LEGE nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Desfășurarea activităților existente, precum și începerea activităților noi cu posibil impact semnificativ asupra calității aerului înconjurător se realizează numai în baza autorizației/autorizației integrate de mediu emise conform legislației în vigoare.
Autorizația de mediu/Autorizația integrată de mediu stabilește valori-limită de emisie pentru poluanții specifici activității desfășurate, ținând cont de cele mai bune tehnici aplicabile în domeniu, precum și de nivelul calității aerului înconjurător la nivel local.
În zonele în care sunt depășite valorile-limită privind calitatea aerului înconjurător pentru unul sau mai mulți poluanți, pe baza studiilor de evaluare a impactului asupra mediului, autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului stabilesc, după caz, pentru acești poluanți valori-limită de emisie mai restrictive decât valorile stabilite de legislația în vigoare specifică activității desfășurate.
În cazul depășirii valorilor-limită de emisie pentru unul sau mai mulți poluanți, autoritatea competentă decide să ia toate măsurile necesare pentru înlăturarea cauzelor și consecințelor asupra calității aerului înconjurător ale acestor depășiri, inclusiv întreruperea temporară a activității instalației care a generat această situație.
În cazul depășirii valorilor-limită de emisie pentru unul sau mai mulți poluanți, titularii activităților au obligația să informeze autoritățile competente și să se conformeze măsurilor impuse de acestea.
Titularii de activitate au obligația să monitorizeze nivelul emisiilor de poluanți și să raporteze, periodic, informațiile solicitate către autoritatea competentă, conform actelor de reglementare în baza cărora își desfășoară activitatea.
Rezultatele monitorizării se înregistrează, se prelucrează și se prezintă într-o formă adecvată, stabilită de autoritatea competentă pentru protecția mediului.
Titularii de activități au obligația de a lua toate măsurile care se impun în vederea limitării emisiilor de poluanți în atmosferă, inclusiv prin colectarea și dirijarea emisiilor fugitive și utilizarea unor echipamente de reținere a poluanților la sursă.
Transferul de poluanți din aer către un alt factor de mediu, ca urmare a măsurilor de reducere a poluării aerului înconjurător, este permis în condițiile menținerii nivelului poluanților sub valorile-limită pentru acel factor de mediu, cu acordul autorității publice teritoriale pentru protecția mediului.
Este permisă utilizarea metodelor și sistemelor de îmbunătățire a calității aerului înconjurător care nu conduc la depășirea normelor stabilite de legislația în vigoare pentru locul de muncă.
Emisiile de poluanți în atmosferă cu impact asupra sănătății omului și mediului se supun taxării, iar sumele aferente se fac venit la Fondul pentru mediu, în condițiile legii.
Stabilirea taxelor prevăzute la alin. (1) se reglementează prin lege, iar reactualizarea cuantumului acestor taxe se face prin hotărâre a Guvernului.
Autoritatea publică centrală pentru transporturi și autoritatea publică centrală pentru industrie, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, stabilesc, după caz, valorile-limită pentru poluanții emiși de sursele mobile, în conformitate cu prevederile standardelor europene și internaționale.
Utilizatorii de surse mobile de poluare au obligația să asigure încadrarea în limitele de emisie stabilite pentru fiecare tip specific de sursă, precum și să le supună inspecțiilor tehnice, conform prevederilor legislației în vigoare.
În cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic și economic, sursele difuze se transformă în surse de emisii dirijate.
Autoritățile publice pentru protecția mediului asigură informarea publicului, precum și a organizațiilor interesate, cum ar fi: organizațiile de protecție a mediului, cele de protecție a consumatorului, organizațiile care reprezintă interesele unor grupuri sensibile ale populației, celelalte organisme relevante în domeniul sănătății și organizațiile industriale relevante, în mod adecvat și în timp util, privind
calitatea aerului înconjurător în conformitate cu anexa nr. 11
orice decizii de prorogare în conformitate cu art. 51 lit. a)
orice exceptări în conformitate cu art. 51 lit. b)
planurile de calitate a aerului prevăzute la art. 51 lit. a) , planurile de acțiune pe termen scurt prevăzute la art. 53 alin. (2) și (3) , precum și programele prevăzute la art. 49 alin. (2) și (3) , inclusiv rezultatele investigării fezabilității și conținutului specific și rapoarte cu privire la stadiul implementării măsurilor.
Primarii, consiliile locale, consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, consiliile județene sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, asigură informarea publicului, precum și a organizațiilor interesate, cum ar fi organizațiile de protecție a mediului, cele de protecție a consumatorului, organizațiile care reprezintă interesele unor grupuri sensibile ale populației, celelalte organisme relevante în domeniul sănătății și organizațiile industriale relevante, în mod adecvat și în timp util, privind planurile de calitate a aerului, prevăzute la art. 52 , respectiv planurile de menținere a calității aerului, prevăzute la art. 56 , și rapoartele referitoare la stadiul îndeplinirii măsurilor, în condițiile legii.
Informațiile sunt puse la dispoziția publicului cu titlu gratuit, prin intermediul oricăror mijloace media ușor accesibile, inclusiv internetul sau alte mijloace de telecomunicații potrivite, și țin cont de prevederile Ordonanței Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 190/2010 .
Informațiile prevăzute la art. 55 alin. (4) sunt puse la dispoziția publicului.
Autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului organizată la nivel județean și la nivelul municipiului București pune la dispoziția publicului, anual, până la data de 30 martie, raportul privind calitatea aerului înconjurător pentru anul anterior, cu referire la toți poluanții care intră sub incidența prezentei legi.
Aceste rapoarte cuprind informații privind nivelurile care depășesc valorile-limită, valorile-țintă, obiectivele pe termen lung, pragurile de informare și cele de alertă pentru perioadele de mediere corespunzătoare. Aceste informații sunt însoțite de o evaluare sumară a efectelor depășirilor respective asupra mediului ca întreg și asupra sănătății umane, în baza rapoartelor privind efectele calității aerului înconjurător asupra sănătății umane, elaborate și transmise de autoritățile publice de sănătate.
Aceste rapoarte mai pot include, unde este cazul, informații suplimentare și evaluări privind protecția pădurilor și vegetației în baza rapoartelor elaborate și transmise de autoritățile publice care răspund de silvicultură, precum și informații privind alți poluanți pentru care prezenta lege conține prevederi de monitorizare, cum ar fi, între altele, anumite substanțe precursoare ale ozonului nereglementate, prevăzute la lit. B din anexa nr. 9.
CECA pune la dispoziția publicului, anual, până la data de 30 martie, raportul privind calitatea aerului înconjurător la nivel național pentru anul anterior, care include informații din rapoartele elaborate conform prevederilor alin. (1) , tendința evoluției calității aerului înconjurător comparativ cu anii anteriori, precum și o evaluare sumară a efectelor depășirilor pragurilor de calitate asupra sănătății umane și a mediului ca întreg.
În cazul în care pragul de informare sau oricare dintre pragurile de alertă prevăzute la lit. E din anexa nr. 3 sunt depășite, autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului organizată la nivel județean și la nivelul municipiului București informează publicul prin intermediul mass-media sau al internetului.
Informația privind calitatea aerului înconjurător este publică, dacă nu intră sub incidența prevederilor altor acte normative de protejare a informației.
Toate autoritățile publice sunt obligate să asigure accesul la informație și participarea publicului la luarea deciziilor în acest domeniu, în condițiile și termenele prevăzute de legislația în vigoare.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului informează publicul cu privire la autoritățile și organismele cu atribuții și responsabilități pentru evaluarea și gestionarea calității aerului înconjurător.
Toate informațiile furnizate publicului trebuie să fie clare, inteligibile și accesibile.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene informațiile privind calitatea aerului înconjurător, în termenele și formatele stabilite de către aceasta.
Până la punerea în aplicare a măsurilor de implementare elaborate de Comisia Europeană, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite acesteia
informații cu privire la nivelul concentrațiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot sau, unde este cazul, oxizi de azot, particule în suspensie PM(10) și PM(2,5), plumb, benzen sau monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren
în termen de 9 luni de la sfârșitul fiecărui an informații despre zonele și aglomerările în care nivelurile unuia sau mai multor poluanți depășesc valorile-limită plus marjele de toleranță, sau a valorii-limită, în cazul poluanților pentru care nu a fost fixată o marjă de toleranță sau după caz a valorilor-țintă, despre datele sau perioadele când aceste depășiri au fost înregistrate, despre valorile înregistrate și despre cauzele fiecărui caz de depășire înregistrată.
