drept.
În sensul prezentei legi, prin minoritate națională se înțelege acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităților Naționale.
Pot depune candidaturi organizațiile cetățenilor români aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament.
Pot depune candidaturi și alte organizații ale cetățenilor români aparținând minorităților naționale legal constituite, care prezintă la Biroul Electoral Central o listă de membri. Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numărul total al cetățenilor care la ultimul recensământ s-au declarat ca aparținând minorității respective.
Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (3) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puțin 25.000 de persoane domiciliate în cel puțin 15 din județele țării și în municipiul București, dar nu mai puțin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și pentru municipiul București.
Lista membrilor se întocmește pe localități și pe județe și trebuie să cuprindă: denumirea organizației, numele și prenumele membrilor, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate, semnăturile acestora, precum și numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor.
Organizațiile prevăzute la art. 8 pot participa la alegeri și pot depune liste de candidați numai sub denumirea și cu semnul electoral ale respectivei organizații.
Data alegerilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 75 de zile înaintea votării.
În cazul unor alegeri parțiale, organizate în situațiile prevăzute de Legea nr. 215/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și de Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, data desfășurării acestora se stabilește cu cel puțin 35 de zile înaintea votării. În acest caz, termenele prevăzute de prezenta lege, cu excepția celor de 24 de ore, se reduc la jumătate. Dacă din operațiunea de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracțiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în plus; fracțiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul.
Alegerile au loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica.
Pentru alegerea consiliilor locale și a primarilor, fiecare comună, oraș, municipiu și subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului constituie o circumscripție electorală.
Pentru alegerea consiliilor județene, a președintelui consiliului județean și a Consiliului General al Municipiului București, fiecare județ, respectiv municipiul București, constituie o circumscripție electorală. Numerotarea circumscripțiilor electorale județene și a municipiului București se face prin hotărâre a Guvernului.
Numerotarea circumscripțiilor electorale din fiecare județ, precum și a circumscripțiilor electorale de sector al municipiului București se face de către prefect, prin ordin, în termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor.
Numerotarea se face începând cu municipiul reședință de județ și continuă cu celelalte municipii, orașe și comune, în ordinea alfabetică a fiecărei categorii de unități administrativ-teritoriale.
Numărul circumscripției electorale se aduce la cunoștință alegătorilor de către primar, odată cu aducerea la cunoștință a delimitării și numerotării secțiilor de votare.
Operațiunile electorale se desfășoară în secțiile de votare organizate conform Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare.
La aceeași secție de votare alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul județean, pentru primar și pentru președintele consiliului județean.
În municipiul București, la aceeași secție de votare, alegătorii votează pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului București, precum și pentru primarul general al municipiului București.
Listele electorale permanente se întocmesc, se tipăresc și se actualizează conform Legii nr. 35/2008 , cu modificările și completările ulterioare.
Dispozițiile din Legea nr. 35/2008 , cu modificările și completările ulterioare, privind întâmpinările și contestațiile împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite și a oricăror erori din liste se aplică în mod corespunzător.
Listele electorale permanente se întocmesc, se tipăresc și se pun la dispoziția birourilor electorale ale secțiilor de votare de către primari, până cel mai târziu în preziua alegerilor, conform Legii nr. 35/2008 , cu modificările și completările ulterioare.
Primarii asigură condițiile necesare consultării de către alegători a Registrului electoral la sediul primăriei.
Până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor, dar nu mai târziu de 24 de ore de la solicitare, primarii sunt obligați să pună la dispoziția partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, la cererea și pe cheltuiala acestora, un extras din Registrul electoral, cuprinzând alegătorii din respectiva unitate administrativ-teritorială, respectiv numele, prenumele, data nașterii și domiciliul, pe suport electronic sau pe suport hârtie.
Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, cetățenii cu drept de vot care și-au stabilit reședința de mai mult de 6 luni înaintea datei scrutinului în circumscripția electorală în care au loc alegeri pot solicita primarului, pe baza actului de identitate, înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reședință pentru scrutinul respectiv. (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) își exercită dreptul de vot la scrutinul pentru care au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reședință numai în circumscripția electorală unde își au reședința.
Persoanele prevăzute la alin. (1) vor figura numai în listele electorale permanente ale circumscripției electorale unde își au reședința.
În ziua votării, președintele biroului electoral al secției de votare înscrie în lista electorală suplimentară, în condițiile prevăzute la art. 85 alin. (2)-(4) , persoanele prevăzute la alin. (1) care nu au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reședință.
