LEGE nr. 11 din 8 ianuarie 2024 privind statutul grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice

Evaluarea activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) are ca scop stabilirea nivelului de competență profesională al acestuia, aprecierea activității profesionale desfășurate și vizează îmbunătățirea performanțelor profesionale, creșterea eficienței activității instanțelor și parchetelor și a încrederii publice în autoritatea judecătorească, menținerea și consolidarea calității sistemului judiciar.

Evaluarea activității profesionale se realizează în mod imparțial și obiectiv, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale și a criteriilor de performanță profesională stabilite pentru perioada respectivă cu rezultatele obținute în mod efectiv. În acest scop se vor analiza nivelul/gradul de îndeplinire a acestor obiective, precum și responsabilitățile profesionale în strânsă legătură cu potențialul profesional și conduita interpersonală manifestate de persoanele evaluate, avându-se în vedere specificul muncii, funcția ocupată și aportul concret al acestora la îndeplinirea atribuțiilor specifice.

Activitatea de evaluare a activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) presupune următoarele etape

Evaluarea activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) care ocupă funcții de conducere va avea în vedere și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale specifice funcției de conducere ocupate.

Evaluarea activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se face o dată la 3 ani.

Sunt exceptate de la evaluarea prevăzută la alin. (1) persoanele al căror raport de muncă este suspendat, în condițiile legii, caz în care evaluarea se face la expirarea unei perioade cuprinse între 6 și 12 luni de la reluarea activității.

În mod excepțional, evaluarea activității profesionale se face și în cursul perioadei evaluate, atunci când pe parcursul perioadei evaluate raportul de muncă al persoanei evaluate încetează sau se modifică în condițiile legii. În acest caz, persoana respectivă va fi evaluată pentru perioada de până la încetarea sau modificarea raportului de muncă.

Evaluarea activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) , delegat sau detașat la alte instituții, se face de instituția la care acesta funcționează, în raport cu specificul activității desfășurate.

Evaluarea activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) presupune analiza și notarea criteriilor de evaluare a performanțelor profesionale.

Criteriile de evaluare a performanțelor profesionale sunt structurate în funcție de specificul activității fiecăreia dintre funcțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) , astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională a acestora, concomitent cu diferențierea performanțelor profesionale ale persoanelor evaluate.

Fișa de evaluare a activității profesionale a specialiștilor IT se semnează de conducătorul instanței sau al parchetului și de conducătorul compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiției sau, după caz, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Înaltei Curți de Casație și Justiției, al Direcției Naționale Anticorupție sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

În cazul specialiștilor IT, criteriile de natură administrativă sunt evaluate de către conducătorul instanței sau al parchetului în cadrul căruia acesta funcționează.

În cazul specialiștilor IT cu funcții de execuție, criteriile de natură profesională sunt evaluate de conducătorul compartimentului din care face parte, iar pentru specialiștii IT cu funcții de conducere, criteriile de natură profesională vor fi evaluate de conducătorul compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiției, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Înaltei Curți de Casație și Justiției, al Direcției Naționale Anticorupție sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz.

În cursul perioadei supuse evaluării, evaluatorul, dacă apreciază necesar pentru înlăturarea unor deficiențe constatate în activitatea desfășurată, poate formula recomandări persoanei evaluate, în vederea îmbunătățirii activității, întocmind în acest sens un referat.

Referatul prevăzut la alin. (1) se aduce la cunoștință, sub semnătură, persoanei evaluate care poate formula observații cu privire la aspectele constatate.

Activitatea de evaluare, pentru perioada de 3 ani, a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se desfășoară în perioada 1 ianuarie-15 martie, după cum urmează

Termenele în care se vor desfășura etapele prevăzute la alin. (1) vor fi stabilite în condițiile regulamentului prevăzut la art. 119 .

În completarea fișei de evaluare, evaluatorul va proceda la notarea obiectivelor și a criteriilor de performanță profesională, prin acordarea pentru fiecare obiectiv și criteriu a unei note de la 1 la 5, nota exprimând aprecierea gradului de îndeplinire.