Până la punerea în aplicare a măsurilor de implementare elaborate de Comisia Europeană, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite acesteia informații cu privire la nivelul concentrațiilor de ozon, pentru fiecare lună, din aprilie și până în septembrie, cu titlu provizoriu, astfel
cel mai târziu la sfârșitul lunii următoare, data, numărul total de ore de depășire, valorile maxime de ozon pe o oră, pentru fiecare zi de depășire a pragului de informare și/sau alertă
cel mai târziu la data de 31 octombrie a fiecărui an, informațiile pentru întreaga perioadă aprilie-septembrie și, în plus, pentru fiecare zi în care a fost depășit obiectivul pe termen lung sau valoarea-țintă, data și valoarea maximă zilnică a mediei pe 8 ore.
Până la punerea în aplicare a măsurilor de implementare elaborate de Comisia Europeană, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite acesteia, în termen de 9 luni de la sfârșitul fiecărui an, informațiile cu privire la nivelul concentrațiilor de ozon, precum și informațiile validate pentru anul anterior referitoare la: a) data, numărul total de ore de depășire, valorile maxime de ozon pe o oră, pentru fiecare zi de depășire a pragului de informare și/sau alertă
informațiile prevăzute la alin. (2) și, în plus, pentru fiecare zi în care a fost depășit obiectivul pe termen lung sau valoarea-țintă, data și valoarea maximă zilnică a mediei pe 8 ore
concentrațiile medii anuale pentru substanțele precursoare ale ozonului, prevăzute în anexa nr. 9
valorile AOT40 pentru protecția vegetației și a pădurii calculate conform poziției D.1 din anexa nr. 3.
Pentru informațiile colectate începând cu al doilea an calendaristic după intrarea în vigoare a măsurilor de implementare elaborate de Comisia Europeană, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite acesteia, în termen de 9 luni de la sfârșitul fiecărui an, următoarele
informații cu privire la modificările delimitărilor zonelor și aglomerărilor pentru evaluarea și gestionarea calității aerului înconjurător, definite conform art. 6
lista zonelor și aglomerărilor în care nivelurile unuia sau ale mai multor poluanți depășesc valorile-limită, plus marjele de toleranță, acolo unde este cazul, ori care depășesc valorile-țintă sau nivelurile critice, prevăzute la lit. F și la pozițiile B.2, D.3, G.4 și G.5 din anexa nr. 3.
Pentru zonele și aglomerările prevăzute la alin. (1) lit. b) autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene, în termen de 9 luni de la sfârșitul fiecărui an, informații despre
nivelurile evaluate și, dacă sunt relevante, datele și perioadele când aceste niveluri au fost observate
evaluarea contribuțiilor surselor naturale și a resuspensiei în aer a particulelor în urma tratării carosabilului cu nisip sau sare în timpul iernii, dacă este cazul, la nivelurile evaluate, conform prevederilor art. 45 .
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene, cu titlu provizoriu, informații privind depășirile pragurilor de alertă sau de informare: nivelul înregistrat, locul și perioada în care a fost înregistrată depășirea.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene informații privind planurile de calitatea aerului, respectiv planurile integrate de calitatea aerului, în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai târziu de 2 ani de la sfârșitul anului în care au fost înregistrate depășirile.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene, spre informare, pentru un anumit an, listele cu zonele și aglomerările unde depășirile valorilor-limită pentru un anumit poluant sunt atribuite contribuțiilor din surse naturale.
Informațiile furnizate se referă la concentrații și surse de poluare, precum și la demonstrarea faptului că depășirile valorilor-limită pot fi atribuite surselor naturale.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene, pentru un anumit an, dacă este cazul, listele cu zonele și aglomerările unde depășirile valorilor-limită pentru PM(10) sunt datorate resuspensiei particulelor ca urmare a tratării carosabilului cu nisip sau sare în timpul iernii.
Informațiile furnizate se referă la concentrații și surse de poluare, precum și la demonstrarea faptului că depășirile valorilor-limită pot fi atribuite resuspensiei particulelor și că au fost luate toate măsurile rezonabile pentru reducerea concentrațiilor.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului notifică Comisiei Europene zonele sau aglomerările unde consideră că sunt aplicabile condițiile prevăzute la art. 51 lit. a) sau b) și transmite acesteia planul de calitate a aerului prevăzut la art. 51 lit. a) , inclusiv toate informațiile necesare Comisiei Europene, pentru ca aceasta să evalueze dacă toate condițiile relevante sunt sau nu îndeplinite.
Se consideră că sunt îndeplinite condițiile relevante pentru aplicarea art. 51 lit. a) sau b) atunci când Comisia Europeană nu ridică obiecții în termen de 9 luni de la primirea notificării.
În cazul unor obiecții ale Comisiei Europene, la solicitarea acesteia, planurile de calitate a aerului se modifică sau se furnizează planuri noi.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului informează Comisia Europeană în legătură cu metodele utilizate pentru prelevarea și măsurarea
compușilor organici volatili precursori ai ozonului, prevăzuți în anexa nr. 9
arsenului, cadmiului, mercurului, nichelului și benzo(a)pirenului
compoziției chimice a particulelor în suspensie PM(2,5).
Metodele utilizate pentru evaluarea preliminară a calității aerului înconjurător pentru poluanții arsen, cadmiu, mercur, nichel și benzo(a)piren sunt transmise pentru informare Comisiei Europene.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului notifică Comisia Europeană cu privire la prorogarea termenelor de atingere a valorilor-limită prevăzută la art. 51 și transmite planurile de calitate a aerului elaborate în acest scop.
Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz.
Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane juridice, nerespectarea următoarelor obligații
obligațiile ce revin titularilor de activități care dețin surse fixe de poluare atmosferică de a participa la elaborarea programelor de reducere a emisiilor, a planurilor de calitate a aerului și a planurilor de acțiune pe termen scurt
obligațiile ce revin titularilor de activități care dețin surse fixe de poluare atmosferică, conform prevederilor cuprinse în programele de reducere a emisiilor, în planurile de menținere a calității aerului, în planurile de calitate a aerului și în planurile de acțiune pe termen scurt
obligațiile ce revin titularilor de activități la declanșarea de către autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului a planului de acțiune pe termen scurt, de a lua măsuri urgente și eficiente de reducere a emisiilor de poluanți în aer, astfel încât concentrația acestora în aerul înconjurător să fie redusă până la atingerea nivelului valorii-limită, inclusiv prin oprirea temporară a activității, dacă este cazul.
Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 10.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 5.000 lei la 15.000 lei, pentru persoane juridice, nerespectarea următoarelor obligații
obligația utilizatorilor de surse mobile de a asigura încadrarea în limitele de emisie stabilite pentru fiecare tip specific de sursă, precum și de a le supune inspecțiilor tehnice, conform prevederilor legislației în vigoare. Această prevedere nu este aplicabilă utilizatorilor de autovehicule rutiere pentru care se aplică legislația în vigoare privind circulația pe drumurile publice
obligația de a se supune tuturor procedurilor și cerințelor legale care conduc la prevenirea, eliminarea sau reducerea impactului asupra aerului înconjurător și a mediului ca întreg
obligația de transformare a surselor difuze în surse de emisii dirijate, în cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic și economic.
Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane juridice, nerespectarea următoarelor obligații
obligația titularului de activitate de a furniza autorităților competente informațiile solicitate pentru elaborarea inventarelor de emisii de poluanți atmosferici
obligația titularului de activitate de a informa autoritățile competente în cazul depășirii valorilor-limită de emisie, impuse prin actele de reglementare.
Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, pentru persoane juridice, nerespectarea următoarelor obligații
prevederile referitoare la protecția atmosferei din acordul și/sau autorizația de mediu/autorizația integrată de mediu
obligațiile titularilor de activitate care dețin surse fixe de poluare atmosferică de a se supune controlului autorităților competente, conform legislației în vigoare
obligațiile titularilor de activitate de a anunța, de îndată, autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului despre producerea unor avarii, accidente, incidente, opriri/porniri accidentale.
Nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (1) lit. b) și c) și ale art. 22 lit. c) , d), f)-j) de către primari, președinții consiliilor județene și Consiliul General al Municipiului București constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 7.500 lei.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 79 se fac de personalul împuternicit din cadrul autorităților publice de inspecție și control pentru protecția mediului, conform atribuțiilor stabilite prin lege.
