LEGE nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Propunerile de candidați se fac în scris, în două exemplare originale și două copii, de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, sub semnătura conducerii organizațiilor județene ale acestora și pe baza listei susținătorilor, iar în cazul candidaților independenți, pe baza listei susținătorilor.

În cazul alianțelor electorale dintre partide politice, listele cu propuneri de candidați trebuie semnate și de conducerile județene ale fiecărui partid politic din alianță. Dacă alianțele electorale se constituie la nivel comunal, orășenesc, municipal sau de sector al municipiului București, listele se semnează de conducerea alianței și se contrasemnează de conducerea fiecărei organizații locale din coaliție.

Propunerile de candidați trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul și data nașterii, domiciliul, conform actului de identitate, denumirea, seria și numărul actului de identitate, ocupația, profesia și apartenența politică a candidaților, iar în cazul alianțelor, și alianța politică sau electorală care i-a propus.

Propunerile de candidați trebuie să fie însoțite de declarațiile de acceptare a candidaturii, declarațiile de avere, declarațiile de interese și declarațiile pe propria răspundere privind calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, semnate și datate de candidați, precum și de copiile actelor de identitate ale candidaților.

Declarația de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele, domiciliul, partidul politic sau alianța care l-a propus, profesiunea, ocupația și apartenența politică a candidatului, consimțământul expres al acestuia de a candida pentru funcția respectivă, precum și precizarea că întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a candida.

Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri pot propune câte o listă de candidați în fiecare circumscripție electorală pentru consiliul local, pentru consiliul județean și câte un candidat pentru funcția de primar și pentru funcția de președinte al consiliului județean.

Pentru fiecare candidat la funcția de primar și de președinte al consiliului județean și listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I.

Candidații independenți pentru funcția de consilier trebuie să fie susținuți de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I.

Pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul orașelor, 1.000 în cazul municipiilor și sectoarelor municipiului București, precum și în cazul municipiului București. Candidații independenți pentru funcția de președinte al consiliului județean trebuie să prezinte o listă de susținători, care să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 2.000.

Nu se admit liste de candidați independenți pentru funcția de consilier.

Lista susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele și prenumele candidatului, funcția pentru care candidează, numele și prenumele susținătorului, cetățenia, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate, semnătura acestuia, precum și numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. În cazul cetățenilor Uniunii Europene, la rubrica "Denumirea, seria și numărul actului de identitate" se înscriu denumirea, seria și numărul documentului eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii susținătorilor.

Lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege.

Susținătorii pot fi numai cetățeni români sau cetățeni ai Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul ori reședința în circumscripția electorală în cauză. Un susținător poate sprijini mai mulți candidați la funcția de consilier local, consilier județean și primar.

Adeziunile susținătorilor se dau pe propria răspundere.

Lista de susținători se depune într-un exemplar original și o copie, la biroul electoral al circumscripției electorale unde se depun propunerile de candidați.

Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condițiilor de fond și de formă ale listelor de candidați, precum și ale listei susținătorilor. Candidaturile care îndeplinesc condițiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condițiile legale de fond și de formă se resping de către biroul electoral de circumscripție.

Admiterea sau respingerea candidaturilor se face prin hotărâri ale birourilor electorale de circumscripție.

Listele de candidați pentru consiliile locale sau județene în care există persoane care nu îndeplinesc condițiile legale pentru a putea candida se admit în parte, doar pentru acei candidați care îndeplinesc condițiile legale. În această situație, pozițiile ocupate de candidații admiși în lista de candidaturi se vor renumerota corespunzător, candidații admiși ocupând locurile eliminate imediat superioare poziției din lista în care se află.

În situația în care listele de candidați sunt admise numai parțial, partidele politice, alianțele electorale pot retrage lista în vederea completării până la data-limită de depunere.

Listele care conțin un număr de candidați care îndeplinesc condițiile legale pentru a candida mai mare decât numărul legal, potrivit art. 7 alin. (6) , vor fi admise în parte, urmând a fi respinse ultimele propuneri de candidatură de pe listă și să se admită celelalte, în limita numărului legal de candidați.

Exemplarele originale ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripție. Copiile propunerii de candidatură, certificate de către biroul electoral de circumscripție prin semnătura președintelui acestuia și prin aplicarea ștampilei, se restituie depunătorului; unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care se depune candidatura, respectiv la tribunal.

În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatură se afișează de către biroul electoral de circumscripție la sediul acestuia, la loc vizibil.

Nu pot candida persoanele care la data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condițiile legale pentru a fi alese. Candidaturile acestor persoane se resping de către biroul electoral de circumscripție.

