ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 86 din 8 noiembrie 2006 (**republicată**) privind organizarea activității practicienilor în insolvență**)

Practicienii în insolvență au dreptul la onorarii pentru activitatea desfășurată, sub forma unor onorarii fixe, onorarii de succes sau o combinație a acestora, cu respectarea dispozițiilor prezentului articol. (1^1) În procedura insolvenței, practicianul în insolvență beneficiază de un onorariu fix în primele 18 luni, care se reduce la jumătate în următorul an.

În procedurile de prevenire a insolvenței și în procedura de reorganizare judiciară, practicianul în insolvență poate beneficia, în condițiile legii, de un onorariu de succes pentru reușita restructurării/reorganizării debitorului și reinserția acestuia în activitatea de afaceri al cărui cuantum nu poate depăși 10% din sumele achitate creditorilor prin acordul/planul de restructurare/planul de reorganizare. Jumătate din cuantumul onorariului de succes aprobat poate fi încasat și în cursul executării planului, dacă adunarea creditorilor decide astfel, urmând ca diferența să fie încasată la închiderea cu succes a procedurii.

În cazul falimentului, practicianul în insolvență poate beneficia și de un onorariu de succes care nu poate depăși un procent de 10% din suma rezultată din stingerea creanțelor debitorului, în primii doi ani și jumătate, iar ulterior doar de un onorariu de succes care nu poate depăși un procent de 5% din suma rezultată din stingerea creanțelor debitorului.

La stabilirea nivelului onorariului fix se vor avea în vedere următoarele tipuri de factori care reflectă gradul de complexitate a activității depuse

Nu se va putea calcula și solicita onorariu de succes în cazul stingerii creanțelor bugetare/fiscale prin dare în plată, compensare, soluționarea deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare, soluționarea cererilor de ajustare a bazei impozabile de TVA și nici printr-o altă modalitate de stingere a creanțelor bugetare/fiscale.

Depunerea sau acceptarea de către practicianul în insolvență, în mod repetat, a unei oferte de onorariu care nu ține seama de prevederile alin. (2) constituie concurență neloială și se sancționează conform prevederilor art. 40 .

Onorariul provizoriu pentru perioada de observație este stabilit de judecătorul-sindic la deschiderea procedurii de insolvență, în temeiul criteriilor prevăzute la alin. (2) . Acesta va putea fi modificat de adunarea creditorilor care va ține seama în mod obligatoriu de prevederile alin. (2) .

Plata onorariilor practicienilor în insolvență administratori judiciari sau lichidatori ori a cheltuielilor de procedură se va face din fondul constituit conform art. 4 din Legea nr. 85/2006 , cu modificările și completările ulterioare, iar calculul acestora va fi efectuat conform tarifelor și standardelor de cost ce se vor stabili de către Adunarea reprezentanților permanenți a UNPIR.

Atunci când practicianul în insolvență consideră necesar, organele de poliție, jandarmerie sau alți agenți ai forței publice, după caz, îi acordă concursul la îndeplinirea efectivă a atribuțiilor sale, stabilite de lege sau dispuse de judecătorul-sindic.

Expertizele dispuse de organul de urmărire penală ori de instanța de judecată în cazurile privind desfășurarea unor activități de genul celor prevăzute la art. 1 , inclusiv cele de reorganizare judiciară sau lichidare, sunt efectuate de către practicieni în insolvență definitivi și compatibili.

UNPIR va proceda la întocmirea listei cu practicienii definitivi și compatibili care au dreptul de a întocmi expertize conform alin. (2) . Lista practicienilor cu drept de a efectua expertiza se va comunică instanțelor de judecată.

Atribuțiile legale ale practicianului în insolvență, precum și cele stabilite exclusiv în sarcina sa de judecătorul-sindic în procedurile de insolvență nu pot fi exercitate prin reprezentare.

Cabinetele individuale, IPURL sau SPRL, indiferent de forma de organizare, pot fi reprezentate numai de persoane care au calitatea de practician în insolvență compatibil.

