HOTĂRÂRE nr. 731 din 14 mai 2004 pentru aprobarea Strategiei naționale privind protecția atmosferei

Se aprobă Strategia naționala privind protecția atmosferei, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

STRATEGIA NAȚIONALA PRIVIND PROTECȚIA ATMOSFEREI Strategia naționala privind protecția atmosferei este elaborata de autoritatea publică centrala pentru protecția mediului, în conformitate cu atribuțiile și responsabilitățile ce îi revin ca urmare a transpunerii legislației europene în domeniul protecției atmosferei și conform prevederilor Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protecția atmosferei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 655/2001 . I. Cadru general Strategia naționala privind protecția atmosferei are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de gestionare a calității aerului, eficient din punct de vedere economic. Respectarea obiectivelor privind calitatea aerului se realizează atât prin implementarea sistemului de gestionare a calității aerului, cat și prin implementarea măsurilor de control al emisiilor de poluanti în atmosfera. În cadrul prezentei strategii se abordeaza și aspecte privind protecția stratului de ozon. Strategia promovează conceptul dezvoltării durabile definit ca "modul de dezvoltare prin care sunt asigurate necesitățile în prezent, fără a compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a-și asigura propriile necesitați". În sensul conceptului de dezvoltare durabila, protecția atmosferei este luată în considerare avându-se în vedere impactul poluarii aerului asupra calității vieții și asupra sănătății oamenilor. Strategia urmărește stabilirea unui echilibru între dezvoltarea economico-socială și calitatea atmosferei, asigurându-se ca dezvoltarea noilor politici se realizează cu respectarea obiectivelor de dezvoltare durabila. Obiectivele Strategiei privind protecția atmosferei sunt: 1. menținerea calității aerului înconjurător în zonele și aglomerarile în care aceasta se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; 2. îmbunătățirea calității aerului înconjurător în zonele și aglomerarile în care aceasta nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; 3. adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminarea efectelor negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontier; 4. îndeplinirea obligațiilor asumate prin acordurile și tratatele internaționale la care România este parte și participarea la cooperarea internationala în domeniu. Strategia respecta și se bazează pe principiile generale ale gestionării integrate de mediu: a) principiul precautiei - implica evaluarea preliminară a riscurilor de poluare și evitarea acestora; ... b) principiul prevenirii - stabilește ca măsurile de prevenire sunt prioritare în raport cu cele de eliminare a efectelor poluarii; ... c) principiul utilizării durabile a resurselor naturale stabilește minimizarea și eficientizarea utilizării resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accent pe utilizarea celor secundare. Resursele naturale trebuie exploatate astfel încât sa nu le fie compromisa disponibilitatea pe termen lung; ... d) principiul "poluatorul plătește" - stabilește necesitatea creării unui cadru legislativ și economic corespunzător, astfel încât costurile pentru reducerea emisiilor să fie suportate de generatorul acestora. Responsabilii pentru deteriorarea calității atmosferei trebuie să plătească în conformitate cu gravitatea efectelor produse; ... e) principiul proximitatii - stabilește inițierea măsurilor de reducere a emisiilor de poluanti în aer în zona sursei generatoare; ... f) principiul parteneriatului - stabilește crearea unui parteneriat între responsabilii de activități, incluzând poluatorii, autoritățile centrale și locale și populația afectată de poluare. ... Strategia are în vedere cele doua direcții principale ale politicilor din România: aderarea la Uniunea Europeană și descentralizarea. În calitate de țara candidata la aderarea la Uniunea Europeană, România a transpus în mare parte acquisul privind protecția atmosferei. Procesul de implementare a acquisului este în curs de desfășurare, necesitand întărirea capacităților instituționale și timp pentru realizarea acesteia. Pentru câteva dintre directivele cuprinse în acquisul pentru protecția mediului, care au legătură cu protecția atmosferei, s-au solicitat perioade de tranzitie. România depune eforturi susținute pentru a elabora politicile astfel încât ele să fie aplicate la nivel regional și local, prin descentralizare. Astfel, autoritățile publice locale și regionale pentru protecția mediului vor avea principalele atribuții și responsabilități în ceea ce privește evaluarea și