Acceptarea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către cetățeni, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la data afișării candidaturii.

Respingerea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale care au propus candidatura respectivă, în termen de cel mult 48 de ore de la data afișării respingerii candidaturii.

Contestațiile trebuie să cuprindă numele și prenumele, adresa și calitatea contestatarului, numele și prenumele persoanei a cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, prezentarea temeiurilor contestației, data și semnătura contestatarului și indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să îl reprezinte.

Contestația și, dacă este cazul, cererea de apel, se depun la instanța competentă să le soluționeze, sub sancțiunea nulității.

Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală. Hotărârea nu se comunică.

Împotriva hotărârii date în contestație se poate face apel în termen de 24 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Apelul se soluționează în termen de 24 de ore de la înregistrare.

Hotărârea pronunțată în apel este definitivă.

Instanțele judecătorești competente să soluționeze contestațiile formulate împotriva hotărârilor de admitere sau de respingere a unei candidaturi de către biroul electoral de circumscripție vor lua măsuri de aducere la cunoștință, de îndată, a hotărârii definitive, după expirarea termenelor imperative prevăzute la alin. (5) și (6) , biroului electoral de circumscripție care a pronunțat hotărârea atacată, în vederea definitivării candidaturilor.

Cetățenii Uniunii Europene pot candida în unitatea administrativ-teritorială în care au domiciliul. Propunerile de candidaturi se depun în aceleași condiții ca și pentru cetățenii români.

În cazul în care listele de candidați cuprind cetățeni ai Uniunii Europene, în dreptul acestora se înscriu următoarele mențiuni: numele, prenumele, statul membru de origine, locul și data nașterii, adresa la care locuiesc în România, ocupația, profesia și apartenența politică, iar în cazul alianțelor, și alianța politică sau electorală care i-a propus.

În cazul candidaturii unui cetățean al Uniunii Europene, declarația de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele, statul membru de origine, adresa din România, ocupația, profesia și apartenența politică, consimțământul expres al acestuia de a candida pentru funcția respectivă, precum și precizarea că întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a candida. Declarația de acceptare a candidaturii este însoțită de un document care atestă adresa din România, potrivit art. 23 alin. (3) , sau de un document emis de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Odată cu depunerea candidaturii, pe lângă documentele necesare cetățenilor români, cetățenii Uniunii Europene prezintă un document care le atestă identitatea și o declarație pe propria răspundere, care cuprinde următoarele mențiuni

În termen de 24 de ore de la depunerea candidaturii, biroul electoral de circumscripție respinge prin hotărâre toate propunerile de candidaturi care nu conțin în declarația pe propria răspundere mențiunea prevăzută la alin. (4) lit. a) .

Buletinul de vot este format din mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului de vot se imprimă patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaturi, respectiv toți candidații independenți, în așa fel încât ultima pagină să rămână albă pentru aplicarea ștampilei de control a secției de votare; paginile buletinului de vot se numerotează. Buletinele de vot se capsează.

Patrulaterele se imprimă paralel între ele, câte două coloane pe aceeași pagină. Patrulaterele se numerotează, începând cu primul patrulater al coloanei din stânga a primei pagini interioare, care primește numărul de ordine 1, și continuând cu primul patrulater al coloanei din dreapta, care primește numărul de ordine 2, numerotarea continuând până la ultimul patrulater.

În unghiul din partea stângă sus a fiecărui patrulater se imprimă denumirea partidului politic, alianței politice, alianței electorale sau a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori, după caz, mențiunea "Candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă sus se imprimă semnul electoral.

În patrulaterele fiecărui buletin de vot se imprimă listele de candidați; candidații se identifică pe listă prin nume și prenume și se înscriu în ordinea stabilită de partidul politic, alianța politică sau alianța electorală care a depus lista.

În patrulaterele buletinelor de vot pentru alegerea primarilor și a președinților consiliilor județene, pe lângă elementele prevăzute la alin. (3) , se imprimă și numele și prenumele candidaților.

Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către biroul electoral de circumscripție, ținând seama de numărul patrulaterelor, precum și de spațiul necesar pentru imprimarea numelui candidaților și a celorlalte date prevăzute la alin. (3)-(5) .

Buletinele de vot se tipăresc pe hârtie asigurată din rezervele de stat, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Pentru stabilirea numărului de ordine de pe toate buletinele de vot utilizate într-o circumscripție electorală pentru alegerea primarului și a consiliului local, pentru alegerea consiliului județean și a președintelui consiliului județean sau pentru alegerea Consiliului General al Municipiului București și a primarului general, după caz, se procedează astfel

Ordinea stabilită potrivit alin. (8) este valabilă în cazul tuturor buletinelor de vot utilizate pentru autoritățile administrației publice locale ce urmează a fi alese la nivelul circumscripției electorale respective.