Cetățenii care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală de mai puțin de 6 luni înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își au domiciliul.
Președintele biroului electoral al secției de votare înscrie în lista electorală suplimentară, în condițiile prevăzute de art. 85 alin. (2)-(4) , persoanele omise din lista electorală permanentă, care se prezintă la vot.
Un alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală.
Primarul comunică biroului electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, după caz, precum și biroului electoral de circumscripție județeană numărul de alegători rezultat din Registrul electoral și din listele electorale complementare, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora. Primarii sectoarelor municipiului București comunică numărul total de alegători atât birourilor electorale de circumscripție de sector, cât și Biroului Electoral al Municipiului București. Birourile electorale de circumscripție asigură publicitatea numărului total de alegători prin afișare la sediile acestora. Autoritatea Electorală Permanentă comunică Biroului Electoral Central numărul de alegători pentru fiecare circumscripție electorală, în vederea publicării pe pagina de internet a Biroului Electoral Central.
Listele electorale complementare au caracter permanent și îi cuprind pe toți cetățenii Uniunii Europene cu drept de vot care se află în evidențele Inspectoratului General pentru Imigrări și au domiciliul sau reședința în localitatea pentru care se întocmește lista.
Listele electorale complementare se întocmesc și se actualizează de primar, împreună cu formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.
Listele electorale complementare se întocmesc în două exemplare originale și se semnează de primar, de secretarul general al unității administrativ-teritoriale și de șeful formațiunii teritoriale a Inspectoratului General pentru Imigrări. Listele electorale complementare se păstrează în registre speciale, cu file detașabile.
Primarul, împreună cu formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, actualizează listele electorale complementare până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea zilei votării.
În termen de 5 zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (4) , Inspectoratul General pentru Imigrări transmite Autorității Electorale Permanente o copie a datelor înscrise în listele electorale complementare, în format electronic.
Persoanele care și-au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorală complementară, în temeiul comunicării făcute primarului de către instanța de judecată, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
În cazul în care nu mai îndeplinesc condițiile de exercitare a dreptului de vot prevăzute de prezenta lege sau dacă solicită expres radierea lor din listele electorale prin cerere scrisă adresată primarului, precum și în caz de deces, cetățenii Uniunii Europene sunt radiați de către primar din listele electorale complementare. În caz de deces, radierea cetățenilor Uniunii Europene din listele electorale complementare se face pe baza comunicării efectuate de către Inspectoratul General pentru Imigrări.
Listele electorale complementare cuprind în mod obligatoriu următoarele: numele și prenumele alegătorului, data și locul nașterii, statul membru de origine, adresa la care locuiește în România, numărul circumscripției electorale.
Cetățenii Uniunii Europene au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale complementare. În acest scop, primarii aduc la cunoștința publică locul și intervalul orar când acestea pot fi verificate.
Întâmpinările împotriva omisiunilor, înscrierilor greșite sau oricăror erori din liste se fac în scris și se depun la primar. Primarul este obligat să se pronunțe, în scris, în cel mult 3 zile de la data înregistrării întâmpinării.
Împotriva soluției date de primar se poate face contestație în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestația se soluționează în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea. Hotărârea judecătorească este definitivă și se comunică persoanei interesate și primarului, în termen de 24 de ore de la pronunțare.
Primarii, împreună cu formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, realizează copii de pe listele electorale complementare. Copiile de pe listele electorale complementare se înaintează de către primar, pe bază de proces-verbal, în două exemplare, birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziția alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.
Copiile de pe listele electorale complementare se semnează de primar, de secretarul general al unității administrativ-teritoriale și de șeful formațiunii teritoriale a Inspectoratului General pentru Imigrări.
Copiile de pe listele electorale complementare cuprind numele și prenumele alegătorului, data și locul nașterii, statul membru de origine, adresa la care locuiește în România, numărul circumscripției electorale, numărul secției de votare și o rubrică destinată semnăturii alegătorului.
Orice neconcordanță între lista electorală complementară și copia întocmită potrivit alin. (5) se soluționează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală complementară.
Orice modificare intervenită în lista electorală complementară, după trimiterea copiilor la biroul electoral al secției de votare, se comunică acestuia de către primar, în termen de cel mult 24 de ore.
Cetățenii Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul sau reședința în circumscripția electorală în care au loc alegeri și nu se află în evidențele Inspectoratului General pentru Imigrări sunt înscriși, la cerere, de către primar, în lista electorală complementară, pe baza unui document care le atestă identitatea și a unui document care atestă adresa la care locuiesc.