Semnificația notelor prevăzute la alin. (1) este următoarea: nota 1 - nivel minim și nota 5 - nivel maxim.

Pentru a obține nota finală a evaluatorului se face media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute ca urmare a aprecierii obiectivelor și a criteriilor de performanță profesională, rezultate din media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate pentru fiecare indicator sau criteriu, după caz.

În urma notării se poate acorda unul dintre următoarele calificative: „foarte bine“, „bine“, „satisfăcător“ și „nesatisfăcător“.

În situația în care personalul prevăzut la art. 2 este evaluat atât pentru funcția de execuție, cât și pentru funcția de conducere, se acordă un singur calificativ.

Calificativul final al evaluării se stabilește pe baza notei finale, după cum urmează

Interviul, ca etapă a procesului de evaluare, reprezintă un schimb de informații care are loc între evaluator și persoana evaluată, în cadrul căruia

În cazul în care între persoana evaluată și evaluator există diferențe de opinie asupra evaluării, evaluatorul poate modifica fișa de evaluare dacă se ajunge la un punct de vedere comun.

În cadrul interviului, pentru o evaluare cât mai corectă a gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale, evaluatorul, împreună cu persoana evaluată, poate să analizeze documentele relevante întocmite la nivelul instanței sau al parchetului unde persoana evaluată își desfășoară activitatea, în legătură cu aceste obiective.

Evaluatorul și persoana evaluată pot solicita și folosi documente care conțin informații cu privire la activitatea supusă evaluării, cu respectarea cadrului legal privind accesul la informații clasificate. În etapa interviului aceștia se pot folosi de propriile constatări scrise întocmite cu privire la activitatea evaluată. Persoanele evaluate pot să întocmească o analiză a propriei activități în scopul prezentării ei în timpul discuțiilor purtate cu evaluatorul.

În procesul de evaluare, contrasemnatarul este responsabil de corectitudinea și realismul calificativelor acordate persoanelor evaluate. El monitorizează întregul proces, are un rol activ și ia măsuri astfel încât

Dacă este cazul, contrasemnatarul se poate consulta cu evaluatorii anterior demarării evaluării finale, respectiv evaluării parțiale, pentru realizarea unui schimb de opinii cu privire la procesul de evaluare și cunoașterea nivelului de performanță atins de personalul din subordine.

După contrasemnare, fișa de evaluare se aduce la cunoștința persoanei evaluate de către evaluator.

În cazul în care persoana evaluată refuză să semneze de luare la cunoștință, dovada comunicării rezultatului evaluării activității profesionale se face prin proces-verbal constatator semnat de evaluator.

În situația în care persoana evaluată este nemulțumită de calificativul acordat, are dreptul de a contesta rezultatul evaluării performanțelor profesionale, menționând explicit și motivat criteriile de evaluare a performanțelor profesionale ale căror punctaje acordate le consideră necorespunzătoare realității.

Termenul de depunere a contestației este de 10 zile de la data aducerii la cunoștință a fișei de evaluare.

Opțiunea de a face contestație se consemnează în fișa de evaluare, iar contestația scrisă se depune în termenul prevăzut la alin. (2) la instanța sau parchetul unde își desfășoară activitatea persoana evaluată.

Contestația se soluționează, în termen de 10 zile de la data expirării termenului de depunere a contestației, de către o comisie de soluționare a contestațiilor formată din 3 membri, constituită în acest scop de conducătorul instanței sau parchetului superioare/superior celei/celui în cadrul căreia/căruia își desfășoară activitatea persoana evaluată. Din comisia de soluționare a contestațiilor va face parte și un membru care are una din funcțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) . Persoanele care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la soluționarea contestației.

Comisia de soluționare a contestațiilor poate solicita evaluatorului și/sau contrasemnatarului, precum și altor persoane, după caz, informații scrise privind activitatea persoanei evaluate.