gestionarea calității aerului. Unul dintre scopurile strategiei este de a oferi autorităților publice locale și regionale de protecția mediului posibilitatea de a decide obiective și prioritati la nivel local și regional privind protecția atmosferei. II. Cadrul legislativ și instituțional 1. Legislația naționala privind protecția aerului Legislația naționala privind protecția atmosferei cuprinde: a) Legea protecției mediului nr. 137/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... b) Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protecția atmosferei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 655/2001 ; ... c) Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag și a criteriilor și metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot și oxizilor de azot, pulberilor în suspensie [PM(10) și PM(2,5)], plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și ozonului în aerul înconjurător; ... d) Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor și clasificarea aglomerarilor și zonelor pentru evaluarea calității aerului în România; ... e) Hotărârea Guvernului nr. 732/2001 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piața a benzinei și motorinei, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 897/2003 ; ... f) Hotărârea Guvernului nr. 568/2001 privind stabilirea cerințelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuși organici volatili rezultați din depozitarea, încărcarea, descărcarea și distribuția benzinei la terminale și la stațiile de benzina; ... g) Hotărârea Guvernului nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuși organici volatili datorate utilizării solventilor organici în anumite activități și instalații; ... h) Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulație pe drumurile publice din România - RNTR 2, modificat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.043/2003 ; ... i) Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluarii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002 ; ... j) Hotărârea Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanti proveniți din instalații mari de ardere; ... k) Hotărârea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deșeurilor; ... l) Hotărârea Guvernului nr. 743/2002 privind stabilirea procedurilor de aprobare de tip a motoarelor cu ardere interna, destinate mașinilor mobile nerutiere și stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze și particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecției atmosferei; ... m) Hotărârea Guvernului nr. 142/2003 privind limitarea conținutului de sulf din combustibilii lichizi; ... n) Ordonanța Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial și introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, aprobată cu modificări prin Legea nr. 159/2000 ; ... o) Hotărârea Guvernului nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea și controlul bifenililor policlorurati și ale altor compuși similari; ... p) Hotărârea Guvernului nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, cu modificările și completările ulterioare; ... q) Hotărârea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor; ... r) Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , cu modificările și completările ulterioare; ... s) Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenției asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 și la Gothenburg la 1 decembrie 1999; ... t) Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Condițiilor tehnice privind protecția atmosferei și Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produși de surse stationare, cu modificările și completările ulterioare; ... u) Ordinul ministrului sănătății nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena și a recomandărilor privind mediul de viața al populației; ... v) Ordinul ministrului sănătății și familiei nr. 598/2003 privind elaborarea sintezelor naționale în cadrul subprogramului nr. 1.4 "Evaluarea stării de sănătate și a factorilor de risc"; ... w) STAS 12574/1987 "Aer din zonele protejate" condiții de calitate (norma tehnica). ... 2. Legislația internationala România a transpus aproape integral acquisul privind protecția calității aerului Legislația Uniunii Europene Legislația națională - Directiva 96/62/CE privind evaluarea și managementul calității aerului și directivele fiice: - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 243/2000 privind protecția atmosferei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 655/2001 Directiva Consiliului nr. 