Contravențiilor prevăzute la art. 79 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.
Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 79 , agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Constituie infracțiuni și se pedepsesc după cum urmează
cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă neelaborarea, de către titularii activităților care constituie surse fixe importante de emisii, a planurilor pentru situații de urgență, care stabilesc măsurile aplicabile în interiorul amplasamentului, precum și nesolicitarea aprobării de la autoritățile competente pentru măsurile stabilite a se aplica în afara amplasamentului
cu închisoare de la 1 la 5 ani pentru neoprirea în caz de pericol iminent a funcționării instalațiilor care constituie sursă de pericol cu impact asupra calității aerului înconjurător sau neanunțarea autorităților competente cu privire la pericol.
Infracțiunile prevăzute la art. 81 se constată de către personalul împuternicit din cadrul autorităților publice centrale competente și din unitățile teritoriale ale acestora, precum și din cadrul autorităților publice locale, conform atribuțiilor stabilite prin lege. Actele de constatare se transmit organului de urmărire penală competent.
Prevederile Ordinului ministrului mediului și gospodării apelor nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 24 ianuarie 2007, rămân în vigoare până la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului pentru aprobarea metodologiei prevăzute la art. 54 .
Prevederile Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.095/2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitării informării publicului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, rămân în vigoare până la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului de aprobare a normativului revizuit.
Anexele nr. 1-11 fac parte integrantă din prezenta lege și se actualizează prin hotărâre a Guvernului în funcție de adaptările la progresul tehnic în conformitate cu procedura prevăzută de legislația europeană în domeniu, fără a conduce însă la modificarea directă sau indirectă a valorilor-limită, respectiv a valorilor-țintă, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
La data intrării în vigoare a legii se abrogă
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 243/2000 privind protecția atmosferei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 6 decembrie 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 655/2001 , cu modificările și completările ulterioare
Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor și clasificarea aglomerărilor și zonelor pentru evaluarea calității aerului în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 9 octombrie 2002, cu completările ulterioare
Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor-limită, a valorilor de prag și a criteriilor și metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot și oxizilor de azot, pulberilor în suspensie [PM(10) și PM(2,5)], plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și ozonului în aerul înconjurător, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 21 octombrie 2002, cu completările ulterioare
Hotărârea Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea și punerea în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 4 mai 2004, cu completările ulterioare
Hotărârea Guvernului nr. 586/2004 privind înființarea și organizarea Sistemului național de evaluare și gestionare integrată a calității aerului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 3 mai 2004
Hotărârea Guvernului nr. 731/2004 pentru aprobarea Strategiei naționale privind protecția atmosferei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 2 iunie 2004
Hotărârea Guvernului nr. 738/2004 pentru aprobarea Planului național de acțiune în domeniul protecției atmosferei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 27 mai 2004
Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 448/2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2007.
La data intrării în vigoare a prezentei legi, dispozițiile contrare cuprinse în Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare, în Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Condițiilor tehnice privind protecția atmosferei și Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 10 august 1993, cu modificările ulterioare, în STAS 12574/1987 privind condițiile de calitate ale aerului din zonele protejate și în STAS 10331/1992 privind principii și reguli generale de supraveghere a calității aerului, precum și orice altă dispoziție contrară își încetează aplicabilitatea cu privire la poluanții atmosferici reglementați prin prezenta lege.
În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului elaborează metodologia prevăzută la art. 54 , care va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului.
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului elaborează și aprobă, prin ordin al conducătorului acesteia, normativul privind stabilirea indicilor de calitate a aerului înconjurător în vederea facilitării informării publicului. * Prezenta lege transpune în legislația națională prevederile Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 152 din 11 iunie 2008 și ale Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 23 din 26 ianuarie 2005.
Anexa nr. 1
LISTA poluanților atmosferici luați în considerare în evaluarea calității aerului înconjurător 1. Dioxid de sulf [SO(2)] ... 2. Dioxid de azot [NO(2)] ... 3. Oxizi de azot [NO(x)] ... 4. Particule în suspensie [PM(10) și PM(2,5)] ... 5. Plumb (Pb) ... 6. Benzen [C(6)H(6)] ... 7. Monoxid de carbon (CO) ... 8. Ozon [O(3) ... 9. Arsen (As) ... 10. Cadmiu (Cd) ... 11. Nichel (Ni) ... 12. Hidrocarburi aromatice policiclice/Benzo(a)piren (BaP) ... 13. Mercur (Hg
Anexa nr. 2
AGLOMERĂRILE ȘI ZONELE DE EVALUARE a calității aerului înconjurător I. Aglomerări ... 1. municipiul Bacău; ... 2. municipiul Baia Mare; ... 3. municipiul Brașov; ... 4. municipiul Brăila; ... 5. municipiul București; ... 6. municipiul Cluj-Napoca; ... 7. municipiul Constanța; ... 8. municipiul Craiova; ... 9. municipiul Galați; ... 10. municipiul Iași; ... 11. municipiul Pitești; ... 12. municipiul Ploiești; ... 13. municipiul Timișoara. ... II.Zone 1. Alba - reprezintă delimitarea administrativă a județului Alba 2. Arad - reprezintă delimitarea administrativă a județului Arad 3. Argeș - reprezintă delimitarea administrativă a județului Argeș, cu excepția aglomerării Pitești 4. Bacău - reprezintă delimitarea administrativă a județului Bacău, cu excepția aglomerării Bacău 5. Bihor - reprezintă delimitarea administrativă a județului Bihor 6. Bistrița Năsăud - reprezintă delimitarea administrativă a județului Bistrița-Năsăud 7. Botoșani - reprezintă delimitarea administrativă a județului Botoșani 8. Brașov - reprezintă delimitarea administrativă a județului Brașov,cu excepția aglomerării Brașov 9. Brăila - reprezintă delimitarea administrativă a județului Brăila,cu excepția aglomerării Brăila 10. Buzău - reprezintă delimitarea administrativă a județului Buzău 11. Caraș- Severin - reprezintă delimitarea administrativă a județului Caraș-Severin 12. Călărași - reprezintă delimitarea administrativă a județului Călărași 13. Cluj - reprezintă delimitarea administrativă a județului Cluj, cu excepția aglomerării Cluj-Napoca 14. Constanța - reprezintă delimitarea administrativă a județului Constanța, cu excepția aglomerării Constanța 15. Covasna - reprezintă delimitarea administrativă a județului Covasna 16. Dâmbovița - reprezintă delimitarea administrativă a județului Dâmbovița 17 Dolj - reprezintă delimitarea administrativă a județului Dolj, cu excepția aglomerării Craiova 18. Galați - reprezintă delimitarea administrativă a județului Galați, cu excepția aglomerării Galați 19. Giurgiu - reprezintă delimitarea administrativă a județului Giurgiu 20 Gorj - reprezintă delimitarea administrativă a județului Gorj 21. Harghita - reprezintă delimitarea administrativă a județului Harghita 22. Hunedoara - reprezintă delimitarea administrativă a județului Hunedoara 23. Ialomița - reprezintă delimitarea administrativă a județului Ialomița 24. Iași - reprezintă delimitarea administrativă a județului Iași, cu excepția aglomerării Iași 25. Ilfov - reprezintă delimitarea administrativă a județului Ilfov 26. Maramures - reprezintă delimitarea administrativă a județului Maramureș, cu excepția aglomerării Baia Mare 27. Mehedinți - reprezintă delimitarea administrativă a județului Mehedinți 28 Mureș - reprezintă delimitarea administrativă a județului Mureș 29. Neamț - reprezintă delimitarea administrativă a județului Neamț 30. Olt - reprezintă delimitarea administrativă a județului Olt 31. Prahova - reprezintă delimitarea administrativă a județului Prahova, cu excepția aglomerării Ploiești 32. Satu Mare - reprezintă delimitarea administrativă a județului Satu Mare 33. Sălaj - reprezintă delimitarea administrativă a județului Sălaj 34. Sibiu - reprezintă delimitarea administrativă a județului Sibiu 35. Suceava - reprezintă delimitarea administrativă a județului Suceava 36. Teleorman - reprezintă delimitarea administrativă a județului Teleorman 37. Timiș - reprezintă delimitarea administrativă a județului Timiș, cu excepția aglomerării Timișoara 38 Tulcea - reprezintă delimitarea administrativă a județului Tulcea 39. Vaslui - reprezintă delimitarea administrativă a județului Vaslui 40. Vâlcea - reprezintă delimitarea administrativă a județului Vâlcea 41. Vrancea - reprezintă delimitarea administrativă a județului Vrancea
Anexa nr. 3
DETERMINAREA CERINȚELOR pentru evaluarea concentrațiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot și oxizi de azot, particule în suspensie PM(10) și PM(2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren în aerul înconjurător într-o anumită zonă sau aglomerare A. Pragurile superior și inferior de evaluare A.1. Se aplică următoarele praguri superior și inferior de evaluare: 1. Dioxid de sulf Protecția sănătății Protecția vegetației Pragul superior de evaluare 60% din valoarea-limită pentru 24 de ore (75 мg/mc, a nu se depăși de mai mult de 3 ori într-un an calendaristic) 60% din nivelul critic pentru perioada de iarnă (12 мg/mc) Pragul inferior de evaluare 40% din valoarea-limită pentru 24 de ore (50 мg/mc, a nu se depăși de mai mult de 3 ori într-un an calendaristic) 40% din nivelul critic pentru perioada de iarnă (8 мg/mc) ... 2. Dioxid de azot și oxizi de azot Valoarea-limită orară pentru protecția sănătății umane [NO(2)] Valoarea-limită anuală pentru protecția sănătății umane [NO(2)] Nivelul critic anual pentru protecția vegetației și ecosistemelor naturale [NO(x)] Pragul superior de evaluare 70% din valoarea-limită (140 мg/mc, a nu se depăși mai mult de 18 ori într-un an calendaristic) 80% din valoarea- limită (32 мg/mc) 80% din nivelul critic (24 мg/mc) Pragul inferior de evaluare 50% din valoarea-limită (100 мg/mc, a nu se depăși mai mult de 18 ori într-un an calendaristic) 65% din nivelul critic (26 мg/mc) 65% din nivelul critic (19,5 мg/mc) ... 3. Particule în suspensie [PM(10) Media pe 24 de ore Media anuală Pragul superior de evaluare 70% din valoarea-limită (35 мg/mc, a nu se depăși mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic) 70% din valoarea-limită (28 мg/mc) Pragul inferior de evaluare 50% din valoarea-limită (25 мg/mc, a nu se depăși mai mult de 35 de ori într-un an an calendaristic) 50% din valoarea-limită (20 мg/mc) ... 4. Plumb Media anuală Pragul superior de evaluare 70% din valoarea-limită (0,35 мg/mc) Pragul inferior de evaluare 50% din valoarea-limită (0,25 мg/mc) ... 5. Benzen Media anuală Pragul superior de evaluare 70% din valoarea-limită (3,5 мg/mc) Pragul inferior de evaluare 40% din valoarea-limită (2 мg/mc) ... 6. Monoxid de carbon Media pe 8 ore Pragul superior de evaluare 70% din valoarea-limită (7 mg/mc) Pragul inferior de evaluare 50% din valoarea-limită (5 mg/mc) ... 7. Arsen Media pe 24 de ore Pragul superior de evaluare 60% din valoarea-țintă (3,6 ng/mc) Pragul inferior de evaluare 40% din valoarea-țintă (2,4 ng/mc) ... 8. Cadmiu Media pe 24 de ore Pragul superior de evaluare 60% din valoarea-țintă (3 ng/mc) Pragul inferior de evaluare 40% din valoarea-țintă (2 ng/mc) ... 9. Nichel Media pe 24 de ore Pragul superior de evaluare 70% din valoarea-țintă (14 ng/mc) Pragul inferior de evaluare 50% din valoarea-țintă (10 ng/mc) ... 10. Benzo(a)piren Media pe 24 de ore Pragul superior de evaluare 60% din valoarea-țintă (0,6 ng/mc) Pragul inferior de evaluare 40% din valoarea-țintă (0,4 ng/mc) ... A.2. Determinarea depășirilor pragurilor superior și inferior de evaluare Depășirile pragurilor superior și inferior de evaluare se determină în baza concentrațiilor din 5 ani anteriori, dacă sunt disponibile suficiente date. Se consideră că un prag de evaluare a fost depășit dacă a fost depășit în cel puțin 3 din cei 5 ani anteriori. Pentru determinarea depășirii pragurilor de evaluare, atunci când datele disponibile acoperă mai puțin de 5 ani, se pot combina informații rezultate din campanii de măsurare de scurtă durată, desfășurate pe parcursul unui an în puncte în care este probabil să apară cele mai mari niveluri de poluare, cu informații extrase din inventare de emisii și din modelare. ... B. Valori-limită pentru protecția sănătății umane B.1. Criterii Fără a aduce atingere prevederilor anexei nr. 4, pentru agregarea datelor și calculul parametrilor statistici se utilizează următoarele criterii: Parametru Proporția necesară de date valide Valori orare 75% (adică 45 de minute) Valori medii pe 8 ore 75% din valori (adică 6 ore) Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore 75% din mediile orare mobile pe 8 ore (adică 18 medii pe 8 ore pe zi) Valori pe 24 de ore 75% din mediile orare (adică cel puțin 18 valori orare) Media anuală 90%*1) din valorile pe o oră sau (dacă nu sunt disponibile) din valorile pe 24 de ore de-a lungul anului -------- *1) Cerințele privind calcularea mediei anuale nu includ pierderile de date datorate verificărilor zilnice ale etalonării, calibrării periodice sau lucrărilor normale de întreținere a instrumentelor. ... B.2. Valori-limită Perioada de mediere Valoarea-limită Marja de toleranță Dată la care trebuie respectată valoarea-limită Dioxid de sulf o oră 350 мg/mc, a nu se depăși mai mult de 24 de ori într-un an calendaristic (150 мg/mc) 43% *1) 24 de ore 125 мg/mc, a nu se depăși mai mult de 3 ori într-un an calendaristic Nu *1) Dioxid de azot o oră 200 мg/mc, a nu se depăși mai mult de 18 ori într- un an calendaristic (100 мg/mc) 50% în 2002, redusă la 1 ianuarie 2005 și apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale, pentru a atinge 0% la 1 ianuarie 2010 1 ianuarie 2010 An calendaristic 40 мg/mc (20 мg/mc) 50% în 2002, redusă la 1 ianuarie 2005 și apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale, pentru a atinge 0% la 1 ianuarie 2010 1 ianuarie 2010 Benzen An calendaristic 5 мg/mc (5 мg/mc) 100% la 1 ianuarie 2004, redusă la 1 ianuarie 2007 și apoi o dată la 12 luni cu 1мg/mc pentru a atinge 0% la 1 ianuarie 2010 1 ianuarie 2010 Monoxid de carbon Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore*2) 10 mg/mc 60% *1) Plumb An calendaristic 0,5 мg/mc*3) 100% *3) PM(10) o zi 50 мg/mc, a nu se depăși mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic 50% *1) An calendaristic 40 мg/mc 20% *1) --------- *1) În vigoare de la 1 ianuarie 2007. *2) Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore se alege după examinarea mediilor glisante pe 8 ore, calculate pe baza datelor orare și actualizate din oră în oră. Fiecare medie pe 8 ore calculată astfel este atribuită zilei în care perioada de mediere se termină; altfel spus, prima perioadă de calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprinsă între ora 17,00 din ziua precedentă și ora 1,00 din ziua respectivă; ultima perioadă de calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprinsă între orele 16,00 și 24,00 din ziua respectivă. *3) În vigoare de la 1 ianuarie 2007. Valoarea-limită trebuie respectată doar la 1 ianuarie 2010 în vecinătatea imediată a surselor industriale situate în siturile contaminate de decenii de activități industriale. În astfel de cazuri, valoarea-limită până la 1 ianuarie 2010 va fi de 1,0 мg/mc, care se aplică pe o arie extinsă la cel mult 1.000 m față de surse. ... C. Valori-țintă pentru arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren Poluant Valoarea-țintă Arsen 6 ng/mc Cadmiu 5 ng/mc Nichel 20 ng/mc