ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului

Supravegherea pe bază consolidată este exercitată de Banca Națională a României în următoarele situații

Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a^1) , lit. c) subpct. (ii) și lit. e) , supravegherea pe bază consolidată se realizează de către Banca Națională a României atunci când aceasta supraveghează la nivel individual una sau mai multe instituții de credit, filiale în cadrul unui grup, și suma totalurilor activului bilanțier al acestora este mai mare decât cel al altor filiale, instituții de credit, supravegheate la nivel individual de către altă autoritate competentă din România sau din alt stat membru.

Supravegherea pe bază consolidată a unei societăți de servicii de investiții financiare este exercitată de Autoritatea de Supraveghere Financiară în situația în care societatea de servicii de investiții financiare supravegheată la nivel individual de Autoritatea de Supraveghere Financiară este firmă de investiții-mamă la nivelul României sau firmă de investiții-mamă la nivelul Uniunii Europene și nu are ca filială o instituție de credit.

Supravegherea pe bază consolidată a unei societăți de servicii de investiții financiare este exercitată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară în situația în care respectiva societate de servicii de investiții financiare are ca societatemamă o societate financiară holding-mamă la nivelul României sau o societate financiară holding mixtă-mamă la nivelul României ori o societate financiară holding-mamă la nivelul altui stat membru sau o societate financiară holding mixtămamă la nivelul altui stat membru ori o societate financiară holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau o societate financiară holding mixtă-mamă la nivelul Uniunii Europene și care este societate-mamă, după caz, pentru cel puțin încă o firmă de investiții autorizată într-un alt stat membru, societatea de servicii de investiții financiare respectivă are cel mai mare total al bilanțului, iar grupul nu include instituții de credit.

Prin excepție de la prevederile alin. (1^3) , supravegherea pe bază consolidată este exercitată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară atunci când aceasta supraveghează la nivel individual una sau mai multe societăți de servicii de investiții financiare din cadrul grupului cu cel mai mare total agregat al bilanțului.

În anumite cazuri, Banca Națională a României poate să nu aplice, de comun acord cu autoritățile competente din România sau din alte state membre, criteriile prevăzute la alin. (1) lit. a) , a^1) , c) și e) și să desemneze o altă autoritate responsabilă cu exercitarea supravegherii pe bază consolidată dacă aplicarea acestor criterii ar fi necorespunzătoare, având în vedere instituțiile de credit respective și importanța activității desfășurate de acestea în România sau în alte state membre sau nevoia de a asigura continuitatea exercitării supravegherii pe bază consolidată de către aceeași autoritate competentă. În aceste cazuri, instituția de credit-mamă la nivelul Uniunii Europene, societatea financiară holding-mamă la nivelul Uniunii Europene, societatea financiară holding mixtă-mamă la nivelul Uniunii Europene ori instituția de credit cu cel mai mare total al activului bilanțier, după caz, are dreptul de a-și exprima opinia înainte de luarea unei astfel de decizii de către autoritățile competente. În termen de 15 zile calendaristice după încheierea oricărui acord potrivit prevederilor prezentului alineat, Banca Națională a României notifică Comisia și Autoritatea Bancară Europeană.

Supravegherea pe bază consolidată este exercitată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară atunci când aceasta supraveghează la nivel individual una sau mai multe societăți de servicii de investiții financiare din cadrul grupului cu cel mai mare total al activului bilanțier.

Supravegherea pe bază consolidată a unei societăți de servicii de investiții financiare este exercitată de Autoritatea de Supraveghere Financiară în situația în care societatea de servicii de investiții financiare supravegheată la nivel individual de Autoritatea de Supraveghere Financiară are ca societate-mamă o societate financiară holding-mamă la nivelul României sau o societate financiară holding mixtă-mamă la nivelul României ori o societate financiară holding-mamă la nivelul altui stat membru ori o societate financiară holding mixtă-mamă la nivelul unui stat membru ori o societate financiară holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau o societate financiară holding mixtă-mamă la nivelul Uniunii Europene.