Dispozițiile art. 17 se aplică în mod corespunzător.
Prin document care atestă adresa se înțelege unul dintre următoarele acte
acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ, respectiv contractul de vânzare-cumpărare, contractul de închiriere și altele
declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spațiu, însoțită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a)
declarația pe propria răspundere a solicitantului, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil și faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) și b)
documentul eliberat de primărie, din care să rezulte că solicitantul figurează înscris în Registrul agricol, pentru mediul rural.
În ziua votării, președintele biroului electoral al secției de votare înscrie în lista electorală suplimentară cetățenii Uniunii Europene omiși din copia de pe lista electorală complementară care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul sau reședința în raza teritorială a secției de votare respective, cu oricare dintre documentele emise de Inspectoratul General pentru Imigrări sau cu unul dintre documentele prevăzute la art. 23 alin. (3) .
În cazul în care alegătorul, cetățean al Uniunii Europene, își schimbă adresa la care locuiește în altă circumscripție electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală complementară la biroul electoral al secției de votare, acesta își exercită dreptul de vot în circumscripția electorală pe a cărei rază teritorială locuiește, în baza oricărui document valabil de identitate însoțit de certificatul de înregistrare care atestă noua adresă sau, după caz, de cartea de rezidență permanentă ori de permisul de ședere permanentă care atestă adresa anterioară, însoțit de o adeverință eliberată de formațiunea teritorială competentă a Inspectoratului General pentru Imigrări, care atestă adresa actuală. Totodată, în vederea exercitării dreptului de vot, cetățeanul Uniunii Europene poate adresa primarului o cerere, însoțită de unul dintre documentele prevăzute la art. 23 alin. (3) ; primarul comunică, de îndată, biroului electoral al secției de votare cererea cetățeanului Uniunii Europene, pentru înscrierea acestuia în lista electorală suplimentară.
În situațiile prevăzute la alin. (2) , alegătorul este înscris, în ziua alegerilor, pe lista electorală suplimentară, de către președintele secției de votare în a cărei rază teritorială se află noua adresă la care locuiește persoana respectivă.
Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale se înființează, în condițiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale județene, birouri electorale de circumscripție și birouri electorale ale secțiilor de votare.
Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Candidatul, soțul, soția, rudele sau afinii până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.
În realizarea atribuțiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a acestei funcții este obligatorie.
Prin excepție de la prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, persoanele care ocupă funcții publice pot face parte din birourile electorale.
Birourile electorale de circumscripție comunală se constituie din 9 membri, cele ale orașelor, municipiilor și subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 11 membri, iar cel al municipiului București și cele ale județelor, din 15 membri.
Biroul electoral de circumscripție comunală este format din președinte, un locțiitor al acestuia și din 7 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în circumscripția electorală respectivă.
Biroul electoral de circumscripție orășenească, municipală și din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este format din președinte, un locțiitor al acestuia și din 9 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în circumscripția electorală respectivă.
Biroul electoral de circumscripție a municipiului București și birourile electorale de circumscripție județeană sunt formate din președinte, un locțiitor al acestuia, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și din 12 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în circumscripția electorală respectivă.
Desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia se face în ședință publică de către președintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5^1) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție. Tragerea la sorți se face cu prioritate din lista magistraților, întâi pentru președinți și apoi pentru locțiitori. Lista magistraților care participă la tragerea la sorți se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a celorlalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5^1) de către Autoritatea Electorală Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistrații și ceilalți juriști din listă care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5^1) care nu sunt desemnați președinți sau locțiitori ai acestora rămân la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, reședințele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail și semnăturile de luare la cunoștință ale persoanelor propuse. Prin jurist se înțelege persoana licențiată în științe juridice.
Pot fi desemnați președinți ai birourilor electorale de circumscripție și locțiitori ai acestora, juriștii înscriși în Corpul experților electorali care au o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani.
În termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (5) , biroul electoral de circumscripție a municipiului București și birourile electorale de circumscripție județeană se completează cu câte un reprezentant al Autorității Electorale Permanente.
În lista prevăzută la alin. (5) trebuie nominalizați numai juriști care, potrivit declarației pe propria răspundere, nu fac parte din niciun partid politic.
În cazul în care numărul magistraților și al celorlalți juriști este insuficient, lista este completată prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 30 alin. (2) .