Benzo(a)piren 1 ng/mc --------- *) Pentru conținutul total din fracția PM(10), mediat pentru un an calendaristic. ... D. Valori-țintă și obiective pe termen lung pentru ozon D.1. Definiții AOT40 [exprimat în (мg/mc) x ore] înseamnă suma diferențelor dintre concentrațiile orare mai mari decât 80 мg/mc(= 40 părți pe miliard) și 80 мg/mc pe o perioadă dată de timp, folosind doar valorile pe o oră măsurate zilnic între 8,00 și 20,00, ora Europei Centrale (CET). ... D.2. Criterii Se utilizează următoarele criterii pentru agregarea datelor și calculul parametrilor statistici: Parametru Procentul necesar de date valide Valori orare 75% (adică 45 de minute) Valori medii pe 8 ore 75% din valori (adică 6 ore) Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore calculată pe baza mediilor orare mobile pe 8 ore 75% din mediile orare mobile pe 8 ore (adică 18 medii pe 8 ore pe zi) AOT40 90% din valorile orare măsurate în timpul perioadei definite pentru calcularea valorii AOT40*1) Media anuală 75% din valorile orare măsurate în timpul verii (aprilie-septembrie) și 75% din valorile măsurate în timpul iernii (ianuarie -martie, octombrie-decembrie), măsurate separat Număr de depășiri și valori maxime lunare 90% din valorile maxime zilnice ale mediilor pe 8 ore (27 de valori zilnice disponibile pe lună) 90% din valorile orare măsurate între orele 8,00 și 20,00 CET Număr de depășiri și valori maxime anuale 5 din 6 luni în timpul verii (aprilie- septembrie) ---------- *1) În cazurile în care nu sunt disponibile toate datele măsurate posibile, valorile AOT40 sunt calculate cu ajutorul următorului factor: numărul total posibil de ore *) AOT40(estimare) = AOT40(măsurate) x ─────────────────────────────────── număr de valori orare măsurate ----------- *) Egal cu numărul de ore din perioada de timp prevăzută în definiția AOT40 (între orele 8,00 și 20,00 CET, de la 1 mai până la 31 iulie în fiecare an, pentru protecția vegetației, și din 1 aprilie până la 30 septembrie în fiecare an, pentru protecția pădurilor). ... D.3. Valorile-țintă Obiectiv Perioada de mediere Valoarea-țintă Dată la care trebuie respectată valoarea-țintă*1) Protecția sănătății umane Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore*2) 120 мg/mc, a nu se depăși în mai mult de 25 de zile pe an calendaristic, mediat pe 3 ani*3) 1 ianuarie 2010 Protecția vegetației mai-iulie AOT40 (calculată pe baza valorilor orare) 18 000 мg/mc x oră, medie pe 5 ani*3) 1 ianuarie 2010 ------------ *1) Conformarea la valorile-țintă se evaluează începând cu această dată, respectiv 2010 va fi primul an ale cărui date vor fi utilizate pentru a calcula conformarea pe următorii 3 sau 5 ani, după caz. *2) Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore se alege prin examinarea mediilor mobile pe 8 ore, calculate pe baza datelor orare și actualizate din oră în oră. Fiecare medie pe 8 ore calculată astfel este atribuită zilei în care perioada de mediere se termină. Altfel spus, prima perioadă de calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprinsă între ora 17,00 din ziua precedentă și ora 1,00 din ziua respectivă; ultima perioadă de calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprinsă între orele 16,00 și 24,00 din ziua respectivă. *3) Dacă mediile pe 3 sau 5 ani nu pot fi determinate pe baza unei serii complete și consecutive de date anuale, minimum de date anuale necesare pentru verificarea respectării valorilor-țintă vor fi după cum urmează: – pentru valoarea-țintă privind protecția sănătății umane: date valide, timp de un an; ... – pentru valoarea-țintă privind protecția vegetației: date valide, timp de 3 ani. ... D.4. Obiectivele pe termen lung Obiectiv Perioada de mediere Obiectiv pe termen lung Data la care obiectivul trebuie să fie atins Protecția sănătății umane Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore dintr-un an calendaristic 120 мg/mc neprecizată Protecția vegetației mai-iulie AOT40 (calculat din valorile orare) 6.000 мg/mc x oră neprecizată ... E. Praguri de informare și alertă E.1. Praguri de alertă pentru alți poluanți în afara ozonului ... Depășirea pragului de alertă trebuie înregistrată timp de 3 ore consecutiv, în puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafață de cel puțin 100 km² sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai mică. Poluant Prag de alertă Dioxid de sulf 500 мg/mc Dioxid de azot 400 мg/mc E.2. Prag de informare și alertă pentru ozon Scop Perioada de mediere Prag Informare o oră 180 мg/mc Alertă o oră*1) 240 мg/mc ---------- *1) Pentru punerea în aplicare a art. 53 din prezenta lege, depășirea pragului de alertă trebuie măsurată sau prognozată pentru 3 ore consecutive. ... F. Niveluri critice pentru protecția vegetației Perioada de mediere Nivel critic Marja de toleranță Dioxid de sulf An calendaristic și iarnă (1 octombrie-31 martie) 20 мg/mc Nu Dioxid de sulf An calendaristic 30 мg/mc NO(x) Nu ... G. Indicatorul mediu de expunere, ținta națională de reducere a expunerii, obligația la concentrația de expunere, valoarea-țintă, valorile-limită, marja de toleranță, pragurile superior și inferior de evaluare pentru particule în suspensie - PM(2,5) G.1. Indicatorul mediu de expunere Indicatorul mediu de expunere, denumit în continuare IME, exprimat în мg/mc se determină pe baza măsurărilor efectuate în stațiile de fond urban din zone și aglomerări, pe întreg teritoriul țării. Acesta trebuie evaluat ca și concentrație medie anuală pe 3 ani calendaristici consecutivi, mediată pe toate punctele de prelevare stabilite în temeiul lit. A, poziția A.2 din anexa nr. 6. Pentru România, IME pentru anul de referință 2010 este concentrația medie a anilor 2009, 2010 și 2011. IME pentru anul 2020 este concentrația medie pe 3 ani consecutivi, mediată pe toate punctele de prelevare pentru anii 2018, 2019 și 2020. IME este utilizat pentru a evalua conformarea la obiectivul național de reducere a expunerii. IME pentru anul 2015 este concentrația medie pe 3 ani consecutivi, mediată pe toate punctele de prelevare pentru anii 2013, 2014 și 2015. IME este utilizat pentru a evalua conformarea la concentrația de expunere. ... G.2. Ținta națională de reducere a expunerii Ținta de reducere a expunerii în raport cu IME în 2010 Anul când trebuie atinsă ținta de reducere a expunerii Concentrația inițială în мg/mc Ținta de reducere în procente 2020 0% = 8,5 - 10% = 13 - 15% = 18 - 20% ≥ 22 Toate măsurile necesare pentru atingerea țintei de 18 мg/mc Atunci când IME exprimat în мg/mc pentru anul de referință este egal sau mai mic de 8,5 мg/mc, ținta de reducere a expunerii este zero. Ținta de reducere este de asemenea zero în cazurile în care IME atinge nivelul de 8,5 мg/mc în orice moment în perioada 2010-2020 și este menținut la acest nivel sau la un nivel inferior. ... G.3. Obligația la concentrația de expunere Obligația la concentrația de expunere Anul când trebuie atinsă obligația la concentrația de expunere 20 мg/mc 2015 ... G.4. Valoarea-țintă Perioada de mediere Valoarea-țintă Data până la care trebuie atinsă valoarea-țintă An calendaristic 25 мg/mc 1 ianuarie 2010 ... G.5. Valoarea-limită Perioada de mediere Valoare-limită Marja de toleranță Dată până la care trebuie atinsă valoarea-limită ETAPA 1 An calendaristic 25 мg/mc 20% la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, redusă la 1 ianuarie a anului următor, apoi la fiecare 12 luni, cu procente anuale egale, pentru a atinge 0% la 1 ianuarie 2015 1 ianuarie 2015 ETAPA a 2-a*1) An calendaristic 20 мg/mc 1 ianuarie 2020 ... ---------- *1) Etapa a 2-a - valoare-limită indicativă; se va revizui de către Comisia Europeană în 2013, luând în considerare noi informații cu privire la efectele asupra sănătății și mediului, fezabilitatea tehnică și experiența statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește valoarea-țintă. G.6. Pragurile superior și inferior de evaluare Media anuală PM(2,5)*1) Pragul superior de evaluare 70% din valoarea-limită (17 мg/mc) Pragul inferior de evaluare 50% din valoarea-limită (12 мg/mc) --------- *1) Pragul superior de evaluare și pragul inferior de evaluare pentru PM(2,5) nu se aplică măsurărilor efectuate pentru evaluarea conformității cu obiectivul de reducere a expunerii la PM(2,5) pentru protecția sănătății umane. ...