Pentru fiecare candidat independent, inclusiv pentru candidații independenți la funcția de primar și cea de președinte al consiliului județean, se imprimă un patrulater distinct în partea finală a buletinului de vot, în care aceștia sunt înscriși în ordinea înregistrării candidaturilor.

Ordinea stabilită potrivit alin. (8)-(10) se comunică prefectului de către președintele biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv de către președinții birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București, în termen de 24 de ore de la efectuarea tragerii la sorți.

Tragerea la sorți prevăzută la alin. (8) se face în prezența reprezentanților partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri care depun liste de candidați.

Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale își pot stabili semne electorale, pe care le comunică Biroului Electoral Central în termen de 10 zile de la constituirea acestuia.

Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, care au participat la alegerile locale anterioare, își pot păstra semnele electorale, având obligația să le comunice Biroului Electoral Central potrivit alin. (1) . Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale ori organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri decât cu consimțământul scris al celor cărora le-au aparținut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianța inițială.

Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept și bunelor moravuri și nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaționale ori ale cultelor religioase. Fac excepție partidele politice care sunt membre ale unor organizații politice internaționale, acestea putând utiliza semnul organizației respective ca atare sau într-o combinație specifică.

Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie să se deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Se poate folosi ca semn electoral semnul permanent declarat la înscrierea partidului politic sau a alianței politice.

În toate circumscripțiile electorale, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri formate la nivel național, respectiv județean, trebuie să folosească același semn electoral.

În cazul semnelor electorale noi, dacă același semn este solicitat de mai multe partide politice, alianțe politice ori alianțe electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, atribuirea se face în beneficiul partidului politic, alianței politice ori alianței electorale sau organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri care a înregistrat prima respectivul semn. Dacă nu se poate stabili prioritatea, se procedează la tragerea la sorți efectuată de președintele Biroului Electoral Central.

Biroul Electoral Central aduce la cunoștința publică semnele electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) și le comunică prefecților, până la data rămânerii definitive a candidaturilor, în vederea imprimării lor pe buletinele de vot.

Imprimarea buletinelor de vot se asigură, prin grija prefecților, de către birourile electorale de circumscripție.

Pentru întreaga circumscripție electorală, buletinele de vot sunt imprimate cu litere de aceeași mărime, aceleași caractere și aceeași cerneală, într-un număr egal cu al alegătorilor înscriși în listele electorale, cu un plus de 10%.

Prin grija prefecților, un exemplar al primului tiraj pentru fiecare tip de buletin de vot, din fiecare circumscripție electorală, este prezentat membrilor biroului electoral de circumscripție județeană. Aceștia au dreptul să solicite prefectului retipărirea buletinelor de vot dacă numele candidaților, semnul electoral sau denumirea partidelor politice, a alianțelor politice ori a alianțelor electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri sunt incorect imprimate sau nu sunt vizibile.

Buletinele de vot trebuie să fie tipărite cel mai târziu cu 10 zile înaintea alegerilor.

Buletinele de vot se distribuie circumscripțiilor electorale prin grija prefecților. Buletinele de vot se preiau de către primar, împreună cu președintele biroului electoral de circumscripție, pe bază de proces-verbal, și se păstrează în încăperi speciale, încuiate și sigilate. Buletinele de vot se predau președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu în preziua alegerilor.

Distribuirea și predarea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate.

În campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, precum și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă.

În timpul campaniei electorale se asigură candidaților, în mod nediscriminatoriu, spații corespunzătoare, pentru a se întâlni cu alegătorii. Spațiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în școli, universități, case de cultură, cămine culturale și cinematografe și se asigură pe bază de înțelegere cu privire la cheltuielile de întreținere.

Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni legii.

Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare, precum și în spațiile din școli și universități în perioada de desfășurare a cursurilor.

În campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu sau a mesajelor de incitare la ură și intoleranță. În sensul prezentei legi, prin discurs care instigă la ură și la discriminare se înțelege atât discursul, cât și mesajele de propagandă electorală exprimate în formă scrisă sau prin viu grai care incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul, alte forme de ură bazate pe intoleranță sau orice altă formă de discriminare prevăzută la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată.

În campania electorală sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă sau etnică, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase.

Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice și private, trebuie să servească următoarelor interese generale

Radiodifuzorii publici și privați sunt obligați să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfășurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate și corecte pentru toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și pentru toți candidații.