Practicianul în insolvență poate fi totuși asistat de avocat în exercițiul acestor atribuții și poate da mandat de reprezentare, în condițiile legii, pentru încheierea sau exercitarea unor acte juridice ori procesuale ce nu presupun exercițiul atribuțiilor exclusive ale practicianului în insolvență.

Sunt atribuții ale practicianului în insolvență care nu pot fi exercitate prin reprezentare, potrivit alin. (3) , următoarele

În cazul societăților profesionale, răspunderea pentru neîndeplinirea prevederilor alin. (4) revine administratorilor acestora și se sancționează potrivit prevederilor Statutului.

În procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, practicienii în insolvență răspund, în desfășurarea activității lor, disciplinar, administrativ, civil sau penal, după caz.

Fiecare membru al UNPIR este obligat ca, în termen de 30 de zile de la admiterea în UNPIR, să se asigure profesional, prin subscrierea unei poliție de asigurare valabile, care să acopere eventualele prejudicii cauzate în îndeplinirea atribuțiilor sale. Riscul asigurat trebuie să reprezinte consecința activității practicianului în insolvență pe perioada exercitării calității sale.

Este exceptat de la obligația prevăzută la alin. (2) practicianul în insolvență care este acoperit, în alt stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau în Confederația Elvețiană, de o asigurare de răspundere profesională ori de o garanție echivalentă. Dacă valoarea poliței de asigurare este mai mică decât cuantumul minim stabilit prin Statut sau dacă echivalența este doar parțială, UNPIR poate solicita fie o completare a acesteia, fie o garanție suplimentară.

Proba asigurării de răspundere profesională sau a garanției prevăzute la alin. (3) se face cu actul doveditor eliberat de instituțiile de credit sau asigurătorii stabiliți în alt stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau în Confederația Elvețiană.

Este interzis practicianului în insolvență, sub sancțiunea revocării din funcție și a reparării eventualelor prejudicii cauzate, să diminueze, în mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare.

Limita minimă a valorii poliței de asigurare profesională este stabilită prin Statut.

În cazul neîndeplinirii obligației prevăzute la alin. (2) , membrului UNPIR i se va putea acorda, după caz, un termen de grație de 30 de zile de către consiliul de conducere al filialei.

Nerespectarea obligației de asigurare de răspundere profesională în termenul prevăzut la alin. (2) sau (7) duce la suspendarea calității de membru al UNPIR pe o perioadă de maximum 6 luni. Aceeași măsură se va lua și în cazul în care polițele de asigurare de răspundere profesională nu sunt reînnoite la data expirării lor.

Neîndeplinirea obligației de asigurare profesională până la expirarea sancțiunii suspendării atrage radierea din Tabloul UNPIR. Măsura radierii va fi comunicată practicianului.

Membrii UNPIR au obligația să plătească cotizația anuală și contribuția pe tranșe de venituri stabilite prin Statut. Societățile profesionale și filialele acestora au obligația plății taxei anuale stabilite prin Statut.

Neplata cotizației anuale și a contribuției în termenul stabilit prin Statut atrage suspendarea pe o perioadă de 3 luni, iar neplata acestora până la încheierea perioadei de suspendare atrage radierea din Tabloul UNPIR. Neplata taxei anuale pentru societățile profesionale în termenul stabilit prin Statut atrage suspendarea pe o perioadă de 3 luni a asociatului sau a asociaților coordonatori. (3) Practicienii în insolvență incompatibili vor plăti cotizația anuală redusă cu 33% față de cea plătită de practicienii compatibili.

Membrii UNPIR aflați în situația de incompatibilitate își pierd dreptul de a desfășura activitatea de practician în insolvență pe întregul teritoriu al României și dreptul de a fi aleși în organele de conducere ale UNPIR și ale filialelor sale, pe perioada existenței stării de incompatibilitate.

UNPIR este persoană juridică de utilitate publică, autonomă și fără scop lucrativ, din care fac parte practicienii în insolvență, în condițiile stabilite de prezenta ordonanță de urgență. Sediul UNPIR se află în municipiul București.