Anexa nr. 4
Obiective de calitate a datelor A. Obiective de calitate a datelor pentru evaluarea calității aerului înconjurător A.1. Obiective de calitate a datelor pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, monoxid de carbon, benzen, particule în suspensie PM(10) și PM(2,5), plumb, ozon, NO și NO(2) măsurați ca precursori Dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot și monoxid de carbon Benzen Particule în suspensie PM(10) și PM(2,5) și plumb Ozon, NO și NO(2) corespunzători Măsurări fixe*1) Incertitudine Captură minimă de date Timpul minim acoperit: - fond urban și trafic - platforme industriale 15% 90% - - 25% 90% 35%*2) 90% 25% 90% - - 15% 90% în timpul verii 75% în timpul iernii - - Măsurări indicative Incertitudine Captură minimă de date Timpul minim acoperit: 25% 90% 14%*4) 30% 90% 14%*3) 50% 90% 14%*4) 30% 90% >10% în timpul verii Incertitudinea modelării: Orar Medii de 8 ore Medii zilnice Medii anuale 50% 50% 50% 30% - - - 50% - - nedefinită încă 50% 50% 50% - - Estimarea obiectivă Incertitudine 75% 100% 100% 75% ----------- *1) Se pot efectua măsurări aleatorii în locul măsurărilor continue pentru benzen, plumb și particule în suspensie, în cazul în care se demonstrează că incertitudinea, inclusiv incertitudinea legată de prelevarea aleatorie de probe, respectă obiectivul de calitate de 25% și că timpul minim acoperit este superior timpului minim stabilit pentru măsurări indicative. Prelevarea aleatorie de probe trebuie să fie distribuită uniform pe toată perioada anului pentru a evita obținerea unor rezultate incorecte. Incertitudinea legată de prelevarea aleatorie de probe poate fi determinată prin procedura prevăzută în standardul SR ISO 11222 - Calitatea aerului. Determinarea incertitudinii măsurărilor de calitate a aerului pe perioada de mediere. În cazul în care se folosesc măsurări aleatorii pentru evaluarea cerințelor privind valoarea-limită a PM(10), trebuie evaluată percentila 90.4 (care trebuie să fie mai mică sau egală cu 50 мg/mc) în locul numărului de depășiri, care este puternic influențat de acoperirea de date. *2) Distribuit pe toată perioada anului pentru a fi reprezentativ pentru diferite condiții de climat și trafic. *3) Măsurări aleatorii o zi pe săptămână, distribuite uniform pe toată perioada anului, sau 8 săptămâni, distribuite uniform pe toată durata anului. *4) Măsurări aleatorii o dată pe săptămână, distribuite uniform pe toată perioada anului, sau 8 săptămâni, distribuite uniform pe toată durata anului. ... A.2. Obiective de calitate a datelor pentru BaP, As, Cd, Ni, HAP, altele decât BaP și Hg total gazos și depuneri totale Benzo(a)piren Arsen, cadmiu și nichel Alte hidrocarburi aromatice policiclice decât benzo(a) pirenul, mercurul gazos total Depunerea totală - Incertitudine Măsurări în punct fix și indicative 50% 40% 50% 70% Modelare 60% 60% 60% 60% Colectare minimă de date 90% 90% 90% 90% Perioada minimă luată în considerare: Măsurări în punct fix*5) 33% 50% Măsurări indicative*5)*6) 14% 14% 14% 33% Cerințele cu privire la colectarea minimă de date și perioada minimă luată în considerare nu cuprind pierderile de date din cauza calibrării regulate sau a întreținerii normale a instrumentelor. Probele de benzo(a)piren și de alte hidrocarburi aromatice policiclice se prelevează la 24 de ore. Probele individuale prelevate pe o perioadă de până la o lună pot fi combinate și analizate ca o probă compusă, luându-se măsuri pentru asigurarea stabilității probelor pe perioada respectivă. Cei 3 izomeri benzo(b)fluoranten, benzo(j)fluoranten, benzo(k)fluoranten se determină analitic cu dificultate, de aceea ei pot fi raportați ca sumă. Prelevarea probelor trebuie distribuită uniform de-a lungul zilelor din săptămână și de-a lungul anului. Pentru determinarea ratelor de depunere sunt recomandate prelevările lunare sau săptămânale efectuate în cursul unui an întreg. Dispozițiile referitoare la probele individuale se aplică și în cazul arsenului, cadmiului, nichelului și mercurului gazos total. De asemenea, se permite prelevarea de subprobe din filtrele de PM10 pentru colectarea metalelor în scopul unor analize ulterioare, cu condiția să existe dovezi că subproba respectivă este reprezentativă pentru ansamblu și că sensibilitatea de detectare nu este compromisă în comparație cu obiectivele relevante de calitate a datelor. Ca alternativă la prelevarea zilnică de probe se poate efectua prelevarea săptămânală de metale din filtrele de PM(10), cu condiția ca proprietățile colectării să nu fie compromise. Se poate utiliza prelevarea umedă în loc de prelevarea uscată numai dacă se poate demonstra că diferența dintre rezultatele obținute prin cele două metode este mai mică decât 10%. Rata de depunere se exprimă în micrograme/mp/zi. Se poate utiliza un timp minim de acoperire mai mic decât cel indicat în tabel, dar nu mai mic de 14% pentru măsurări fixe și de 6% pentru măsurările indicative, numai dacă se poate demonstra că este respectat intervalul de incertitudine de 95% pentru media anuală, calculat conform obiectivelor de calitate a datelor prevăzute în standardul SR ISO 11222 - Calitatea aerului. Determinarea incertitudinii măsurărilor de calitate a aerului pe perioada de mediere. *6) Măsurările indicative sunt măsurări efectuate cu regularitate redusă, dar care corespund celorlalte obiective în materie de calitate a datelor. ... A.3. Incertitudinea metodelor de evaluare Incertitudinea metodelor de evaluare (exprimată cu un nivel de încredere de 95%) se stabilește în conformitate cu principiile ghidului CEN (SR ENV 13005 - Ghidul pentru exprimarea incertitudinii de măsurare), Metodologia ISO 5725 - Exactitatea (justețea și fidelitatea) metodelor de măsurare și a rezultatelor măsurărilor și ghidului prevăzut în raportul CEN (SR CR 14377 - Calitatea aerului. Abordare pentru estimarea incertitudinii pentru metodele de măsurare de referință pentru aerul înconjurător). Procentele incertitudinilor din tabel sunt date ca repere în raport cu valorile concentrațiilor individuale calculate ca medii pe intervalul de timp asociat valorii-limită sau valorii-țintă, după caz, cu un interval de încredere de 95%. Incertitudinea în cazul măsurărilor fixe este aplicabilă domeniului de concentrații aplicabil valorii-limită sau valorii-țintă, după caz. Incertitudinea pentru modelare se definește ca fiind deviația maximă a nivelurilor de concentrație măsurate și calculate pe perioada asociată valorii-limită corespunzătoare sau valorii-țintă, în cazul ozonului, pentru 90% din punctele individuale de monitorizare, fără a lua în considerare ordinea evenimentelor. ---------- Al doilea paragraf al pct. A.3, lit. A, anexa 4 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 336 din 13 mai 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 343 din 19 mai 2015. Incertitudinea pentru modelare este aplicabilă domeniului de concentrații adecvat valorii-limită sau valorii-țintă. Măsurările fixe care se selectează pentru compararea cu rezultatele modelării trebuie să fie reprezentative pentru scara modelului. Incertitudinea pentru estimarea obiectivă se definește ca fiind deviația maximă a nivelurilor de concentrații măsurate și calculate pe perioada asociată valorii-limită corespunzătoare sau valorii-țintă pentru ozon, fără a ține seama de momentul când au loc evenimentele. Cerințele privind captura minimă de date și timpul minim acoperit nu includ pierderile de date datorate verificărilor zilnice ale etalonării, calibrării periodice sau lucrărilor normale de întreținere a instrumentelor. ... B. Rezultatele evaluării calității aerului înconjurător Pentru zonele și aglomerările unde, pentru evaluarea calității aerului înconjurător se folosesc alte mijloace de evaluare decât măsurarea concentrațiilor pentru a suplimenta informațiile din măsurări sau ca unice mijloace de evaluare a calității aerului, se furnizează următoarele informații: – o descriere a activităților de evaluare efectuate; ... – metodele specifice folosite și descrierile acestora; ... – sursele de date și informații; ... – o descriere a rezultatelor, inclusiv incertitudinile și, în special, informații privind suprafețele, sau, după caz, lungimea drumurilor din cadrul zonei sau aglomerării în care concentrațiile depășesc oricare