Data ședinței în care se va efectua tragerea la sorți se aduce la cunoștința publică prin presă, precum și prin afișare la ușa instanței, de către președintele tribunalului, cu cel puțin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte.
Tragerea la sorți se face pe funcții: președinte și locțiitor.
Procesul-verbal prevăzut la alin. (9) constituie actul de învestitură.
La solicitarea scrisă a partidelor politice, alianțelor politice sau a alianțelor electorale ori a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, președintele tribunalului împreună cu prefectul întocmesc și pun la dispoziția acestora, în termen de 48 de ore de la solicitare, lista cuprinzând datele necesare, pentru a fi contactați, ale președinților birourilor electorale de circumscripție și ale locțiitorilor acestora, precum și adresele și numerele de telefon ale sediilor birourilor electorale de circumscripție.
Biroul electoral de circumscripție, constituit potrivit alineatelor precedente, îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi.
În termen de 48 de ore de la data constituirii birourilor electorale de circumscripție, partidele politice care au ca membri cel puțin 7 senatori sau 10 deputați sau care au obținut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior, precum și grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în acest grup trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripție numele și prenumele reprezentanților lor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare. Comunicările pot cuprinde un număr mai mare de reprezentanți pentru același birou electoral. Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au ca membri cel puțin 7 senatori sau 10 deputați sau care au obținut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior se face în limita numărului maxim de membri prevăzut la alin. (1)-(4) , în termen de 5 zile de la data constituirii acestora, de către președinții birourilor electorale de circumscripție.
În termen de 5 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, altele decât cele prevăzute la alin. (14) , precum alianțele politice și alianțele electorale care participă în alegeri trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripție numele și prenumele reprezentanților lor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare. Comunicările pot cuprinde un număr mai mare de reprezentanți pentru același birou electoral. Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele prevăzute la alin. (14) , precum și ai alianțelor politice sau electorale care nu au în componență partide politice sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, reprezentate în condițiile alin. (14) , care participă la alegeri în circumscripția respectivă, se face în limita numărului maxim de membri prevăzut la alin. (1)-(4) , de către președinții birourilor electorale de circumscripție, în termen de 24 de ore de la data rămânerii definitive a candidaturilor, în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși pentru consiliul local în cauză, la care se adaugă, dacă este cazul, candidatul la funcția de primar. În cazul biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv al biroului electoral de circumscripție a municipiului București, se are în vedere numărul tuturor candidaturilor pentru consiliul județean și pentru președintele acestuia, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București și primarul general, precum și pentru consiliile locale și primari, înregistrate în județ, respectiv în municipiul București.
Persoanele care au calitatea de reprezentanți ai unui partid politic, ai unei alianțe politice sau alianțe electorale ori organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în biroul electoral de circumscripție se stabilesc în ordinea menționată în comunicarea prevăzută la alin. (14) .
În cazul în care două sau mai multe partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale ori organizații ale minorităților naționale care participă la alegeri au propus același număr de candidați, reprezentanții lor fac parte din biroul electoral de circumscripție, în limita locurilor neocupate de reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale aflate, potrivit alin. (15) , într-o situație mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca reprezentanții tuturor partidelor politice, ai alianțelor politice și alianțelor electorale sau organizații ale minorităților naționale care participă la alegeri aflate, în situație de egalitate, să fie incluși în componența biroului electoral, președintele acestuia procedează la tragerea la sorți, în prezența delegaților partidelor politice, ai alianțelor politice și alianțelor electorale în cauză.
În cazul în care partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale sau organizațiile minorităților naționale care participă la alegeri nu nominalizează reprezentanți, președintele biroului electoral de circumscripție procedează la completarea biroului, incluzând în acesta, prin tragere la sorți, persoane care nu fac parte din niciun partid politic. Tragerea la sorți se face dintr-o listă întocmită potrivit alin. (8) , în termen de 24 de ore de la solicitarea președintelui biroului electoral de circumscripție.