În timpul campaniei electorale, informațiile privind sistemul electoral, tehnica votării, calendarul campaniei electorale, programele politice, opiniile și mesajele cu conținut electoral trebuie să fie prezentate exclusiv în următoarele tipuri de emisiuni

În cadrul emisiunilor informative prevăzute la alin. (1) lit. a) este interzisă difuzarea unor informații privind sistemul electoral și tehnica votării care nu corespund realității.

Posturile private de radio și televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul celor prevăzute la alin. (1) .

Emisiunile prevăzute la alin. (1) nu pot fi considerate publicitate electorală.

Spoturile publicitare de 20-30 de secunde care îndeamnă electoratul să voteze un candidat sau o listă de candidați pot fi difuzate numai în interiorul emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c).

Este interzisă cumpărarea de spații de emisie în vederea difuzării de clipuri sau de emisiuni electorale.

Accesul partidelor politice parlamentare, alianțelor politice și alianțelor electorale ale acestora, precum și al candidaților independenți la serviciile publice de radiodifuziune și de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. Partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora au acces gratuit la serviciile publice teritoriale de radiodifuziune și de televiziune numai în măsura în care depun liste de candidați în minimum 50% din circumscripțiile electorale de pe cuprinsul unui județ ce intră în raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective. Timpul de antenă acordat în aceste situații trebuie să fie proporțional cu numărul listelor complete de candidați depuse în teritoriul respectiv și se calculează de Societatea Română de Televiziune și de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central. La serviciile publice naționale de radiodifuziune și de televiziune au acces partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale care depun liste complete de candidați în cel puțin 50% din circumscripțiile electorale din 15 județe. Timpul de antenă se acordă după rămânerea definitivă a candidaturilor, trebuie să fie proporțional cu numărul listelor complete de candidați depuse și se calculează de Societatea Română de Televiziune și de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central.

Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au acces la serviciile publice teritoriale și naționale de radiodifuziune și de televiziune, dacă participă la alegeri cu liste de candidați în circumscripțiile electorale din județe și în mod proporțional cu ponderea lor în totalul populației județului, respectiv a României.

Până la calcularea timpilor de antenă, conform alin. (1) și (2) , partidele politice parlamentare, alianțele acestora și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament primesc timpi de antenă proporțional cu ponderea lor parlamentară.

Accesul partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, precum și al candidaților independenți și al organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale la posturile private de radiodifuziune și de televiziune, inclusiv televiziune prin cablu, se face gratuit numai în cadrul emisiunilor care au caracter electoral, potrivit dispozițiilor art. 67 .

Este interzisă contractarea de timpi de antenă în scopuri publicitare, pentru și în favoarea participanților la campania electorală sau cedarea timpilor de antenă candidaților de către societățile comerciale cu capital public sau privat, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale sau persoanele fizice.

Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, candidații independenți, precum și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au obligația să solicite, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor, conducerii posturilor de radiodifuziune și de televiziune publice și private sau, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora, acordarea timpilor de antenă. Solicitările făcute după acest termen nu se iau în considerare.

Timpii de antenă la radiodifuziunile și televiziunile publice și private, inclusiv cele prin cablu, se acordă partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în fiecare din zilele de luni, marți, miercuri, joi și vineri. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antenă, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfășurării campaniei electorale. Candidații independenți din circumscripțiile electorale din municipiul București și cei din municipiile reședință de județ, care nu sunt pe raza de acoperire a unui studio, au acces la serviciile publice naționale de radiodifuziune și de televiziune în același interval de timp de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfășurării campaniei electorale.

Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice și alianțe electorale, candidaților independenți și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale se realizează în direct sau se înregistrează, în proporțiile stabilite de aceștia.

În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naționale ale României ori ale altui stat.

În perioada campaniei electorale, candidații și reprezentanții partidelor politice aflate în competiție au acces la posturile publice și private de radiodifuziune și de televiziune numai la emisiunile și dezbaterile electorale, în condițiile art. 66-68 .

În perioada campaniei electorale, candidații și reprezentanții partidelor politice aflate în competiție nu pot fi producători, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici și privați.

Radiodifuzorii publici și privați au obligația de a asigura, prin măsuri tehnice și redacționale, reflectarea campaniei electorale în mod echitabil, echilibrat și imparțial.

Emisiunile informative se supun obligației de obiectivitate, echitate și de informare corectă a publicului.

Candidații care au deja funcții publice pot apărea în emisiunile informative strict în probleme legate de exercitarea funcției lor.