Utilitatea publică nu se extinde și asupra formelor de organizare profesională.

UNPIR controlează și supraveghează activitatea practicienilor în insolvență.

Autoritatea UNPIR se întinde pe întregul teritoriu al țării. Se pot constitui filiale locale ale UNPIR, cu personalitate juridică, în municipiul București și în reședințele de județ, în condițiile stabilite prin Statut.

În exercițiul atribuțiilor sale legale, UNPIR beneficiază de competență de autoreglementare, putând emite, în condițiile legii, Statutul privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență, regulamente, codul de etică al profesiei și procedura disciplinară.

Statutul de organizare și funcționare și Codul de etică profesională și disciplină al UNPIR se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea de către Congresul UNPIR.

Congresul UNPIR se constituie din membrii Consiliului național de conducere al UNPIR, membrii consiliilor de conducere ale filialelor UNPIR, instanțelor de disciplină, precum și din câte un reprezentant la 20 de membri din fiecare filială, desemnat de adunarea generală.

Congresul UNPIR și adunările generale ale filialelor se reunesc o dată pe an și ori de câte ori se consideră necesar, la convocarea Consiliului național de conducere al UNPIR, respectiv a consiliului de conducere al filialei sau a 25% din numărul membrilor săi. Congresul UNPIR este legal constituit în prezența majorității membrilor prevăzuți la alin. (1) , iar hotărârile sunt valabil adoptate cu votul majorității membrilor prezenți sau reprezentați. Dacă la prima convocare nu se întrunește cvorumul necesar desfășurării congresului, acesta se va desfășura în condițiile prevăzute de Statut.

Congresul UNPIR are următoarele atribuții

Congresul UNPIR poate decide organizarea Casei de Asigurări pentru Răspundere Profesională a Membrilor UNPIR, care dobândește personalitate juridică la data constituirii ei, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență și ale Statutului.

Congresul UNPIR poate decide organizarea Casei de Asigurări Sociale a UNPIR, care dobândește personalitate juridică la data constituirii ei, în condițiile legii și ale Statutului.

Congresul UNPIR poate să delege o parte din atribuțiile sale Adunării reprezentanților permanenți.

Congresul UNPIR alege președintele UNPIR, precum și membrii Consiliului național al UNPIR de conducere dintre persoanele desemnate de adunările generale ale filialelor și de Consiliul național de conducere al UNPIR în exercițiu, conform procedurii prevăzute în Statut.

Congresul UNPIR poate hotărî înființarea Institutului Național de Pregătire a Practicienilor în Insolvență, denumit în continuare INPPI, care dobândește personalitate juridică la data înființării lui, în condițiile legii și ale Statutului. Organizarea INPPI se va reglementa prin Statutul său de organizare și funcționare.

INPPI este persoană juridică de drept privat, nonprofit, care nu face parte din sistemul național de învățământ și nu este supus procedurilor de autorizare și acreditare. INPPI funcționează sub autoritatea Adunării reprezentanților permanenți a UNPIR.

INPPI are buget propriu, care se aprobă anual de către Adunarea reprezentanților permanenți a UNPIR.

Adunarea Reprezentanților Permanenți a UNPIR adoptă și modifică Statutul INPPI, prin care se stabilesc organizarea și funcționarea acestuia.

Conducerea INPPI este asigurată de Consiliul de conducere al INPPI, denumit în continuare Consiliul Institutului.

Consiliul Institutului este format din 5 membri desemnați pentru o perioadă de 4 ani de către Adunarea reprezentanților permanenți a UNPIR, conform Statutului INPPI.

Președintele INPPI este și președintele Consiliului Institutului.

Conducerea executivă a INPPI este asigurată de un director executiv numit de Adunarea reprezentanților permanenți a UNPIR.

Veniturile INPPI provin din: a) resurse provenite de la bugetul UNPIR

INPPI are următoarele atribuții

Cursurile organizate de INPPI sunt obligatorii pentru practicienii în insolvență stagiari și se stabilesc prin Statutul INPPI.