Birourile electorale de circumscripție au următoarele atribuții
urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în circumscripția electorală în care funcționează
înregistrează listele de candidați și candidaturile independente pentru consiliile locale, precum și candidaturile pentru primar și constată rămânerea definitivă a acestora
comunică biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București denumirea partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, care au depus liste complete de candidați
fac publicațiile și afișările necesare cu privire la listele de candidați și candidaturile independente pentru consilieri și la candidaturile pentru funcția de primar și președinte al consiliului județean
stabilesc, pe baza numărului de alegători înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare, comunicat conform dispozițiilor art. 20 , numărul de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidaturilor independente
distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT"
rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare
biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală, respectiv de sector al municipiului București totalizează voturile exprimate și stabilește rezultatul alegerilor pentru circumscripția electorală în care funcționează; eliberează consilierilor și primarului aleși certificatul doveditor al alegerii
biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv biroul electoral de circumscripție a municipiului București totalizează voturile exprimate pentru consiliul județean, pentru președintele consiliului județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București și pentru primarul general al municipiului București și stabilește rezultatul alegerilor; eliberează consilierilor, respectiv președintelui consiliului județean și primarului general al municipiului București certificatul doveditor al alegerii, după care transmite judecătoriei ori tribunalului, după caz, în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au avut loc alegeri procesele-verbale și celelalte documente privind rezultatul alegerilor pentru consilieri, prevăzute la art. 103 alin. (5) , în vederea validării mandatelor
organizează, dacă este cazul, desfășurarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru primari sau pentru președinții consiliului județean
comunică date cu privire la alegeri și rezultatul acestora, prin biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București, Biroului Electoral Central și Guvernului și aduc la cunoștința populației din cuprinsul circumscripției electorale, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul alegerilor
primesc de la birourile electorale ale secțiilor de votare și predau judecătorilor, în a căror rază teritorială funcționează, buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și pe cele anulate, listele electorale utilizate, ștampilele și celelalte materiale necesare votării.
Prin listă completă de candidați se înțelege lista care cuprinde un număr de candidați egal cu suma dintre numărul maxim de mandate de consilier, stabilită potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru unitatea administrativ-teritorială în cauză și numărul ce reprezintă un sfert din numărul mandatelor, stabilit în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (6) .
Birourile electorale de circumscripție județeană și a municipiului București acreditează observatorii interni.
Biroul electoral de circumscripție a municipiului București organizează alegerea Consiliului General al Municipiului București și a primarului general al municipiului București, îndeplinind în mod corespunzător și celelalte atribuții prevăzute în prezenta lege pentru biroul electoral de circumscripție județeană.
În termen de două zile de la constituirea birourilor electorale de circumscripție, prefecții aduc la cunoștință publică sediile unde acestea își desfășoară activitatea, precum și programul de activitate al acestora.
Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt constituite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia și 5 membri, în cazul secțiilor de votare din comune și orașe, respectiv 9 membri, în cazul secțiilor de votare din municipii și din sectoarele municipiului București.
Desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora se efectuează potrivit Legii nr. 208/2015 , cu modificările și completările ulterioare.
Desemnarea președintelui și a locțiitorului acestuia se face cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.
Birourile electorale ale secțiilor de votare se completează în prima etapă cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau organizațiilor aparținând minorităților naționale care au grup parlamentar în ambele Camere ale Parlamentului și care participă la alegeri în circumscripția electorală respectivă. În cea de-a doua etapă, birourile electorale ale secțiilor de votare se completează cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și electorale sau organizațiilor aparținând minorităților naționale care au ca membri cel puțin 7 senatori sau 10 deputați, precum și cu un reprezentant al grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în acest grup și care participă la alegeri în circumscripția electorală respectivă. În cea de-a treia etapă, birourile electorale ale secțiilor de votare se completează cu partidele și celelalte formațiuni politice care au obținut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior. În cea de-a patra etapă, birourile electorale ale secțiilor de votare se completează cu reprezentanții celorlalte partide politice, alianțe politice și alianțe electorale sau organizații aparținând minorităților naționale în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși conform prevederilor art. 26 .
În vederea desemnării membrilor biroului electoral al secției de votare, președintele biroului electoral de circumscripție stabilește, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora potrivit alin. (2) , numărul de candidați propuși de fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală sau organizații ale minorităților naționale care participă la alegeri; în același termen, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale sau organizații ale minorităților naționale care participă la alegeri care au depus liste de candidați ori propuneri de candidați pentru funcția de primar în circumscripția respectivă sunt obligate să comunice președintelui biroului electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală ori de sector, prin organizațiile locale, numele și prenumele reprezentantului lor. Președintele biroului electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector comunică, de îndată, numele și prenumele reprezentanților partidelor politice președintelui biroului electoral al secției de votare. Prevederile art. 26 alin. (15) se aplică în mod corespunzător.
Desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare se face de către președintele biroului electoral de circumscripție, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (5) , prin tragere la sorți.