Contestația se soluționează cu citarea obligatorie a persoanei evaluate. Audierea persoanei evaluate prezente este obligatorie. Neprezentarea persoanei evaluate legal citate nu împiedică soluționarea contestației.

În urma analizării documentației, comisia de soluționare a contestațiilor adoptă una dintre următoarele hotărâri

În cazul admiterii contestației, comisia de soluționare a contestațiilor

Ca urmare a soluției adoptate nu se poate crea o situație mai grea pentru cel care a formulat contestația.

În situațiile prevăzute la alin. (5) lit. b) și c) , comisia de soluționare a contestațiilor stabilește termenul și, după caz, limitele în care se va reface evaluarea.

Specialiștii IT depun contestația la compartimentul de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiției, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz.

Contestația se soluționează de către o comisie constituită în acest scop prin ordin comun al ministrului justiției, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau cel al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz.

Prevederile art. 138 se aplică în mod corespunzător.

Grefierii judiciari, grefierii de ședință și grefierii principali care primesc calificativul „nesatisfăcător“ sunt obligați să urmeze pentru o perioada de două luni cursuri speciale organizate de Școala Națională de Grefieri.

Grefierii care primesc calificativul „nesatisfăcător“ sunt obligați să urmeze cursuri speciale organizate de instanța sau parchetul în cadrul căreia/căruia își desfășoară activitatea, cu sprijinul Școlii Naționale de Grefieri.

Personalul prevăzut la alin. (1) și (2) care primește calificativul „satisfăcător“ în urma a două evaluări consecutive este obligat să urmeze pentru o perioadă de o lună cursuri speciale organizate de Școala Națională de Grefieri sau, după caz, cu sprijinul Școlii Naționale de Grefieri.

Cursurile prevăzute la alin. (1) și (2) se încheie prin susținerea unui examen, organizat de Școala Națională de Grefieri sau, după caz, cu sprijinul Școlii Naționale de Grefieri.

Personalul prevăzut la alin. (1) și (2) care primește în urma a două evaluări consecutive calificativul „nesatisfăcător“ sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (4) este eliberat din funcție pentru incapacitate profesională de către persoanele care, potrivit art. 60 , au competența de numire.

Tematica, bibliografia și metodologia de desfășurare a examenului prevăzut la alin. (4) se aprobă prin hotărâre a Secției pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Școlii Naționale de Grefieri.

Absența nejustificată de la examenul prevăzut la alin. (4) echivalează cu nepromovarea examenului.

Persoana care din motive temeinice nu poate participa la examenul prevăzut la alin. (4) va susține examenul în termen de maximum o lună de la încetarea cauzei care a determinat neprezentarea. Aceasta are obligația de a înștiința conducerea Școlii Naționale de Grefieri despre motivul neprezentării la examen, precum și despre data încetării acestuia, prezentând dovada celor invocate.

Specialiștii IT care primesc calificativul „nesatisfăcător“ sunt obligați să urmeze pentru o perioadă de două luni cursuri speciale organizate de compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz.

Specialiștii IT care primesc calificativul „satisfăcător“ în urma a două evaluări consecutive sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă de o lună, cursuri speciale organizate de compartimentul de specialitate informatică din instituțiile menționate la alin. (1) .

Cursurile prevăzute la alin. (1) și (2) se încheie prin susținerea unui examen, organizat de compartimentul de specialitate din cadrul instituțiilor menționate la alin. (1) .

Prevederile art. 141 alin. (5) , (7) și (8) se aplică în mod corespunzător.

Tematica, bibliografia și metodologia de desfășurare a examenului prevăzut la alin. (3) se aprobă prin ordin al conducătorilor instituțiilor prevăzute la alin. (1) , după caz, la propunerea compartimentelor de specialitate informatică.

Specialiștii și tehnicienii criminaliști care primesc calificativul „nesatisfăcător“ sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă de două luni, cursuri special organizate de parchetul în cadrul căruia își desfășoară activitatea.