În situația în care societatea de servicii de investiții financiare supravegheată de Autoritatea de Supraveghere Financiară face parte dintr-un grup supus supravegherii consolidate potrivit art. 18 alin. (3) sau (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, și are cel mai mare total al activului bilanțier, supravegherea pe bază consolidată este exercitată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară în cazul în care grupul nu include instituții de credit.

În cazul în care o instituție de credit filială, persoană juridică română, nu este inclusă în aria de cuprindere a supravegherii pe bază consolidată exercitată de o autoritate competentă dintr-un alt stat membru, potrivit prevederilor art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, Banca Națională a României poate solicita întreprinderii-mamă informații care pot facilita supravegherea respectivei instituții de credit.

În cazul în care, în supravegherea pe bază consolidată a unei instituții de credit, persoană juridică română, nu este inclusă o instituție de credit sau o firmă de investiții filială dintr-un alt stat membru, instituția de credit-mamă la nivelul României, societatea financiară holding-mamă la nivelul României sau societatea financiară holding mixtă-mamă la nivelul României, după caz, trebuie să furnizeze informații care pot facilita supravegherea respectivei instituții de credit sau a firmei de investiții filială, la solicitarea autorităților competente din acel stat membru.

Banca Națională a României, în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea pe bază consolidată, poate solicita filialelor unei instituții de credit, ale unei societăți financiare holding sau ale unei societăți financiare holding mixte, care nu sunt incluse în aria de cuprindere a consolidării prudențiale, informații de natura celor prevăzute la art. 194 . În acest caz, se aplică procedurile pentru transmiterea și verificarea informațiilor prevăzute la art. 194 și 195 .

Filialele, persoane juridice române, ale unei instituții de credit sau ale unei societății financiare holding, care nu sunt incluse în aria de cuprindere a consolidării prudențiale, trebuie să furnizeze informații de natura celor prevăzute la art. 194 , la solicitarea autorității responsabile cu supravegherea pe baza consolidată, inclusiv în situația în care aceasta este o autoritate competenta dintr-un alt stat membru.

Pe lângă obligațiile care îi revin în conformitate cu dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență și ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013, Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, îndeplinește următoarele atribuții

În cazul în care Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, nu își îndeplinește atribuțiile prevăzute la alin. (1) sau dacă autoritățile competente nu colaborează cu aceasta în măsura necesară îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la alin. (1) , Banca Națională a României și oricare dintre celelalte autorități competente implicate pot supune cazul spre soluționare Autorității Bancare Europene, potrivit prevederilor art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului.

Planificarea și coordonarea activităților de supraveghere prevăzute la alin. (1) lit. c) includ măsurile excepționale prevăzute la art. 188 alin. (1) lit. b) , pregătirea evaluărilor comune, punerea în aplicare a planurilor de urgență și comunicările adresate publicului.

Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, trebuie să depună toate diligențele pentru a ajunge la o decizie comună cu autoritățile responsabile cu supravegherea filialelor unei instituții de credit-mamă la nivelul Uniunii Europene, ale unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau ale unei societăți financiare holding mixte-mamă la nivelul Uniunii Europene, în ceea ce privește

Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și în cazul în care Banca Națională a României este autoritate responsabilă cu supravegherea la nivel individual a instituțiilor de credit, persoane juridice române, care sunt filiale ale unei instituții de credit-mamă la nivelul Uniunii Europene, ale unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau ale unei societăți financiare holding mixte-mamă la nivelul Uniunii Europene.

Decizia comună prevăzută la art. 182^1 alin. (1) trebuie să ia în considerare în mod corespunzător evaluarea riscului filialelor, realizată de autoritățile competente implicate, în sensul prevederilor art. 148 , 166 și art. 226^2-226^5 și trebuie luată

Decizia comună prevăzută la art. 182^1 alin. (1) lit. a) și b) este inclusă într-un document care cuprinde motivele pe care se întemeiază și este transmisă instituției de credit-mamă la nivelul Uniunii Europene de către Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant.