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot și oxizi de azot, particule în suspensie și plumb în aerul atmosferic - Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor și clasificarea aglomerărilor și zonelor pentru evaluarea calității aerului în România Directiva 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen și monoxid de carbon în aerul înconjurător ? Directiva 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon - Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 592/2002 pentru aprobareaNormativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag și a criteriilor și metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot și oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 și PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și ozonului în aerul înconjurător Directiva privind prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC) nr. 96/61, amendată de Directiva 2003/87 care stabilește o schemă pentru comercializarea permiselor de emisii de gaze cu efect de seră, în interiorul comunității Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2002privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002 Directiva nr. 88/609/CEE privind limitarea emisiilor anumitor poluanți în atmosferă de la instalațiile mari de ardere (amendată prin Directiva 2001/80/CE) Hotărârea Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți proveniți din instalații mari de ardere Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor Hotărârea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deșeurilor Directiva 96/59/EC privind eliminarea bifenililor și terfenililor policlorurați (PCB și PCT) Hotărârea Guvernului nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea și controlul bifenililor policlorurați și ale altor compuși similari Directiva 75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendată de Directiva 87/101/EEC și de Directiva 91/692/EEC Hotărârea Guvernului nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, cu modificările și completările ulterioare Directiva 99/31/EC privind depozitarea deșeurilor Hotărârea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor Directiva 94/63/CE privind controlul emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea benzinei și distribuția sa de la terminale la stațiile service Hotărârea Guvernului nr. 568/2001 privind stabilirea cerințelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuși organici volatili rezultați din depozitarea, încărcarea, descărcarea și distribuția benzinei la terminale și la stațiile de benzină Directiva 1999/13/CE privind limitarea emisiilor de compuși organici volatili provenind din utilizarea solvenților organici în anumite activități și instalații Hotărârea Guvernului nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuși organici volatili datorate utilizării solvenților organici în anumite activități și instalații Directiva 70/220/CEE referitoare la armonizarea legislației statelor membre cu privire la măsurile ce trebuie adoptate împotriva poluării aerului de către emisiile poluante ale autovehiculelor, modificată ultima dată prin Directiva 2003/76/CE Directiva 72/306/CEE referitoare la armonizarea legislației statelor membre cu privire la măsurile ce trebuie adoptate împotriva poluării aerului de către emisiile poluante ale motoarelor diesel ale autovehiculelor, modificată ultima dată prin Directiva 97/20/CE Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulație pe drumurile publice din România - RNTR 2, modificat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.043/2003 (prevederile Directivei 70/220/CEE sunt transpuse până la modificarea introdusă de Directiva 2001/100/CE) Directiva 88/77/CEE referitoare la armonizarea legislației statelor membre cu privire la măsurile CE trebuie adoptate împotriva poluării aerului de către emisiile gazoase și particulele poluante CE provin de la motoarele cu aprindere prin comprimare destinate propulsiei vehiculelor și emisiile gazoase poluante ce provin de la motoarele cu aprindere prin scânteie ce funcționează cu gaz natural sau cu gaz petrolier lichefiat și destinate propulsiei vehiculelor, modificată ultima dată prin Directiva 2001/27/ce Directivele 2002/80/ce și 2003/76/CE vor fi transpuse în cursul anului 2004 prin modificarea Ordinului ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003. Directiva 97/68/CE privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la măsurile luate împotriva emisiilor de gaze și particule poluante, provenite de la motoarele cu combustie internă instalate pe echipamente nerutiere Hotărârea Guvernului nr. 743/2002 privind stabilirea procedurilor de aprobare de tip a motoarelor cu ardere internă destinate mașinilor mobile nerutiere și stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze și particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecției atmosferei Directiva 