Specialiștii și tehnicienii criminaliști care primesc calificativul „satisfăcător“ în urma a două evaluări consecutive sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă de o lună, cursuri speciale organizate de parchetul în cadrul căruia își desfășoară activitatea.

Cursurile prevăzute la alin. (1) și (2) se încheie prin susținerea unui examen, organizat de parchetul în cadrul căruia își desfășoară activitatea.

Prevederile art. 141 alin. (5) , (7) și (8) se aplică în mod corespunzător.

Tematica, bibliografia și metodologia de desfășurare a examenului prevăzut la alin. (3) se aprobă prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este supus la fiecare 5 ani unei evaluări/reevaluări psihologice.

Procedura de evaluare/reevaluare psihologică, inclusiv plata membrilor comisiilor și desfășurarea programului de consiliere psihologică se stabilesc prin hotărâre a Secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Suspendarea raporturilor de muncă ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) poate interveni de drept, prin acordul părților sau prin actul unilateral al uneia dintre părți, în condițiile legii.

Suspendarea raporturilor de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) și a plății drepturilor de natură salarială.

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este suspendat din funcție în următoarele cazuri

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) care suferă de o altă afecțiune decât cea prevăzută la alin. (1) lit. d) , care îl pune în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, poate fi suspendat din funcție, la cererea sa sau a colegiului de conducere al instanței sau al parchetului. Această măsură se poate dispune numai după epuizarea duratei pentru care se acordă concediile pentru incapacitate temporară de muncă. Afecțiunea se stabilește printr-o expertiză de specialitate, care se efectuează de o comisie medicală de specialitate, stabilită prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor nominale ale ministrului sănătății. Suspendarea din funcție se dispune până la însănătoșire, constatată printr-o nouă expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia medicală. Prin raportul de expertiză, comisia stabilește termenul în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) urmează să revină la reexaminare.

Suspendarea din funcție a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se dispune de președintele curții de apel sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, de procuroru-șef al Direcției Naționale Anticorupție ori de conducătorul altei instituții în care persoana ce urmează a fi suspendată își desfășoară activitatea.

Pe perioada suspendării din funcție dispuse în temeiul alin. (1) lit. a)-c) și e) , personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute la art. 187 și nu i se plătesc drepturile de natură salarială, dar i se plătește contribuția de asigurări sociale de sănătate, după caz. Această perioadă nu constituie vechime în muncă, în funcție și în specialitate.

În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (1) lit. d) și alin. (2) , personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) i se plătește o indemnizație egală cu 80% din salariul de bază lunar net din ultima lună de activitate înainte de data suspendării din funcție și îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute la art. 187 .

După expirarea termenului prevăzut la alin. (2) și efectuarea de către comisia medicală de specialitate a noii expertize, președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori, după caz, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție poate hotărî încetarea suspendării și repunerea în funcție a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) , dacă se constată însănătoșirea, prelungirea suspendării sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcție prin pensionare.

Cursanții Școlii Naționale de Grefieri sunt suspendați din calitatea de cursant în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) și alin. (2) , care se aplică în mod corespunzător.

Suspendarea din calitatea de cursant se dispune de către Consiliul de conducere al Școlii Naționale de Grefieri. Decizia prin care s-a dispus suspendarea, precum și cea prin care s-a constatat încetarea suspendării se comunică de îndată cursantului. După încetarea suspendării, cursantul va relua cursurile la Școala Națională de Grefieri din aceeași etapă în care acestea au fost întrerupte.

În perioada suspendării dispuse pentru motivele prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) , cursantul nu beneficiază de bursă și de alte drepturi ale cursanților, iar această perioadă nu constituie vechime în funcție sau în specialitate. În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (1) lit. d) și alin. (2) , cursantului i se plătește o indemnizație egală cu 80% din bursă.

În cazul prevăzut la alin. (6) , dacă boala de care suferă cursantul este ireversibilă, Consiliul de conducere al Școlii Naționale de Grefieri dispune încetarea calității de cursant.