valoare-limită, valoare-țintă sau obiectiv pe termen lung plus marja de toleranță dacă este cazul, și suprafețele în care concentrațiile depășesc pragul superior sau inferior de evaluare; ... – populația potențial expusă la niveluri care depășesc oricare dintre valorile-limită stabilite în vederea protejării sănătății umane. ... C. Asigurarea calității pentru evaluarea calității aerului înconjurător: validarea datelor Pentru a asigura exactitatea măsurărilor și conformarea cu obiectivele de calitate a datelor prevăzute la lit. A, autoritățile și organismele competente, desemnate în conformitate cu art. 7-10 din lege , au următoarele obligații: a) să asigure trasabilitatea măsurărilor efectuate în scopul evaluării calității aerului înconjurător în temeiul art. 25-27 și 31 din lege în conformitate cu cerințele prevăzute în standardul armonizat pentru laboratoarele de încercări și etalonări; ... b) să stabilească un sistem consolidat de asigurare și control al calității care prevede o întreținere periodică pentru asigurarea acurateței permanente a dispozitivelor de măsurare din cadrul rețelelor și stații individuale gestionate. Sistemul de calitate se revizuiește ori de câte ori este necesar și cel puțin o dată la 5 ani de către laboratorul național de referință competent; ... c) să implementeze un sistem de asigurare și control al calității pentru procesul de colectare și raportare a datelor. Instituțiile desemnate pentru această sarcină participă activ la programele conexe de asigurare a calității de la nivelul Uniunii; ... d) Laboratorul Național de Referință pentru Calitatea Aerului, denumit în continuare LNRCA, desemnat de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, conform art. 9 din lege , să participe la exercițiile de intercomparare la nivelul Uniunii și, cel puțin o dată la 3 ani, la programele de asigurare a calității organizate la nivelul Uniunii de către Centrul Comun de Cercetare al Comisiei și să coordoneze, pe teritoriul național, programele de asigurare a calității de la nivelul Uniunii care urmează să fie organizate de către Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, să fie acreditat pentru metodele de referință prevăzute în anexa nr. 7 la lege , cel puțin pentru poluanții ale căror concentrații depășesc pragul inferior de evaluare, în conformitate cu standardul armonizat relevant pentru laboratoarele de încercări și etalonări ale cărui referințe s-au publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în temeiul art. 2 pct. 9 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței, iar, pentru coordonarea utilizării adecvate a metodelor de referință și demonstrarea echivalenței metodelor care nu sunt de referință și organizarea comparațiilor între laboratoare la nivel național, să fie acreditat în conformitate cu standardul armonizat relevant și pentru testarea competenței. ... În cazul în care rezultatele participării LNRCA la programele de asigurare a calității organizate la nivelul Uniunii de către Centrul Comun de Cercetare al Comisiei nu corespund cerințelor, la următoarea participare acesta trebuie să demonstreze că a adoptat măsuri de remediere corespunzătoare și să prezinte Centrului Comun de Cercetare un raport cu privire la aceste măsuri. LNRCA sprijină activitățile desfășurate de rețeaua europeană a laboratoarelor naționale de referință instituită de către Comisie. ...
Anexa nr. 5
EVALUAREA calității aerului înconjurător și amplasarea punctelor de prelevare A. Evaluarea calității aerului înconjurător și amplasarea punctelor de prelevare pentru măsurarea concentrațiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM(10) și PM(2,5), plumb, benzen și monoxid de carbon din aerul înconjurător, precum și pentru măsurarea concentrațiilor de arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren din aerul înconjurător și din depuneri A.1. Generalități Calitatea aerului înconjurător se evaluează în toate zonele și aglomerările în conformitate cu următoarele criterii: 1. Calitatea aerului înconjurător se evaluează în toate amplasamentele, cu excepția celor enumerate la pct. 2, în conformitate cu criteriile stabilite la pozițiile A.2 și A.3 pentru amplasarea punctelor de prelevare pentru măsurările fixe. Principiile prevăzute la pozițiile A.2 și A.3 se aplică, de asemenea, în măsura în care sunt relevante, identificării amplasamentelor specifice în care este determinată concentrația poluanților relevanți, atunci când calitatea aerului înconjurător este evaluată prin măsurări indicative sau prin modelare. ... 2. Respectarea valorilor-limită stabilite în scopul protecției sănătății umane nu se evaluează în următoarele amplasamente: a) toate amplasamentele din zone în care publicul nu are acces și unde nu există locuințe permanente; ... b) în incinta obiectivelor industriale în cazul cărora se aplică prevederile referitoare la sănătate și siguranța la locul de muncă, în conformitate cu art. 3 alin. (1) din prezenta lege; ... c) pe partea carosabilă a șoselelor și drumurilor, precum și pe spațiile care separă sensurile de mers ale acestora, cu excepția cazurilor în care pietonii au în mod normal acces la spațiile respective. ... A.2. Amplasarea la macroscară a punctelor de prelevare 1. Protecția sănătății umane a) Punctele de prelevare destinate protejării sănătății umane se amplasează în așa fel încât să furnizeze date despre următoarele: – ariile din interiorul zonelor și aglomerărilor în care apar cele mai mari concentrații la care populația este susceptibilă a fi expusă în mod direct sau indirect pentru o perioadă de timp semnificativă în raport cu perioadele de mediere ale valorii/valorilor-limită/țintă; ... – nivelurile din alte perimetre (arii) din zonele și aglomerările reprezentative pentru nivelul de expunere a populației; ... – depunerile care reprezintă expunerea indirectă a populației prin lanțul alimentar. ... b) În general, punctele de prelevare se amplasează astfel încât să se evite măsurarea unor micromedii din imediata vecinătate. Un punct de prelevare se amplasează astfel încât să fie reprezentativ pentru calitatea aerului pentru un segment de stradă cu o lungime egală sau mai mare de 100 m, în cazul stațiilor de trafic, pentru o arie egală sau mai mare de 250 m x 250 m, în cazul stațiilor de tip industrial, și de câțiva km², în cazul stațiilor de fond urban. ... c) Stațiile de fond urban sunt amplasate astfel încât nivelul de poluare să fie influențat de contribuțiile integrate ale tuturor surselor din direcția opusă vântului. Nivelul de poluare nu trebuie să fie dominat de o sursă unică, cu excepția cazului în care o astfel de situație este tipică pentru o zonă urbană mai mare. Punctele de prelevare trebuie să fie reprezentative pentru evaluarea calității aerului pe o arie de mai mulți km². ... d) Stațiile de fond rural se amplasează astfel încât nivelul de poluare caracteristic să nu fie influențat de aglomerările sau de zonele industriale din vecinătatea sa, adică de zonele aflate la o distanță mai mică de 5 km. ... e) Atunci când se evaluează aportul surselor industriale, cel puțin unul dintre punctele de prelevare este instalat pe direcția dominantă a vântului dinspre sursă, în cea mai apropiată zonă rezidențială. Atunci când concentrația de fond nu este cunoscută, se amplasează un punct de prelevare suplimentar înaintea sursei de poluare, pe direcția dominantă a vântului. ... În mod deosebit acolo unde sunt depășite pragurile de evaluare, punctele de prelevare se amplasează astfel încât să fie monitorizat modul în care sunt aplicate cele mai bune tehnici disponibile (BAT). f) Punctele de prelevare trebuie, de asemenea, să fie reprezentative pentru amplasamente similare care nu se află în imediata lor vecinătate. ... g) Punctele de prelevare pentru As, Cd, Ni, BaP și depuneri vor fi situate, când este posibil, pe același amplasament cu cele pentru prelevarea PM(10). ... 