În cazul în care nu se ajunge la acord, Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, la cererea oricăreia dintre celelalte autorități competente implicate, va consulta Autoritatea Bancară Europeană. Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, poate consulta Autoritatea Bancară Europeană din propria inițiativă.

În cazul în care nu se ajunge la o decizie comună a autorităților competente în termenele prevăzute la art. 182^2 alin. (1) , decizia cu privire la aplicarea prevederilor art. 148 , 166 , 166^6 , art. 226 alin. (3) lit. a) , art. 226^5 și ale art. 226 alin. (6) și (7) trebuie luată, pe bază consolidată, de Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, după luarea în considerare în mod corespunzător a evaluării riscului filialelor, efectuată de autoritățile competente relevante.

Dacă, până la împlinirea termenelor prevăzute la art. 182^2 alin. (1) , oricare dintre autoritățile competente implicate a supus cazul spre soluționare Autorității Bancare Europene, potrivit procedurii de soluționare a dezacordurilor prevăzute la art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010, Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, amână luarea unei decizii în așteptarea deciziei pe care Autoritatea Bancară Europeană o poate lua potrivit prevederilor art. 19 alin. (3) din respectivul regulament. Banca Națională a României va lua decizia în conformitate cu decizia Autorității Bancare Europene, aceasta din urmă fiind luată în termen de o lună de la data la care a fost primit cazul spre soluționare. Termenele prevăzute la art. 182^2 alin. (1) se consideră fază de conciliere în sensul art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010. Cazul nu poate fi supus spre soluționare Autorității Bancare Europene după împlinirea termenelor prevăzute la art. 182^2 alin. (1) sau după luarea unei decizii comune de către autoritățile competente implicate.

Decizia referitoare la aplicarea prevederilor art. 148 , 166 , 166^6 , art. 226 alin. (3) lit. a) , art. 226^5 și ale art. 226 alin. (6) și (7) se ia, pe bază individuală sau subconsolidată, după caz, de Banca Națională a României, în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea la nivel individual a instituțiilor de credit, persoane juridice române, care sunt filiale ale unei instituții de credit-mamă la nivelul Uniunii Europene, ale unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau ale unei societăți financiare holding mixte-mamă la nivelul Uniunii Europene, cu luarea în considerare a punctelor de vedere și a rezervelor exprimate de supraveghetorul consolidant.

Prevederile art. 182^3 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

În cazul în care consultă Autoritatea Bancară Europeană potrivit prevederilor art. 182^2 alin. (3) , Banca Națională a României ține seama de opinia acestuia și explică orice abatere semnificativă de la aceasta.

Banca Națională a României ține seama de opiniile Autoritatea Bancară Europeană și explică orice abatere semnificativă de la acestea, inclusiv în cazul în care consultarea se realizează de altă autoritate competentă, în calitate de supraveghetor consolidant.

Deciziile comune adoptate potrivit prevederilor art. 182^1 și deciziile adoptate potrivit prevederilor art. 182^3 și 182^4 sunt definitive.

În cazul în care Banca Națională a României nu are calitatea de supraveghetor consolidant, deciziile comune adoptate în mod similar celor prevăzute la art. 182^1 , precum și deciziile adoptate în mod similar celor prevăzute la art. 182^3 și 182^4 de către un supraveghetor consolidant, respectiv de către autorități responsabile cu supravegherea la nivel individual a instituțiilor de credit sau a firmelor de investiții, filiale ale unei instituții de credit sau ale unei firme de investiții-mamă la nivelul Uniunii Europene sau ale unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene, sunt definitive și opozabile Băncii Naționale a României, care trebuie să le aplice în mod corespunzător.