Suspendarea personalului prevăzut la art. 2 poate interveni și în alte situații prevăzute de lege, de drept, la cerere sau prin acordul părților, cu respectarea prevederilor cuprinse în legislația muncii, al convențiilor sau tratatelor internaționale la care România este parte.

În perioada suspendării din funcție dispuse în temeiul alin. (11) , personalului prevăzut la art. 2 nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de prezenta lege și nu i se plătesc drepturile salariale.

Personalul prevăzut la art. 2 este suspendat de drept din funcție pe perioada ocupării unei funcții salarizate în sindicat.

Perioada suspendării raportului de serviciu pentru îndeplinirea unei funcții salarizate în cadrul organizației sindicale constituie vechime în muncă și în specialitate, în condițiile legii.

Persoanei care îndeplinește o funcție salarizată în cadrul unei organizații sindicale i se mențin postul și funcția deținute la momentul suspendării din funcție, iar la revenirea în activitate are dreptul de a avansa în gradul profesional, de a beneficia de gradație la împlinirea stagiilor prevăzute de lege și de a participa la concursuri pentru avansarea în carieră.

Pentru perioada în care raportul de serviciu al personalului prevăzut la art. 2 este suspendat potrivit prevederilor alin. (13) , funcția deținută în cadrul organizației sindicale se echivalează cu funcțiile prevăzute în legislația privind salarizarea grefierilor și a altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, după caz, în vederea deschiderii drepturilor de pensie.

În cazurile prevăzute la art. 146 alin. (1) lit. a)-c) , încheierea, ordonanța sau, după caz, încheierea de începere a judecății se comunică în termen de 24 de ore președintelui curții de apel sau, după caz, procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta, în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză, ori președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau celui al Direcției Naționale Anticorupție, precum și, dacă este cazul, conducătorului altei instituții în cadrul căreia persoana ce urmează a fi suspendată din funcție își desfășoară activitatea. Termenul de 24 de ore curge de la rămânerea definitivă a încheierii sau, după caz, a ordonanței procurorului.

În termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pronunțate într-o cauză penală față de personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) , instanța de executare comunică persoanelor prevăzute la alin. (1) o copie de pe dispozitivul hotărârii.

Președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau al Direcției Naționale Anticorupție comunică de îndată personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) și, după caz, conducerii instanței ori parchetului unde acesta funcționează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcție.

Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal față de personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) ori se dispune restituirea cauzei la parchet, suspendarea din funcție încetează, iar personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) suspendat este repus în situația anterioară, beneficiind de drepturile bănești de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcția de execuție sau, după caz, pe perioada în care nu a putut exercita funcția de conducere din pricina suspendării. Drepturile bănești ce se plătesc vor fi majorate, indexate și reactualizate, incluzând și dobânda legală penalizatoare, obligații de plată ce se stabilesc prin decizia sau, după caz, ordinul președintelui curții de apel sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori prin decizia sau, după caz, ordinul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau al Direcției Naționale Anticorupție, precum și, dacă este cazul, a conducătorului altei instituții în care persoana ce urmează a fi suspendată își desfășoară activitatea. Personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) i se recunoaște vechimea în muncă, vechimea în specialitate și vechimea în funcție pe această perioadă.

Suspendarea din funcție încetează și în situația în care achitarea sau încetarea procesului penal se pronunță în primă instanță. În acest caz, drepturile prevăzute la alin. (2) se acordă după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de achitare sau încetare a procesului penal.

În cazul prevăzut la art. 146 alin. (1) lit. d) , boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate efectuată de o comisie medicală de specialitate.

Comisia medicală de specialitate se stabilește prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor nominale ale ministrului sănătății. Comisia astfel constituită elaborează procedura de expertizare a persoanelor care suferă de o boală psihică, aprobată prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Atunci când există indicii că personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) suferă de o boală psihică, președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau, după caz, conducătorul altei instituții în care persoana ce urmează a fi suspendată își desfășoară activitatea dispune prezentarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) la expertiza de specialitate.