Certificatul eliberat absolvenților care au promovat examenul de definitivat atestă formarea profesională inițială în profesia de practician în insolvență.

Președintele UNPIR este și președintele Consiliului național de conducere și este ales de Congres dintre membrii UNPIR. Mandatul unui președinte este de 4 ani și poate fi reînnoit.

Membrii titulari și membrii supleanți ai Consiliului național de conducere al UNPIR sunt aleși prin vot secret, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit. Prim-vicepreședintele ține locul președintelui în lipsa acestuia și îl înlocuiește, în cazul imposibilității continuării activității, până la un nou congres electiv.

Președintele UNPIR reprezintă Uniunea în fața autorităților publice, precum și în raporturile cu persoanele fizice și juridice din țară și din străinătate. Acesta poate delega atribuțiile sale, pe timp limitat, de regulă prim-vicepreședintelui sau unuia dintre vicepreședinți.

Sub rezerva dispozițiilor art. 37 lit. e) , în cazul scăderii numărului de membri ai Consiliului național de conducere al UNPIR, locul vacant va fi ocupat de un membru supleant desemnat prin vot secret de Consiliu.

Pe lângă Consiliul național de conducere al UNPIR funcționează Comisia de cenzori. (2) Comisia de cenzori este formată din 5 cenzori, dintre care cel puțin 2 sunt experți contabili și 3 practicieni în insolvență compatibili. Comisia are ca principală atribuție supravegherea modului de gestionare a fondului de lichidare prevăzut la art. 4 din Legea nr. 85/2006 , cu modificările și completările ulterioare.

Adunarea generală a filialelor este formată din membri practicieni în insolvență, cu domiciliul, respectiv cu sediul principal stabilit în județul respectiv sau în municipiul București, după caz. Practicienii în insolvență incompatibili nu au drept de vot în Adunarea generală a filialei.

Adunarea generală a filialei este legal constituită în prezența majorității membrilor prevăzuți la alin. (1) , iar hotărârile sunt valabil adoptate cu majoritatea celor prezenți.

Dacă la prima convocare nu se întrunește cvorumul necesar desfășurării adunării generale, aceasta va avea loc în condițiile prevăzute de Statut.

Filiala dobândește personalitate juridică la data înregistrării sale legale la UNPIR.

Consiliul de conducere al filialei este compus din 3-5 membri, dintre care un președinte, precum și 2 membri supleanți, aleși de adunarea generală a filialei dintre membrii filialei, pe o perioadă de 4 ani.

Prevederile art. 59 alin. (1) și (2) , referitoare la alegeri, sunt aplicabile în mod corespunzător și consiliilor de conducere ale filialelor UNPIR.

Consiliul de conducere gestionează sumele rezultând din cotizații și contribuții ale membrilor filialei, precum și sumele din fondul de lichidare aflate la dispoziția filialei, primite de la UNPIR. Din sumele rezultate din cotizații și contribuții, 50% se virează către UNPIR.

Consiliul de conducere al filialei convoacă adunarea generală a filialei în termen de maximum 30 de zile, în cazul în care numărul membrilor săi a scăzut sub jumătate.

În cazul scăderii numărului de membri ai consiliilor de conducere ale filialelor UNPIR, locul vacant va fi ocupat de un membru supleant desemnat prin vot secret de Consiliu.

Abrogat.

Pe lângă consiliul de conducere funcționează și o comisie de cenzori, formată din 3 membri, dintre care cel puțin unul are calitatea de contabil autorizat sau expert contabil.

Uniunea și filialele sale își acoperă cheltuielile din venituri care se constituie din: a) taxa de înscriere la examenul de dobândire a calității de practician în insolvență și la examenul de definitivare în profesie

Taxele de înscriere în evidență, taxele de examen de acces în profesie și taxele de examen de definitivat, taxele de eliberare de certificate, cotizația și contribuțiile pe tranșe de venituri se stabilesc anual de către Congresul UNPIR.