Prevederile art. 26 alin. (16)-(18) se aplică în mod corespunzător, tragerea la sorți efectuându-se de către președintele biroului electoral al secției de votare.
Operațiunile de desemnare a membrilor biroului electoral al secției de votare se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de învestitură.
Desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare și încheierea procesului-verbal se fac în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (5) , în prezența delegaților desemnați de partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale sau organizații ale minorităților naționale care participă la alegeri.
Birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie la data încheierii procesului-verbal prevăzut la alin. (8) .
Dacă partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au propus candidați la funcția de primar și/sau președinte al consiliului județean care participă la al doilea tur de scrutin nu au reprezentanți în birourile electorale ale secțiilor de votare sau în biroul electoral al circumscripției respective, birourile se completează cu câte un reprezentant al acestora. Cererile se depun în scris în termen de 48 de ore de la stabilirea rezultatelor primului tur de scrutin. Prevederile alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
Birourile electorale ale secțiilor de votare au următoarele atribuții
primesc de la primari listele electorale permanente, copiile de pe listele electorale complementare și listele electorale suplimentare și asigură condițiile necesare în vederea verificării acestora de către alegători
primesc de la birourile electorale de circumscripție buletinele de vot pentru alegătorii care urmează să voteze la secția respectivă, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT"
conduc operațiunile de votare și iau toate măsurile de ordine în localul secției de votare și în jurul acesteia
numără voturile și consemnează rezultatul votării pentru circumscripțiile electorale pentru care s-a votat la secția respectivă, în mod distinct pentru consiliul local, pentru primar, respectiv primarul general al municipiului București, pentru consiliul județean și pentru președintele consiliului județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București
rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate
întocmesc și înaintează biroului electoral de circumscripție dosarele prevăzute la art. 96
predau, cu proces-verbal, biroului electoral de circumscripție, buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și pe cele anulate, listele electorale utilizate, ștampilele și celelalte materiale necesare votării
verifică, prin mijloace electronice, legalitatea exercitării dreptului de vot, conform art. 85 , precum și corelațiile din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votării, prevăzute la art. 94 alin. (3) , conform procedurii stabilite prin hotărâre a Biroului Electoral Central.
Birourile electorale de circumscripție județeană și a municipiului București îndeplinesc în mod corespunzător atribuțiile prevăzute la art. 27 , precum și următoarele atribuții
urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în toate circumscripțiile electorale din cuprinsul județului, respectiv al municipiului București
asigură aducerea la cunoștința celorlalte birouri electorale din județ, respectiv din municipiul București a hotărârilor Biroului Electoral Central și urmăresc modul de aplicare și respectare a acestora
efectuează instruirea președinților birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București și ai birourilor electorale ale secțiilor de votare din cuprinsul județului
realizează centralizarea numărului de liste complete depuse de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, pe baza comunicării primite de la birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală, respectiv de sector al municipiului București, și transmit Biroului Electoral Central situația centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire
primesc de la birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală, respectiv de sector al municipiului București, procesele-verbale conținând rezultatul alegerilor, centralizează rezultatele pe județ, pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și pe candidați independenți și le dau publicității. Rezultatul centralizării datelor pe județ, respectiv pe municipiul București, se consemnează într-un proces-verbal care se transmite Biroului Electoral Central, potrivit prevederilor prezentei legi.
În județele în care se organizează alegeri locale parțiale în cel puțin două circumscripții electorale comunale, orășenești sau municipale se constituie un birou electoral județean format din 2 dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului, stabiliți prin tragere la sorți efectuată de președintele tribunalului. Tragerea la sorți se face pe funcții: președinte și locțiitor. Celelalte prevederi ale art. 38 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
În termen de 24 de ore de la constituirea biroului electoral județean potrivit alin. (1) , acesta se completează cu un reprezentant al Autorității Electorale Permanente, desemnat prin hotărâre a acesteia, și cu câte un reprezentant al partidelor politice ori al organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au grup parlamentar propriu în cel puțin una dintre Camerele Parlamentului. Prin urmare, în intervalul 17 martie 2020-30 aprilie 2020, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate, inclusiv prevederile alin. (1) al art. VI din aceeași ordonanță de urgență, au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice, în data de 1 mai 2020, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
Birourile electorale județene constituite potrivit alin. (1) și (2) îndeplinesc în mod corespunzător atribuțiile prevăzute în prezenta lege pentru Biroul Electoral Central. Contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței biroului electoral județean se soluționează de tribunal.