Deciziile comune adoptate potrivit prevederilor art. 182^1 și deciziile adoptate potrivit prevederilor art. 182^3 și 182^4 trebuie să fie actualizate anual sau în mod excepțional, în cazul în care o autoritate responsabilă cu supravegherea filialelor unei instituții de credit-mamă la nivelul Uniunii Europene, ale unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau ale unei societăți financiare holding mixte-mamă la nivelul Uniunii Europene solicită în scris și motivat Băncii Naționale a României, în calitate de supraveghetor consolidant, actualizarea deciziei referitoare la aplicarea prevederilor art. 226 alin. (3) lit. a) și alin. (6) și (7) și ale art. 226^5 .

Banca Națională a României, în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea la nivel individual a instituțiilor de credit, persoane juridice române, filiale ale unei instituții de credit sau ale unei firme de investiții-mamă la nivelul Uniunii Europene, ale unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau ale unei societăți financiare holding mixte la nivelul Uniunii Europene, poate solicita în scris și motivat supraveghetorului consolidant, în mod excepțional, actualizarea deciziilor comune adoptate potrivit prevederilor art. 182^1 , precum și a celor adoptate în mod similar celor prevăzute la art. 182^3 și 182^4 la nivel consolidat de supraveghetorul consolidant și, respectiv, la nivel individual sau subconsolidat de către o altă autoritate responsabilă cu supravegherea filialelor unei instituții de credit sau ale unei firme de investiții-mamă la nivelul Uniunii Europene, ale unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau ale unei societăți financiare holding mixte la nivelul Uniunii Europene.

În cazul solicitărilor de actualizare formulate în mod excepțional, potrivit prevederilor alin. (1) și (2) , acestea pot fi tratate pe bază bilaterală, între Banca Națională a României și autoritatea responsabilă cu supravegherea filialelor unei instituții de credit sau firme de investiții-mamă la nivelul Uniunii Europene, ale unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene ori ale unei societăți financiare holding mixte la nivelul Uniunii Europene sau între Banca Națională a României și supraveghetorul consolidant, după caz.

În cazul apariției unei situații de urgență, inclusiv a unei situații ca cea descrisă la art. 18 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010, ori în cazul unor evoluții nefavorabile ale piețelor financiare, care ar putea pune în pericol lichiditatea pieței și stabilitatea sistemului financiar în oricare dintre statele membre în care entitățile unui grup au fost autorizate sau în care au fost înființate sucursale semnificative, Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, alertează în cel mai scurt timp posibil, cu respectarea cerințelor referitoare la păstrarea secretului profesional, Autoritatea Bancară Europeană, Comitetul European pentru Risc Sistemic și autoritățile prevăzute la art. 222 alin. (6) și art. 222^1 alin. (1) și le comunică toate informațiile esențiale îndeplinirii atribuțiilor acestora.

Dacă Banca Națională a României, în exercitarea atribuțiilor acesteia de bancă centrală, constată existența unei situații descrise la alin. (1) , alertează în cel mai scurt timp posibil autoritățile competente cu exercitarea supravegherii pe bază consolidată a instituțiilor de credit și Autoritatea Bancară Europeană.

În aplicarea prevederilor alin. (1) și (1^1) , dacă este posibil, se utilizează canalele de comunicare existente.

În situația în care informații care au fost furnizate deja altei autorități competente sunt necesare Băncii Naționale a României, în calitate de supraveghetor consolidant, aceasta contactează, dacă este posibil, autoritatea competentă respectivă pentru a evita duplicarea raportărilor către diversele autorități implicate în procesul de supraveghere.

Pentru a pune bazele și a facilita o supraveghere eficientă, Banca Națională a României, în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea instituțiilor de credit, încheie acorduri scrise de coordonare și cooperare cu autoritățile competente din alte state membre.

Aceste acorduri pot prevedea că Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, poate reține în sarcina sa atribuții suplimentare și pot include proceduri privind procesul decizional și cooperarea cu celelalte autorități competente.