În cazul în care comisia constată că persoana suferă de o boală psihică care o împiedică să își exercite funcția în mod corespunzător, aceasta este suspendată din funcție în condițiile art. 146 alin. (5) . Prin raportul de expertiză comisia stabilește și termenul la care persoana urmează să revină la reexaminare.

Suspendarea din funcție se dispune până la însănătoșire, constatată printr-o nouă expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia medicală de specialitate.

Dispozițiile art. 146 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

În cazul în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) refuză în mod nejustificat să se prezinte, în termenul stabilit, la expertiza de specialitate, președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau, după caz, conducătorul altei instituții în care persoana ce urmează a fi suspendată își desfășoară activitatea dispune suspendarea din funcție a acestuia pe o perioadă de un an. Pe perioada suspendării din funcție pentru acest motiv, personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu i se plătesc drepturile salariale și nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege. Această perioadă nu constituie vechime în funcție și în specialitate. Suspendarea din funcție încetează prin decizie a președintelui curții de apel sau, după caz, prin ordin al procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori prin decizie a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, după caz, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau al conducătorului altei instituții în care persoana ce urmează a fi suspendată își desfășoară activitatea, de la data prezentării personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) la expertiza de specialitate.

Eliberarea din funcție a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se dispune prin decizie sau ordin, de către persoanele care au competența numirii lor în funcție potrivit art. 60 .

Pentru personalul care a urmat cursurile Școlii Naționale de Grefieri, dacă eliberarea din funcție are loc înainte de împlinirea termenului de 5 ani de la numirea în funcție, decizia sau ordinul de eliberare din funcție prevăzute la alin. (1) se comunică Școlii Naționale de Grefieri, în termen de 30 de zile de la emitere.

Ordinul sau decizia de eliberare din funcție sau prin care se propune eliberarea din funcție poate fi contestat la tribunalul în a cărui circumscripție teritorială își are domiciliul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

În cazul în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) exercită calea de atac prevăzută de lege împotriva ordinului sau deciziei de eliberare din funcție sau prin care se propune eliberarea din funcție, acesta este suspendat din funcție până la soluționarea definitivă a cauzei de către instanța competentă.

În perioada suspendării prevăzute la alin. (4) , personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicții și incompatibilități prevăzute la art. 187 și nu i se plătesc drepturile salariale. În aceeași perioadă, personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) i se plătesc, după caz, potrivit legii, contribuțiile de asigurări sociale de sănătate.

În sensul prezentei legi, se consideră eliberat din funcție din motive neimputabile personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) care a fost eliberat din funcție prin demisie, pensionare sau transfer.

În cazuri obiective, temeinic justificate, legate de necesitatea asigurării bunei funcționări a instanței sau a parchetului unde se solicită delegarea, președintele curții de apel sau procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, la propunerea conducătorului instanței ori al parchetului aflate în circumscripție, poate delega personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) din circumscripția teritorială a aceleiași curți de apel sau a aceluiași parchet de pe lângă curtea de apel, cu acordul scris al persoanei delegate.

Delegarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se poate face pe o perioadă de cel mult 60 de zile și poate fi prelungită, numai cu acordul persoanei delegate, cel mult 60 de zile într-un an.

În interesul bunei funcționări a instanțelor sau parchetelor, președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție și procurorul- șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot dispune, cu avizul motivat al conducătorului instanței judecătorești ori al parchetului de pe lângă aceasta, detașarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) , cu acordul scris al persoanei detașate, în cadrul altor instanțe judecătorești sau parchete de pe lângă acestea, în cadrul Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii ori al unităților subordonate acestora sau al celor aflate în coordonarea acestora.

Detașarea se dispune pe o durată de până la 3 ani și poate fi prelungită o singură dată, cu acordul persoanei detașate.

Pe perioada delegării și detașării, persoana beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru acest personal. Dacă drepturile salariale prevăzute pentru funcția pe care este delegată sau detașată sunt inferioare celor de care beneficiază persoana delegată sau detașată își păstrează drepturile salariale ale funcției pe care o deține.