În județele în care se organizează alegeri parțiale într-o singură circumscripție electorală nu se mai constituie un birou electoral județean, soluționarea sesizărilor prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. h) făcându-se de judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală respectivă. Judecătoria se pronunță în termen de cel mult 3 zile de la înregistrarea sesizărilor și contestațiilor. Hotărârea este definitivă.
Prevederile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător și în cazul municipiului București.
În situațiile prevăzute la alin. (4) , atribuțiile prevăzute la art. 8 alin. (3) , art. 39 alin. (2) , art. 59 alin. (1) și la art. 128 sunt îndeplinite de biroul electoral de circumscripție, iar competența de soluționare a contestațiilor asupra modului de organizare și a componenței biroului electoral de circumscripție aparține tribunalului.
În cazul în care în aceeași circumscripție electorală se organizează alegeri locale parțiale atât pentru consiliul local, cât și pentru primar, se constituie birouri electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor, după caz, potrivit dispozițiilor art. 26 , care se aplică în mod corespunzător.
În cazul în care se organizează alegeri parțiale pentru consiliul județean, președintele consiliului județean, Consiliul General al Municipiului București și/sau primarul general al municipiului București se constituie, după caz, birouri electorale de circumscripție județeană sau biroul electoral de circumscripție a municipiului București, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 26 .
În cazul prevăzut la art. 34 alin. (1) , birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie în condițiile și după distincțiile prevăzute la art. 30 .
În cazurile în care într-o circumscripție electorală comunală, orășenească, municipală, de subdiviziune administrativ-teritorială a unui municipiu sau județeană se organizează alegeri numai pentru primar sau primarul general al municipiului București, birourile electorale de circumscripție, respectiv birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie potrivit art. 26 alin. (1)-(12) , respectiv art. 30 alin. (1)-(6) .
Birourile electorale de circumscripție se completează cu reprezentanți propuși de organizațiile județene, respectiv de organizația municipiului București, ale partidelor politice parlamentare, ca membri, în limitele prevăzute la art. 26 alin. (2) , (3) și (4) . Completarea se face de președintele biroului electoral de circumscripție, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia. Completarea se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori și deputați ai fiecărui partid.
Dacă numărul de membri prevăzut de lege este mai mare decât numărul de partide parlamentare, operațiunea de completare se repetă până la constituirea biroului cu numărul de membri legal stabilit. (4) Birourile electorale ale secțiilor de votare se completează cu reprezentanți propuși de organizațiile județene, respectiv de organizația municipiului București, ale partidelor politice parlamentare, care depun candidat la funcția de primar, primar general, ca membri, în limitele prevăzute la art. 30 alin. (1) . Completarea se face de președintele biroului electoral al secției de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia, în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori și deputați ai fiecărui partid. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Dacă în municipiul București au loc alegeri numai pentru autoritățile administrației publice de la nivel municipal, se organizează și oficiile electorale de sector prevăzute la art. 16 alin. (6) din Legea nr. 35/2008 , cu modificările și completările ulterioare.
Oficiile electorale prevăzute la alin. (1) se constituie dintr-un președinte și un locțiitor al acestuia și din 6 membri, desemnați de organizațiile municipale ale partidelor politice parlamentare. Dacă un partid politic parlamentar nu are organizație în municipiul București, desemnarea reprezentantului se face de conducerea centrală a partidului.
Președintele și locțiitorul acestuia sunt magistrați desemnați de președintele Tribunalului București, cu cel puțin 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei sectorului. Data ședinței publice de tragere la sorți se anunță în scris partidelor politice parlamentare, cu două zile înainte de data desfășurării, de către președintele Tribunalului București. La organizarea și desfășurarea tragerii la sorți au dreptul să participe reprezentanți ai partidelor politice parlamentare.
Completarea oficiului electoral cu reprezentanții partidelor politice parlamentare se face de către președintele oficiului, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia. Completarea se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori și deputați ai fiecărui partid.
Dacă oficiul electoral nu poate fi completat cu numărul de membri prevăzut de lege, întrucât numărul partidelor parlamentare este mai mic decât al membrilor oficiului, operațiunea de completare se repetă până la organizarea oficiului cu numărul legal de membri.
Oficiile electorale ale sectoarelor municipiului București îndeplinesc în mod corespunzător atribuțiile prevăzute la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 , cu modificările și completările ulterioare.
Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și 11 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale și un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților.