Atunci când întreprinderea-mamă a unui grup este o societate financiară holding sau o societate financiară holding mixtă situată într-un alt stat membru și care a obținut aprobarea potrivit art. 197^3 -197^13 din prezenta ordonanță de urgență, precum și prevederilor care transpun art. 21a din Directiva 2013/36/UE în legislația statului membru respectiv, Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant al grupului respectiv, încheie acordurile de coordonare și cooperare prevăzute la alin. (1) inclusiv cu autoritatea competentă a statului membru în care este situată întreprinderea-mamă respectivă.

Banca Națională a României, în calitate de autoritate competentă responsabilă cu autorizarea unei instituții de credit, persoană juridică română, filială a unei instituții de credit dintr-un alt stat membru, poate, prin acorduri bilaterale, potrivit prevederilor art. 28 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului, să delege responsabilitatea de supraveghere autorității competente care a autorizat și supraveghează întreprinderea-mamă, astfel încât responsabilitățile ce revin pe linia supravegherii filialei respective potrivit prezentei ordonanțe de urgență să revină acesteia din urmă.

Banca Națională a României notifică Autorității Bancare Europene existența și conținutul acestor acorduri.

Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, stabilește colegii de supraveghetori pentru a facilita exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 181 și art. 183 alin. (1)-(1^2) și, cu respectarea cerințelor referitoare la păstrarea secretului profesional și a legislației Uniunii Europene, pentru a asigura coordonarea și cooperarea corespunzătoare cu autoritățile competente din state terțe, dacă este cazul.

Autoritățile competente din state terțe pot participa în cadrul colegiilor de supraveghetori dacă cerințele referitoare la păstrarea secretului profesional sunt considerate echivalente celor stabilite în Uniunea Europeană de către toate autoritățile competente implicate.

Pentru a contribui la promovarea și monitorizarea funcționării efective, eficiente și coerente a colegiilor de supraveghetori, potrivit prevederilor art. 21 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului, Autoritatea Bancară Europeană poate participa în colegiile de supraveghetori și va fi considerată, în acest scop, autoritate competentă.

Colegiile de supraveghetori asigură Băncii Naționale a României, Autorității Bancare Europene și celorlalte autorități competente implicate cadrul pentru exercitarea următoarelor atribuții

În situația în care Banca Națională a României are calitatea de supraveghetor consolidant, pentru a facilita exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 181 alin. (1) , art. 183 alin. (1)-(1^2) și art. 184 , aceasta instituie colegii de supraveghetori și atunci când toate filialele transfrontaliere ale unei instituții-mamă din Uniunea Europeană, ale unei societăți financiare holding-mamă din Uniunea Europeană sau ale unei societăți financiare holding mixte-mamă din Uniunea Europeană își au sediul central în state terțe, cu condiția ca autoritățile de supraveghere din statele terțe respective să facă obiectul unor cerințe de confidențialitate echivalente cu cerințele referitoare la păstrarea secretului profesional din legislația Uniunii Europene.

În cadrul colegiilor de supraveghetori, Banca Națională a României colaborează în mod strâns cu celelalte autorități competente participante și cu Autoritatea Bancară Europeană. Cerințele referitoare la păstrarea secretului profesional nu împiedică Banca Națională a României să schimbe informații cu celelalte autorități competente în cadrul colegiilor de supraveghetori. (5) Înființarea și funcționarea colegiilor de supraveghetori nu aduc atingere drepturilor și responsabilităților Băncii Naționale a României în domeniul supravegherii prudențiale, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență și de Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Înființarea și funcționarea colegiilor de supraveghetori se fundamentează pe acordurile scrise prevăzute la art. 184 și 185 , stabilite în urma consultării autorităților competente implicate de către Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant.

Stabilirea modului de funcționare operațională a colegiilor de supraveghetori are în vedere și ghidurile elaborate în acest sens de Comitetul Supraveghetorilor Bancari Europeni.

Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, conduce reuniunile colegiului de supraveghetori și decide autoritățile competente participante la o reuniune sau activitate a colegiului.

Decizia Băncii Naționale a României luată potrivit prevederilor alin. (1) trebuie să aibă în vedere importanța activității de supraveghere care urmează să fie planificată sau coordonată pentru aceste autorități și, în special, impactul potențial asupra stabilității financiare în statele membre, prevăzut la art. 172 alin. (2^1) , precum și obligațiile prevăzute la art. 173^2 .

Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, îi informează complet și în prealabil pe toți membrii colegiului în legătură cu organizarea reuniunilor, aspectele principale de discutat și activitățile ce urmează a fi analizate. De asemenea, Banca Națională a României îi informează complet și la timp pe toți membrii colegiului în legătură cu măsurile și acțiunile întreprinse în cadrul respectivelor reuniuni.

Banca Națională a României, în cazul în care este autoritate responsabilă cu supravegherea instituțiilor de credit, persoane juridice române, filiale ale unei instituții de credit sau ale unei firme de investiții-mamă la nivelul Uniunii Europene, ale unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene ori ale unei societăți financiare holding mixte-mamă la nivelul Uniunii Europene, sau în cazul în care sucursalele din România ale unor instituții de credit sau ale unor firme de investiții din alte state membre sunt semnificative potrivit prevederilor art. 210^1 , precum și în calitatea acesteia de bancă centrală, membră a Sistemului European al Băncilor Centrale, poate participa în colegii de supraveghetori. (2) Prevederile art. 185^1 se aplică în mod corespunzător.

În cazul în care întreprinderea-mamă a unui grup este o societate financiară holding sau o societate financiară holding mixtă, situată în România și aprobată potrivit art. 197^3-197^13 din prezenta ordonanță de urgență și prevederilor care transpun art. 21 a din Directiva 2013/36/UE în legislația altor state membre, Banca Națională a României, în calitate de autoritate competentă, poate participa în cadrul colegiului de supraveghetori aferent grupului din care face parte întreprinderea-mamă respectivă.

În cazul în care Banca Națională a României are calitate de supraveghetor consolidant pentru un grup a cărui întreprindere-mamă este o societate financiară holding sau o societate financiară holding mixtă, situată într-un alt stat membru și aprobată potrivit art. 197^3 -197^13 din prezenta ordonanță de urgență și prevederilor care transpun art. 21 a din Directiva 2013/36/UE în legislația statului membru respectiv, autoritatea competentă din statul membru în care este situată întreprinderea-mamă poate participa în cadrul colegiului de supraveghetori instituit de Banca Națională a României.

Banca Națională a României cooperează în mod strâns cu celelalte autorități competente. În acest sens, pentru exercitarea atribuțiilor de supraveghere pe bază individuală și/sau consolidată ale respectivelor autorități în sensul prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013 și ale reglementărilor emise în aplicarea acestora, sunt furnizate la cerere toate informațiile relevante potrivit acordurilor de cooperare dintre autoritățile competente, precum și din oficiu toate informațiile esențiale.

Pentru scopurile aplicării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013 și ale reglementărilor emise în aplicarea acestora, Banca Națională a României cooperează în mod strâns cu Autoritatea Bancară Europeană, potrivit Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010. Banca Națională a României furnizează Autorității Bancare Europene, la cerere, potrivit prevederilor art. 35 din regulamentul menționat, toate informațiile necesare acesteia pentru îndeplinirea atribuțiilor acestei autorități stabilite de Directiva 2013/35/UE, de Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și de Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010.

Informațiile prevăzute la alin. (1) sunt considerate esențiale dacă pot influenta în mod semnificativ evaluarea stabilității financiare a unei instituții de credit sau a unei instituții financiare dintr-un alt stat membru.

În cazul în care Banca Națională a României este autoritate responsabilă cu supravegherea pe bază consolidată a unei instituții de credit-mamă la nivelul Uniunii Europene sau a unei instituții de credit controlate de o societate financiară holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau de o societate financiară holding mixtă-mamă la nivelul Uniunii Europene, aceasta furnizează autorităților competente din alte state membre, care supraveghează filialele acestor întreprinderi-mamă, toate informațiile relevante. Pentru a determina gradul de detaliere a informațiilor relevante este luată în considerare importanța acestor filiale în cadrul sistemelor financiare din respectivele state membre.