98/70/CE privind calitatea benzinei și motorinei Hotărârea Guvernului nr. 732/2001 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 897/2003 Directiva 1999/32/CE privind reducerea conținutului de sulf în combustibilii lichizi Hotărârea Guvernului nr. 142/2003 privind limitarea conținutului de sulf în combustibilii lichizi Regulamentul 2037/2000/CE privind substanțele care epuizează stratul de ozon Ordonanța Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial și introducerea unor restricții la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, aprobată cu modificări prin Legea nr. 159/2000 România este parte la diferite acorduri, convenții, protocoale și tratate internaționale privind protecția atmosferei: România este parte la diferite acorduri, convenții, protocoale și tratate internaționale privind protecția atmosferei: Convenții internaționale și protocoale Legislația națională prin care au fost ratificate convențiile și protocoalele Convenție asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi Legea nr. 8/1991 pentru ratificarea Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 - Protocolul privind poluanții organici persistenți Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 și la Gothenburg la 1 decembrie 1999 - Protocolul privind metalele grele - Protocolul referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice Legea nr. 24/1994 pentru ratificarea Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 Protocolul de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997 Convenția privind protecția stratului de ozon, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon Amendamentul la Protocolul de la Montreal Legea nr. 84/1993 pentru aderarea României laConvenția privind protecția stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985, și la Protocolul privind substanțele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, și pentru acceptareaAmendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a părților, de la Londra, din 27-29 iunie 1990 Legea nr. 9/2001 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2000 pentru acceptareaAmendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Copenhaga la 25 noiembrie 1992 Convenția Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră Legea nr. 22/2001 pentru ratificarea Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991 Convenția Helsinki privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale Legea nr. 92/2003 pentru aderarea României laConvenția privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992 3. Cadrul instituțional Strategia implica derularea de acțiuni la diferite niveluri de competența și decizie. În conformitate cu legislația naționala în vigoare, următoarele autorități au responsabilități în domeniul protecției atmosferei: 3.1. autoritatea publică centrala pentru protecția mediului: a) elaborează și promovează strategia naționala în domeniul protecției atmosferei și controlează aplicarea planului național de acțiune în domeniul protecției atmosferei, ca parte integrantă a strategiei și politicilor naționale de protecție a mediului; ... b) elaborează, avizează, promovează și, după caz, aproba actele normative, precum și măsurile necesare aplicării unitare pe teritoriul României a prevederilor privind protecția atmosferei, stabilite prin legislația Uniunii Europene și prin convențiile internaționale privind protecția atmosferei, la care România este parte; ... c) coordonează Sistemul național de evaluare și gestionare integrată a calității aerului, care include Sistemul național de monitorizare a calității aerului și Sistemul național de inventariere a emisiilor de poluanti atmosferici; ... 3.2. autoritatea publică centrala pentru industrie: a) colaborează la elaborarea și la reactualizarea normelor și reglementărilor privind emisiile de poluanti în atmosfera; ... b) coordonează programele de reducere a emisiilor de poluanti în atmosfera; ... c) promovează și coordonează aplicarea reglementărilor specifice privind emisiile de poluanti în atmosfera pentru activități industriale cu impact major asupra calității aerului; ... 3.3. autoritatea publică centrala pentru sănătate: a) elaborează strategiile din domeniul prevenirii imbolnavirilor determinate de poluarea atmosferei; ... b) elaborează metodologiile de evaluare a riscului asupra stării de sănătate a populației la expunere la poluantii atmosferici; ... 3.4. autoritatea publică centrala pentru transport: a) elaborează și pune în aplicare strategiile de dezvoltare a transporturilor în condițiile reducerii și limitării poluarii atmosferei; ... b) elaborează reglementări specifice în domeniul transportului și stabilește condițiile tehnice pe care să le îndeplinească mijloacele de transport poluante; ... c) elaborează norme privind transportul mărfurilor periculoase care pot afecta calitatea atmosferei; ... 