2. Protecția vegetației și a ecosistemelor naturale Punctele de prelevare destinate protecției vegetației și ecosistemelor naturale se amplasează la peste 20 km distanță de aglomerări sau la peste 5 km distanță de alte arii construite, instalații industriale, autostrăzi sau șosele cu un trafic care depășește 50.000 de vehicule pe zi. Punctul de prelevare trebuie să fie amplasat în așa fel încât aerul prelevat să fie reprezentativ pentru calitatea aerului dintr-o zonă înconjurătoare de cel puțin 1.000 km². Un punct de prelevare poate să fie amplasat la o distanță mai mică sau să fie reprezentativ pentru calitatea aerului dintr-o arie mai puțin extinsă, din motive care țin de condițiile geografice sau de necesitatea de a proteja unele arii vulnerabile. ... A.3. Amplasare la microscară a punctelor de prelevare Se ține cont de următoarele criterii: – fluxul de aer din jurul orificiului de admisie al sondei de prelevare trebuie să fie degajat (în general, trebuie să fie liber pe un arc de cerc de cel puțin 270° sau de 180° în cazul punctelor de prelevare la aliniamentul construcției), iar debitul aerului din vecinătatea orificiului (situat, în mod normal, la câțiva metri distanță de clădiri, balcoane, copaci sau de alte obstacole și la cel puțin 0,5 m de cea mai apropiată clădire în cazul punctelor de prelevare reprezentative pentru calitatea aerului la aliniamentul construcției) nu trebuie să fie obstrucționat; ... – în general, orificiul de admisie al sondei de prelevare trebuie să fie plasat la o înălțime cuprinsă între 1,5 m (zona de respirație) și 4 m deasupra solului. Amplasarea la o înălțime mai mare poate fi recomandabilă dacă stația este reprezentativă pentru o arie mare și orice derogare trebuie să fie susținută de o documentație completă urmându-se procedurile descrise la pct. A.4; ... – orificiul de prelevare nu se plasează în imediata apropiere a surselor pentru a evita captarea directă de emisii neamestecate cu aerul înconjurător; ... – orificiul de evacuare al sondei de prelevare trebuie să fie plasat în așa fel încât să se evite recircularea aerului evacuat către orificiul de admisie; ... – pentru toți poluanții, sondele de prelevare a aerului din stațiile de trafic rutier se amplasează la cel puțin 25 m de extremitatea intersecțiilor mari și la cel mult 10 m de bordura trotuarului. Prin «intersecție mare» se înțelege o intersecție care întrerupe fluxul de trafic și care cauzează emisii diferite (emisii de oprire și pornire) față de restul drumului; ... – pentru măsurarea depunerilor în stațiile de fond rural se aplică, pe cât posibil, ghidurile și criteriile EMEP. ... Orice abatere de la criteriile enumerate în prezenta secțiune trebuie susținută de o documentație completă urmându-se procedurile descrise la pct. A.4. De asemenea, pot fi luați în considerare următorii factori: a) sursele de interferență; ... b) securitatea; ... c) accesul; ... d) disponibilitatea energiei electrice și a comunicațiilor telefonice; ... e) vizibilitatea amplasamentului în raport cu împrejurimile sale; ... f) siguranța publicului și a operatorilor; ... g) oportunitatea amplasării mai multor puncte de prelevare pentru mai mulți poluanți în același loc; ... h) planurile de urbanism ... A.4. Documentarea și revizuirea selecției amplasamentelor Autoritățile competente responsabile cu evaluarea calității aerului susțin cu o documentație completă, în cazul tuturor zonelor și aglomerărilor, procedurile de alegere a amplasamentelor și înregistrează informații justificative cu privire la conceperea rețelei și la alegerea amplasării pentru toate amplasamentele de monitorizare. Documentația completă include fotografii ale împrejurimilor amplasamentelor de monitorizare, orientate pe punctele cardinale și hărți detaliate. În cazul în care într-o zonă sau aglomerare sunt utilizate metode suplimentare, documentația include detalii referitoare la aceste metode și informații legate de modul în care sunt îndeplinite criteriile prevăzute la art. 29 alin. (3) din lege. Documentația este actualizată în funcție de necesități și revizuită cel puțin o dată la 5 ani, pentru a se asigura faptul că criteriile de selecție, conceperea rețelei și amplasamentele de monitorizare rămân valabile și optime în timp. Documentația este transmisă Comisiei în termen de 3 luni de la momentul la care a fost solicitată. ... B. Criteriile de clasificare și amplasare a punctelor de prelevare pentru evaluarea concentrațiilor de ozon Măsurărilor fixe li se aplică următoarele: B.1. Amplasarea la macroscară Tipul stației Obiectivele măsurării Reprezentativitate*1) Criteriile amplasării la macroscară Urbană Protecția sănătății umane: evaluarea expunerii populației urbane la ozon, adică acolo unde densitatea populației și concentrațiile de ozon sunt relativ ridicate și reprezentative pentru expunerea populației în general Câțiva km² Departe de influența emisiilor locale precum traficul, stațiile de benzină etc. Spații aerisite în care pot fi măsurate niveluri bine omogenizate; Spații precum zonele rezidențiale și comerciale ale orașelor, parcurile (departe de arbori), marile bulevarde sau piețe cu trafic foarte redus ori inexistent, spații deschise utilizate în general în amenajările educative, sportive sau recreative. Suburbană Protecția sănătății umane și a vegetației: evaluarea expunerii populației și a vegetației situate la marginea aglome- rărilor urbane, acolo unde pot apărea cele mai ridicate niveluri de ozon, la care pot fi expuse în mod direct sau indirect populația și vegetația Câteva zeci de km² La oarecare distanță de zonele de emisii maxime, în direcția/direcțiile dominante ale vânturilor și în condiții favorabile formării ozonului În zonele în care populația, culturile sensibile și ecosistemele naturale situate la marginea unei aglomerări sunt expuse la niveluri de ozon ridicate; În cazul în care este necesar, de asemenea, câteva stații suburbane în direcția opusă vântului față de zona de emisii maxime, cu scopul de a determina nivelurile regionale de fond ale ozonului. Rurale Protecția sănătății umane și a vegetației: evaluarea expunerii populației, a culturilor și a ecosistemelor naturale la concentrațiile de ozon la scară subregională Niveluri subregionale (câteva sute de km²) Stațiile pot fi amplasate în localități mici și/sau arii cu sisteme eco-naturale, păduri sau culturi; Reprezentativ pentru ozon, departe de influența surselor locale de emisie din imediata vecinătate, de tipul instalațiilor industriale și a drumurilor; În situri în spații deschise, dar nu pe vârfurile munților mai înalți. Fond rural Protecția vegetației și a sănătății umane: evaluarea expunerii culturilor și ecosistemelor naturale la concentrațiile de ozon la scară regionale, precum și a expunerii populației Niveluri regionale/ naționale/continen- tale (de la 1.000 la 10.000 km²) Stații situate în areale cu o densitate scăzută a populației, de exemplu ecosistemele naturale, pădurile, la o distanță de cel puțin 20 de km de zonele urbane și industriale și îndepărtate de emisiile locale; De evitat zonele cu condiții locale crescute de formare a inversiunii în apropierea solului, precum și vârfurile munților mai înalți; Nu sunt recomandate zonele de coastă cu cicluri eoliene diurne pronunțate cu caracter local. ----------- *1) În măsura în care este posibil, punctele de prelevare ar trebui să fie reprezentative pentru amplasamente similare care nu se găsesc în imediata lor vecinătate. În ceea ce privește stațiile rurale și de fond rural, amplasarea punctelor de prelevare este corelată, dacă este cazul, cu cerințele de monitorizare care decurg din Regulamentul (CE) nr. 1737/2006 al Comisiei din 7 noiembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2152/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind supravegherea pădurilor și interacțiunile ecologice în cadrul Comunității. ---------- *) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 334 din 30 noiembrie 2006, p. 1. ... B.2. Amplasarea la microscară Pe cât posibil, se aplică procedura privind amplasarea la microscară prevăzută la lit. A, poziția A.3., asigurându-se de asemenea că sonda de admisie este poziționată foarte departe de surse precum coșurile furnalelor și coșurile de incinerare și la mai mult de 10 m de cel mai apropiat drum, distanța crescând în funcție de intensitatea traficului. ... B.3. Documentarea și revizuirea selecției amplasamentelor Se aplică procedurile prevăzute la lit. A, poziția A.4., efectuându-se verificarea și interpretarea corectă a datelor de monitorizare în contextul condițiilor meteorologice și proceselor fotochimice care afectează concentrațiile de ozon măsurate la amplasamentele în cauză. ...