Informațiile esențiale la care se referă alin. (2) includ, în special, următoarele elemente

Banca Națională a României poate notifica Autorității Bancare Europene situațiile în care

Banca Națională a României se consulta cu celelalte autorități responsabile cu supravegherea pe: baza individuală și/sau consolidată a instituțiilor de credit, înaintea luării unei decizii care este importanta pentru exercitarea atribuțiilor de supraveghere ale autorităților competente respective. Consultarea are în vedere următoarele elemente

În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. b) , supraveghetorul consolidant trebuie să fie consultat în toate cazurile.

Banca Națională a României poate decide să nu consulte celelalte autorități în cazuri de urgență sau dacă o astfel de consultare poate periclita eficienta deciziilor, în acest caz, Banca Națională a României informează fără întârziere asupra deciziilor luate celelalte autorități competente.

Banca Națională a României cooperează în mod strâns, în limitele competențelor sale, cu toate autoritățile competente, unitatea de informații financiare și autoritățile responsabile cu supravegherea entităților raportoare, stabilite la nivel național potrivit Legii nr. 129/2019 , cu modificările și completările ulterioare, precum și cu alte autorități competente din alte state membre, unitățile de informații financiare și autoritățile responsabile cu supravegherea entităților raportoare prevăzute la art. 2 paragraful

pct. 1 și 2 din Directiva 2015/849/UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului. În acest sens, Banca Națională a României și respectivele autorități fac schimb de informații relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor care le revin potrivit prezentei ordonanțe de urgență, Regulamentului (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, și reglementărilor emise în aplicarea acestora, Legii nr. 129/2019 , cu modificările și completările ulterioare, precum și potrivit legislației naționale a statelor membre care transpune prevederile Directivei 2013/36/UE și ale Directivei 2015/849/UE.

Cooperarea și schimbul de informații prevăzute la alin. (1) nu trebuie să afecteze o anchetă, o investigație sau o procedură aflată în curs de desfășurare în conformitate cu legislația românească penală sau administrativă sau cu legislația penală sau administrativă din statele membre unde sunt situate celelalte autorități competente sau unități de informații financiare.

Banca Națională a României poate beneficia de asistența acordată, din propria inițiativă, de Autoritatea Bancară Europeană, în temeiul art. 19 alin. (1) paragraful 2 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010, în cazul unui dezacord între autorități în legătură cu coordonarea activităților de supraveghere desfășurate în conformitate cu prezentul articol.

Pentru a pune bazele și pentru a facilita o supraveghere eficientă la nivel național a instituțiilor de credit și a instituțiilor financiare, Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară încheie acorduri scrise de coordonare și cooperare.

Aceste acorduri pot prevedea atribuții suplimentare în sarcina supraveghetorului consolidant și pot include proceduri privind procesul decizional.

Banca Națională a României, respectiv Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autorități responsabile cu autorizarea unei instituții de credit, respectiv a unei firme de investiții, care sunt filiale ale unei instituții de credit, persoană juridică română, sau ale unei firme de investiții persoană juridică română, pot să își delege reciproc, pe bază de acord, responsabilitatea de supraveghere individuală a filialei respective. Delegarea responsabilității se face întotdeauna către autoritatea competentă cu supravegherea consolidată.

Banca Națională a României și Comisia Națională a Valorilor Mobiliare se consulta reciproc, înaintea luării unei decizii care este importanta pentru exercitarea atribuțiilor lor de supraveghere pe baza individuală și/sau consolidată. Consultarea are în vedere următoarele elemente

Banca Națională a României sau Comisia Națională a Valorilor Mobiliare poate să nu îndeplinească cerința referitoare la consultarea prealabilă, prevăzută la alin. (1) , în cazuri de urgență sau dacă o astfel de consultare poate periclita eficienta deciziilor în acest caz, se procedează la informarea fără întârziere a celeilalte autorități asupra deciziilor luate.