3.5. autoritatea publică centrala pentru coordonarea administrației publice: a) acorda sprijin și îndrumare metodologică autorităților administrației publice locale și aparatului propriu al acestora în scopul aplicării uniforme a dispozițiilor legale privind protecția atmosferei; ... b) urmărește respectarea prevederilor Planului național de acțiune în domeniul protecției atmosferei și asigura aplicarea acestora; ... c) îndrumă elaborarea și aplicarea strategiilor și programelor sectoriale privind protecția atmosferei de către autoritățile administrației publice locale; ... 3.6. autoritățile regionale pentru protecția mediului: a) coordonează realizarea politicilor regionale de mediu; ... b) elaborează planuri și programe regionale privind gestionarea calității aerului; ... c) coordonează proiectele și programele privind protecția atmosferei în regiuni, finanțate din surse naționale și internaționale; ... 3.7. primăriile și consiliile locale: a) elaborează, în colaborare cu autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului, instrucțiuni pentru titularii de activitate, instituții și populație privind modul de gestionare a calității aerului în cadrul localităților și le aduc la cunoștința acestora prin mijloace adecvate; ... b) urmăresc și asigura îndeplinirea prevederilor din planurile și programele de gestionare a calității aerului; ... c) integreaza politicile de protecție a atmosferei în strategia de dezvoltare durabila la nivel local; ... 3.8. autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului: a) elaborează planuri și programe de gestionare a calității aerului la nivel teritorial acolo unde este necesar și asigura integrarea acestora în Planul local de acțiune pentru protecția mediului, în colaborare cu serviciile descentralizate ale celorlalte autorități de specialitate ale administrației publice centrale, cu autoritățile administrației publice locale, cu alte instituții specializate și cu titularii de activitate; ... b) controlează punerea în aplicare a planurilor și a programelor de gestionare a calității aerului la nivel teritorial; ... c) întocmesc inventarul emisiilor de poluanti în atmosfera la nivel teritorial; ... d) urmăresc și analizează aplicarea planurilor și programelor de gestionare a calității aerului la nivel teritorial și elaborează rapoarte anuale. ... III. Situația prezenta în domeniul protecției atmosferei Sursele de poluare atmosferica se clasifica astfel: ● după originea lor, în: - surse naturale - din această categorie fac parte omul și animalele, plantele, solul, apa, descompunerea materiilor organice vegetale și animale, incendierea maselor vegetale, furtunile de praf; - surse antropice - din această categorie fac parte sursele industriale (surse stationare) și traficul (surse mobile); ● după tipul de activitate, în: - arderi în energie și industrii de transformare; - instalații de ardere neindustriale; - arderi în industria de prelucrare; - procese de producție; - extractia și distribuția combustibililor fosili și a energiei geotermale; - utilizarea solventilor și a altor produse; - transport rutier și aerian; - tratarea și depozitarea deșeurilor; - agricultura. În general, începând cu anul 1989, emisiile de poluanti din atmosfera au scăzut în urma transformărilor politice și economice ale tarii. În perioada 1989-2000, reducerea pe scara larga a producției economice în majoritatea zonelor industriale și închiderea multor obiective economice au condus la reducerea cu peste 50% a emisiilor de poluanti proveniți din surse industriale. Aceasta reducere generală a poluarii la sursa a avut ca rezultat îmbunătățirea calității aerului, mai ales în zonele în care principalele surse de poluare erau cele industriale. Totuși, multe zone sunt încă puternic poluate din cauza emisiilor provenite din surse industriale și este necesară luarea unor măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului în scopul respectării valorilor limita impuse prin legislația în vigoare. Evoluția emisiilor de poluanti în atmosfera se prezintă astfel: a) emisiile de gaze cu efect de sera: ... Poluant Reduceri în perioada 1989-2001 (exprimate ca CO2 echivalent) Dioxid de carbon (CO2) - 42,3% Metan (CH4) - 41,7% Peroxid de azot (N2O) - 68,2% b) emisiile de SO(2) și NO(x) au scăzut continuu în perioada 1995-2000, dar au crescut în 2001; ... c) emisiile de amoniac au fost în ușoară scădere în perioada 1998-2001; ... d) emisiile de poluanti organici persistenti (POP) au rămas în medie constante în perioada 1998-2001; ... e) emisiile principalelor