În cazul în care în emisiunile informative se prezintă fapte sau evenimente speciale de interes public, pe lângă punctul de vedere al autorităților trebuie prezentat și un punct de vedere opus.

Emisiunile și dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaților condiții egale în ceea ce privește libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor și echidistanța.

În cadrul emisiunilor electorale, candidații au următoarele obligații

În cazul prezentării de sondaje de opinie cu conținut electoral, acestea trebuie însoțite de următoarele informații

Televotul sau anchetele făcute pe stradă, în rândul electoratului, nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

Pot efectua sondaje de opinie la ieșirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societățile comerciale ori organizațiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie și care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin hotărâre, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituției pentru care lucrează, în zona prevăzută la art. 83 alin. (1) , fără a avea acces în interiorul localului de vot.

În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de închiderea votării.

Candidații și partidele politice sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor fapte neadevărate, beneficiază de drept la replică.

Candidații și partidele politice sau organizații ale minorităților naționale care participă la alegeri, ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor informații inexacte, beneficiază de drept la rectificare.

Radiodifuzorii au următoarele obligații privind dreptul la replică și rectificare

În preziua votării, radiodifuzorii trebuie să prevadă în program, imediat după emisiunea informativă de seară, un spațiu de emisie pentru difuzarea rectificărilor și a replicilor ca urmare a sesizărilor care se referă la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie.

Radiodifuzorii trebuie să asigure înregistrarea emisiunilor destinate campaniei electorale în condițiile stabilite de Consiliul Național al Audiovizualului.

Înregistrările emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie să fie ținute la dispoziția Consiliului Național al Audiovizualului, pe durata campaniei electorale și timp de 30 de zile după comunicarea oficială a rezultatelor.

Nerespectarea dispozițiilor art. 66-77 atrage aplicarea sancțiunilor prevăzute de Legea audiovizualului nr. 504/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

Faptele se constată și sancțiunile se aplică de Consiliul Național al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesați.

Primarii sunt obligați ca până la începerea campaniei electorale să stabilească, prin dispoziție, locuri speciale pentru afișaj electoral și să asigure amplasarea de panouri electorale în cadrul acestora, ținând seama de numărul partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale care declară că depun liste de candidați, candidaturi pentru funcția de primar și de președinte al consiliului județean, precum și de candidații independenți. Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetățeni, fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective.

Primarii sunt obligați să monteze panouri pentru afișajul electoral în fiecare subdiviziune a unității administrativ-teritoriale.

Utilizarea locurilor de afișaj electoral este permisă partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau organizațiilor minorităților naționale care participă la alegeri și candidaților independenți.

Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori candidat independent a locurilor speciale de afișaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori candidat independent. Pe un panou electoral, fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori fiecare candidat independent poate aplica un singur afiș electoral.

Un afiș electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură.

În alte locuri decât cele stabilite conform alin. (1) , afișajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, după caz, al deținătorilor.

Sunt interzise afișele electorale care combină culori sau alte semne grafice, astfel încât să evoce simbolurile naționale ale României ori ale altui stat.

Primarul, cu sprijinul poliției locale sau cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne, în localitățile unde poliția locală nu este constituită, este obligat să asigure integritatea panourilor, afișelor electorale și a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.

Birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția în care funcționează.

Birourile electorale de circumscripție soluționează plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțe politice, alianțe electorale ori a unui candidat independent de a-și desfășura campania electorală în condițiile prevăzute de lege, precum și plângerile privind încălcarea prevederilor art. 64 , 65 și 79 .

Dacă biroul electoral de circumscripție consideră, cu ocazia soluționării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.

Împotriva hotărârilor pronunțate de birourile electorale în materia campaniei electorale se poate face contestație în termen de 48 de ore de la data afișării, care se depune la biroul electoral ierarhic superior. Hotărârea este definitivă.

Soluționarea plângerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presă și se afișează în mod vizibil la sediul biroului electoral care le-a emis.

Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale, candidații independenți sau primarii, după caz, au obligația de a duce la îndeplinire hotărârile definitive ale birourilor electorale, în materia campaniei electorale, de îndată după comunicare.

Campania electorală, la nivel național, pentru al doilea tur de scrutin începe de la data comunicării oficiale a rezultatelor din primul tur de scrutin, cu excepția campaniei electorale efectuate prin serviciile publice de radiodifuziune și de televiziune.

În termen de 24 de ore de la totalizarea voturilor la nivel național, serviciile publice de radiodifuziune și de televiziune repartizează noi timpi de antenă pentru partidele politice care au candidați în al doilea tur de scrutin, în mod proporțional cu numărul de candidați, precum și pentru candidații independenți.