Pe lângă Consiliul național de conducere funcționează Instanța superioară de disciplină.

Instanța superioară de disciplină este compusă din 9 membri titulari - președintele și 8 membri - și 3 membri supleanți, desemnați de Congresul UNPIR pentru o perioadă de 4 ani dintre practicienii în insolvență compatibili și care se bucură de autoritate profesională și morală deosebită.

Instanța superioară de disciplinăare următoarele atribuții

Împotriva deciziei Instanței superioare de disciplină persoana lezată poate formula acțiune în contencios administrativ, la Curtea de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare.

La instanțele locale de disciplină vor fi arondate filialele ale căror membri își desfășoară activitatea în raza tribunalelor aparținând curților de apel respective.

Instanțele locale de disciplină sunt compuse din 7 membri titulari - președintele și 6 membri - desemnați de adunările generale pentru o perioadă de 4 ani dintre membrii practicieni în insolvență, care se bucură de autoritate profesională și morală deosebită.

Președintele instanței locale de disciplină va fi ales de către membrii acestei instanțe.

Criteriile de alegere a membrilor instanțelor locale de disciplină sunt stabilite în Statut.

Instanța locală de disciplină soluționează abaterile, în primă instanță în complet de 3 membri.

Hotărârile instanței locale de disciplină sunt definitive și executorii. Executarea poate fi suspendată, la cerere, prin hotărâre a Instanței superioare de disciplină, care va judeca o astfel de cerere de suspendare de urgență și cu precădere.

UNPIR are obligația să reactualizeze periodic pe site-ul său oficial Tabloul practicienilor în insolvență din Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România, denumit în continuare Tabloul UNPIR. Informațiile și datele care se înscriu în Tabloul UNPIR se stabilesc prin Statut.

În Tabloul UNPIR se înscriu toți membrii, persoane fizice, precum și societățile profesionale de profil.

Structura Tabloului UNPIR este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.

Tabloul UNPIR se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I bis.

Înscrierea în tablou se face după achitarea taxei de înscriere.

Înscrierea în Tabloul UNPIR a practicienilor în insolvență se face la cererea persoanei interesate adresată filialei județene și a municipiului București și transmisă Consiliului național de conducere al UNPIR spre aprobare. La cerere vor fi anexate actele care să dovedească îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 30 .

Cererea va fi depusă în termen de cel mult 6 luni de la promovarea examenului de dobândire a calității de practician în insolvență. Nedepunerea cererii în acest termen duce la pierderea dreptului de înscriere în Tabloul UNPIR.

Contestația împotriva deciziei de respingere/admitere a cererii de înscriere în Tabloul UNPIR se depune în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării și se soluționează de Consiliul național de conducere al UNPIR. Deciziile Consiliului național de conducere al UNPIR sunt definitive și pot fi atacate la Curtea de Apel București. Dispozițiile Legii nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Se constituie Registrul formelor de organizare a practicienilor în insolvență, în scopul evidenței centralizate a acestora, în care sunt înregistrate societățile profesionale cu personalitate juridică și cabinetele individuale de insolvență.

Registrul formelor de organizare se ține de Secretariatul general al UNPIR, prin compartimentul de specialitate.

În registrul prevăzut la art. 70 vor fi înregistrate cel puțin următoarele elemente pentru societățile profesionale

În registrul prevăzut la art. 70 vor fi înregistrate cel puțin următoarele elemente pentru cabinetele individuale

Înmatricularea și înregistrarea mențiunilor sunt opozabile terților de la data efectuării lor în Registrul formelor de organizare.

Persoana care are obligația să solicite o înregistrare nu poate opune terților actele ori faptele neînregistrate.

UNPIR este obligată să elibereze, pe cheltuiala persoanei solicitante, copii certificate de pe înregistrările efectuate în Registrul formelor de organizare și de pe înscrisurile doveditoare.

Înscrisurile prevăzute la alin. (1) pot fi cerute și eliberate și prin corespondență.