metale grele: plumb, mercur și cadmiu au crescut semnificativ în perioada 2000-2001. ... În cadrul raportului anual privind starea mediului este prezentată evoluția calității aerului. Îmbunătățirea calității aerului s-a produs acolo unde au fost închise obiective industriale cu impact semnificativ asupra calității aerului și/sau unde au fost realizate investiții în vederea reducerii emisiilor de poluanti în atmosfera. În zonele urbane, emisiile de poluanti datorate traficului rutier constituie principala sursa de poluare a atmosferei. IV. Standardele și obiectivele privind calitatea aerului ambiental Uniunea Europeană a preluat valorile ghid, pentru diferiți poluanti emisi în atmosfera, ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pe care le-a impus ca valori limita, ce constituie obiective privind calitatea aerului. România a preluat în legislația naționala aceste obiective. Pentru realizarea acestor obiective au fost stabilite termene fixe de îndeplinire, în concordanta cu prevederile legislației europene specifice. Tabelul de mai jos prezintă valorile limita pentru emisiile de poluanti atmosferici, pentru protecția sănătății oamenilor. Poluant Valoarea limită Perioada de mediere Data intrării în vigoare Benzen 5 μg/m3 1 an 1 ianuarie 2010 Monoxid de carbon 10 mg/m3 8 ore (valoarea maximă zilnică a mediilor glisante calculate din mediile orare) 1 ianuarie 2007 Plumb 0,5 μg/m3 1 an 1 ianuarie 2007 Dioxid de azot 200 μg/m3, care nu trebuie depășită de mai mult de 18 ori pe an 1 oră 1 ianuarie 2010 40 μg/m3 1 an 1 ianuarie 2010 Particule (PM10) 50 μg/m3, care nu trebuie depășită de mai mult de 35 de ori pe an 24 ore 1 ianuarie 2007 40 μg/m3 1 an 1 ianuarie 2007 20 μg/m3 1 an 1 ianuarie 2010 Dioxid de sulf 350 μg/m3, care nu trebuie depășită de mai mult de 24 de ori pe an 1 oră 1 ianuarie 2007 125 μg/m3, care nu trebuie depășită de mai mult de 3 ori pe an 24 ore 1 ianuarie 2007 Ozon 120 μg/m3, care nu trebuie depășită de mai mult de 25 de zile pe an, mediat pe 3 ani 8 ore (valoarea maximă zilnică a mediilor glisante calculate din mediile orare) 1 ianuarie 2010 Tabelul de mai jos prezintă obiectivele privind calitatea aerului ambiental, pentru protecția vegetatiei și a ecosistemelor pentru oxizii de azot și dioxidul de sulf. Aceste obiective sunt diferite de cele prezentate în tabelul anterior pentru aceiași poluanti și sunt aplicabile în general în zonele rurale, unde protecția mediului față de depunerile acide este foarte importanța. Poluant Valoarea limită Perioada de mediere Data intrării în vigoare Oxizii de azot 30 μg/m3 1 an 1 ianuarie 2007 Dioxid de sulf 20 μg/m3 1 octombrie - 31 martie 1 ianuarie 2007 Dezvoltarea strategiei și aspecte financiare În România, ca și în toate țările în care industria reprezintă o pondere importanța a economiei, principalele surse de poluare a atmosferei sunt activitățile industriale și traficul rutier. Pentru îmbunătățirea calității aerului în zonele în care indicatorii de calitate sunt depasiti, va fi nevoie de reducerea substantiala a emisiilor de poluanti din sursele industriale și din trafic. Dacă procesul de reducere a emisiilor de poluanti de la aceste surse este întârziat până după anul 2007, respectiv 2010, posibilitatea de conformare cu obiectivele de calitate a aerului pentru România va fi afectată. Evaluarea economică joaca un rol important în stabilirea măsurilor ce trebuie demarate pentru a îndeplini obiectivele propuse. Evaluarea financiară trebuie folosită, acolo unde este posibil, pentru cuantificarea impactului asupra mediului înconjurător al politicilor și/sau proiectelor propuse. În cazul în care evaluarea financiară nu se poate realiza, trebuie cuantificate efectele asupra mediului înconjurător, cel puțin din punct de vedere al unei evaluări calitative. Trebuie subliniat faptul ca analiza economică pentru derularea acțiunilor de imbunatatire a calității aerului implica analize complexe economice și tehnice. Cheltuielile totale (publice și private) trebuie comparate cu creșterea economică generală, pentru a stabili dacă politicile actuale sunt sau nu justificabile. Anul Cheltuieli totale pentru protecția mediului (milioane euro) % din PIB Cheltuieli totale pentru protecția atmosferei (milioane euro) % din PIB 2000 526,16 1,32% 106,24 0,26% 2001 583,90 1,30% 135,24 0,3% 2002 (estimat) 728,26 1,4% neestimate neestimate Considerând ca PIB a crescut în anul 2003 cu 4,2% și ca va crește cu 4,8% în anul 2004, conform ultimelor estimari, este posibil ca emisiile totale de poluanti în atmosfera sa crească semnificativ în următorii ani. Cheltuielile necesare autorităților administrației publice în vederea atingerii obiectivelor strategiei sunt estimate la 46,53 milio […]