Desemnarea judecătorilor se face în ședință publică, în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, dintre judecătorii în exercițiu ai acesteia. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal semnat de președinte și de prim-magistratul-asistent al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care constituie actul de învestire. Data ședinței pentru tragerea la sorți se aduce la cunoștința publică prin presa scrisă și audiovizuală, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu cel puțin 24 de ore înainte.
În termen de 24 de ore de la învestire, cei 7 judecători aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia.
În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui său, Biroul Electoral Central se completează cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic care are ca membri cel puțin 7 senatori sau 10 deputați sau care au obținut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior, precum și un reprezentant al grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în acest grup. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții partidelor politice și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au ca membri cel puțin 7 senatori sau 10 deputați sau care au obținut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior se face în ordinea numărului cumulat al deputaților și senatorilor, în limita numărului maxim de 11 membri prevăzut la alin. (1) .
În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele prevăzute la alin. (4) , alianțele politice și alianțele electorale care au depus liste complete pentru consiliile județene în cel puțin 18 județe pot propune câte un reprezentant în Biroul Electoral Central. Alianțele politice și alianțele electorale care au în componență partide politice și organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în condițiile alin. (4) nu mai beneficiază de dispozițiile prezentului alineat. Completarea se face în limita numărului maxim de 11 membri prevăzut la alin. (1) , în termen de 24 de ore de la data propunerii reprezentanților, în funcție de numărul candidaturilor depuse pentru consiliile județene, iar în caz de egalitate, prin tragere la sorți.
Biroul Electoral Central are următoarele atribuții
adoptă, în termen de 3 zile de la data constituirii, regulamentul privind organizarea și funcționarea birourilor electorale
asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a denumirii și a semnelor electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, legal constituite, care au dreptul să participe la alegerea autorităților administrației publice locale, și comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripție, imediat după constituirea acestora
urmărește și asigură respectarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul țării; asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora
rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la modul de constituire, componența și activitatea birourilor electorale de circumscripție județeană și a municipiului București
primește și soluționează orice contestație cu privire la organizarea și desfășurarea alegerii autorităților administrației publice locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competența birourilor electorale de circumscripție sau a instanțelor judecătorești
centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripție județeană și a municipiului București, numărul de liste complete depuse de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și comunică Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune situația centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire
primește procesele-verbale întocmite de birourile electorale de circumscripție județeană și a municipiului București, împreună cu procesele-verbale conținând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București; totalizează rezultatele la nivel național, pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri și pe candidați independenți, separat pentru consiliile locale, consiliile județene, primari, precum și pentru președinții consiliilor județene și asigură publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, și în presă
soluționează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripția electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleași condiții, folosindu-se aceleași liste electorale și aceleași liste de candidați și candidaturi independente, cu excepția cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidați sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reținut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existența fraudei electorale se stabilește de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o
îndeplinește orice alte atribuții care îi sunt stabilite prin lege
asigură informarea periodică a opiniei publice privind prezența populației la vot.
Biroul Electoral Central acreditează, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, observatorii străini, precum și delegații mass-mediei străini și soluționează contestațiile cu privire la acreditarea sau refuzul acreditării de către biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București a observatorilor interni.
În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție electorală se poate face numai de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori candidații independenți care au participat la alegeri și numai în termen de 48 de ore de la închiderea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia. Cererea trebuie soluționată până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din țară, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședință publică.
Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Biroul Electoral Central își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.
Contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea președinților și a locțiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale ori organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri.
Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, de biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, dacă privesc biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului București, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, și de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestațiilor.
Contestațiile privind întocmirea de către prefect a listei din care urmează a se face tragerea la sorți pentru funcțiile de președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitori ai acestora se soluționează de către birourile electorale de circumscripție județeană sau de către biroul electoral de circumscripție a municipiului București, după caz.
Hotărârea pronunțată este definitivă și se comunică, în cazul președintelui biroului electoral și al locțiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, președintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestației, procedează la o nouă desemnare.
Birourile electorale lucrează în prezența majorității membrilor care le compun și adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți. În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este hotărâtor.
Reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în birourile electorale nu pot primi și nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.
Pentru motive întemeiate, apreciate de la caz la caz, reprezentanții partidelor politice sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în birourile electorale pot fi înlocuiți, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar și în ziua alegerilor.
Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripție sau ai birourilor electorale ale secțiilor de votare candidații în alegeri, soții, rudele și afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv, precum și persoanele care nu au exercițiul drepturilor electorale.