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) , care este detașat sau delegat în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detașării, de următoarele drepturi

Detașarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se dispune de către persoanele care au competența numirii lor în funcție potrivit art. 60 .

Transferul personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) între instanțele judecătorești sau parchetele de pe lângă acestea se aprobă, la cererea celor în cauză, cu avizul motivat al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului de unde se transferă și unde se transferă, de către președintelui instanței sau conducătorul parchetului de unde se transferă personalul.

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) încadrat pe o funcție de execuție pe perioadă nedeterminată, care a ocupat în trecut o funcție de execuție pe perioadă nedeterminată la o instanță sau parchet cu grad superior celei/celui la care funcționează la momentul formulării cererii, se poate transfera la o instanță sau parchet cu grad egal sau inferior celei/celui la care a ocupat funcția de execuție în trecut.

Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer.

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) transferat la o instanță judecătorească sau la un parchet, inferioare în grad celei/celui de la care a fost transferat, își păstrează gradul profesional dobândit.

La soluționarea cererilor de transfer se au în vedere următoarele criterii

Școala Națională de Grefieri este instituția publică, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea inițială și continuă a grefierilor judiciari, a grefierilor de ședință, a grefierilor principali și a grefierilor, precum și formarea formatorilor.

Școala Națională de Grefieri nu face parte din sistemul național de învățământ și educație și nu este supusă dispozițiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituțiilor de învățământ și recunoașterea diplomelor.

Școala Națională de Grefieri are sediul în municipiul București.

Școala Națională de Grefieri își poate desfășura activitatea și în teritoriu, în centre și puncte zonale de formare profesională ori la sediile instanțelor și parchetelor.

Școala Națională de Grefieri este condusă de un consiliu de conducere format din 9 membri, astfel

Mandatul membrilor consiliului de conducere este de 4 ani, cu excepția mandatului reprezentanților cursanților, care sunt aleși pe durata studiilor.

Școala Națională de Grefieri este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii.

Directorul Școlii Naționale de Grefieri este ordonator terțiar de credite.

Numărul maxim de posturi pentru Școala Națională de Grefieri este stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției.

Structura organizatorică, statele de funcții și statele de personal ale Școlii Naționale de Grefieri, precum și organizarea și funcționarea acestei instituții se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Conducerea Școlii Naționale de Grefieri este asigurată de director, 2 directori adjuncți și un director economic.

Directorul și directorii adjuncți sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii, din rândul personalului de instruire, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Cel puțin unul dintre directorii adjuncți ai Școlii Naționale de Grefieri va fi numit din rândul grefierilor care au calitatea de personal de instruire.

Anunțurile privind ocuparea funcțiilor de director sau de director adjunct vacante se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri.

Candidaturile pentru ocuparea funcțiilor de conducere prevăzute la alin. (1) se depun la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data afișării, însoțite de curriculum vitae, plan managerial privitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției, precum și de orice alte acte considerate relevante.

În termen de 10 zile de la expirarea termenului pentru depunerea candidaturilor, direcția de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmește un referat privind îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (2) .

În vederea numirii în funcție, candidații susțin un interviu în fața unei comisii numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Interviul constă în susținerea planului managerial și are ca scop verificarea aptitudinilor manageriale ale candidaților, urmând a fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, de sinteză, de previziune, de strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa și capacitatea de adaptare rapidă. Candidatul declarat admis la interviu va fi numit în funcția de conducere prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii, procurorii și grefierii numiți sau delegați în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) vor fi detașați la Școala Națională de Grefieri, în condițiile legii.

Personalul de instruire al Școlii Naționale de Grefieri este numit prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea directorului Școlii Naționale de Grefieri, în principal din rândul grefierilor judiciari, grefierilor de ședință și grefierilor principali, dar și din rândul judecătorilor, procurorilor sau al altor specialiști.

În cadrul Școlii Naționale de Grefieri, personalul de instruire poate fi detașat sau transferat din cadrul unor instituții din sistemul judiciar.