ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 86 din 8 noiembrie 2006 (**republicată**) privind organizarea activității practicienilor în insolvență**)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Poate dobândi calitatea de practician în insolvență persoana care îndeplinește următoarele condiții
deține diplomă de studii de învățământ superior de lungă durată în drept ori științe economice și are o experiență în domeniul juridic sau economic de cel puțin 3 ani de la data obținerii diplomei de studii superioare
nu se găsește în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 25 alin. (1)
a promovat examenul de admitere în profesia de practician în insolvență, în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență și de Statut.
Persoanele fizice și juridice străine pot exercita profesia de practician în insolvență, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, dacă în statele în care își au domiciliul sau, după caz, sediul profesional au această specializare, certificată de organismele profesionale recunoscute sau, după caz, de autoritățile publice care le autorizează și în condițiile stabilite prin convenții bilaterale încheiate în acest scop de UNPIR cu organismele similare din statele respective.
Persoanele fizice sau persoanele juridice având cetățenia, respectiv naționalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat aparținând Spațiului Economic European pot dobândi calitatea de practician în insolvență, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, în aceleași condiții ca și cetățenii români, respectiv persoanele juridice române.
Prin excepție de la prevederile alin. (2) , cetățenii unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European care au dobândit calitatea de practician în insolvență în unul dintre aceste state se pot înscrie în Tabloul UNPIR, în vederea exercitării profesiei în România în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, fiind exceptați de la procedura de examinare. UNPIR recunoaște automat documentul emis de autoritatea competentă din statul membru al Uniunii Europene, respectiv statul aparținând Spațiului Economic European în baza căruia cetățeanul acestor state exercită legal profesia de practician în insolvență.
Persoanele juridice stabilite într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European unde exercită în mod legal activitatea de practician în insolvență se pot înscrie în Tabloul UNPIR, în vederea exercitării profesiei în România în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, fiind recunoscută în mod automat calitatea de practician în insolvență dobândită în statul de origine.
Pentru situațiile prevăzute la alin. (3) și (4) , soluționarea cererii de înscriere în Tabloul UNPIR se va realiza în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii documentației complete.
Persoanele fizice sau juridice practicieni în insolvență, având cetățenia, respectiv naționalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat aparținând Spațiului Economic European, pot exercita profesia de practician în insolvență și în mod temporar sau ocazional. În această situație, practicianul în insolvență este exceptat de la procedura de înscriere în UNPIR.
În cazul în care, în vederea exercitării temporare sau ocazionale a profesiei de practician în insolvență, solicitantul prevăzut la alin. (6) se află la prima aplicație în România sau dacă intervine o modificare substanțială a situației sale, acesta va înainta UNPIR o declarație privind serviciile pe care le va presta, însoțită de următoarele documente
dovada cetățeniei, în cazul persoanei fizice, respectiv a naționalității, în cazul persoanei juridice
denumirea și forma juridică, în cazul persoanei juridice
dovada calificării profesionale, în cazul persoanei fizice, și a autorizării funcționării, în cazul persoanei juridice
o atestare care să confirme faptul că solicitantul persoană fizică este legal stabilit într-un stat membru în scopul desfășurării profesiei de practician în insolvență și că nu îi este interzis să practice profesia, chiar și cu caracter temporar, la momentul eliberării atestatului.
Declarația prevăzută la alin. (7) poate fi înaintată prin orice mijloace și se reînnoiește anual, dacă prestatorul intenționează să exercite, în mod temporar sau ocazional, în cursul anului respectiv, profesia de practician în insolvență în România.
Dispozițiile prezentului articol sunt aplicabile și cetățenilor aparținând Confederației Elvețiene.
Este nedemnă de a fi practician în insolvență
persoana condamnată prin hotărâre judecătorească definitivă pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate contra patrimoniului, de corupție și de serviciu, de fals, precum și pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, republicată, și Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare
persoana căreia i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii de a exercita profesia de practician în insolvență, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Existența nedemnității împiedică accesul persoanei în cauză în profesie. Survenirea nedemnității determină încetarea calității de practician în insolvență.
Exercitarea profesiei de practician în insolvență este incompatibilă cu
activitatea salarizată în cadrul altor profesii, cu excepția celor a căror compatibilitate este prevăzută la alin. (2)
ocupațiile care lezează demnitatea și independența profesiei sau bunele moravuri
lipsa sau limitarea capacității de exercițiu, în cazul persoanei fizice
exercitarea calității de notar public sau executor judecătoresc.
Practicienii în insolvență incompatibili nu pot exercita atribuțiile prevăzute de lege în competența lor și nu pot fi aleși în organele de conducere ale UNPIR și filialelor acesteia, pe perioada existenței stării de incompatibilitate.
Exercitarea profesiei de practician în insolvență este compatibilă cu
activități și funcții didactice în învățământul superior juridic sau economic
calitatea de avocat, expert contabil, evaluator, auditor financiar, arbitru, mediator ori expert tehnic judiciar, care lucrează în interiorul profesiei. Persoanele fizice și juridice care au calitatea de practician în insolvență pot efectua activitățile de expertiză contabilă, evaluare și audit financiar numai după dobândirea, în condițiile legii, a calității de expert contabil, evaluator sau auditor financiar, după caz, și înscrierea ca membri în organizațiile care coordonează profesiile liberale respective.
Practicianul în insolvență care anterior a îndeplinit funcția de judecător-sindic, devenind practician în insolvență în condițiile legii, nu poate fi numit în calitate de administrator sau lichidator în raza instanței în care a funcționat, decât după trecerea unei perioade de minimum 3 ani de la încetarea activității.
Profesia de practician în insolvență nu poate fi exercitată la tribunale, tribunalele specializate și curțile de apel, nici la parchetele de pe lângă aceste instanțe la care soțul practicianului în insolvență, ruda sau afinul până la gradul al III-lea inclusiv îndeplinește funcția de judecător sau procuror.
Interdicțiile prevăzute la alin. (1) și (2) se aplică și practicianului în insolvență care se folosește de forma de organizare profesională sau de raporturile de conlucrare profesională stabilite de prezenta ordonanță de urgență în scopul eludării interdicțiilor. Practicienii în insolvență sunt obligați să comunice UNPIR instanțele la care nu își pot exercita profesia din motive de incompatibilitate, sub sancțiunea suspendării.
Profesia de practician în insolvență nu poate fi exercitată la tribunalele la care rudele sau afinii până la gradul al III-lea îndeplinesc funcția de judecător-sindic.
Profesia de practician în insolvență nu poate fi exercitată de persoane care în ultimii 2 ani au deținut funcții în cadrul direcțiilor generale ale finanțelor publice, al Curții de Conturi sau al Autorității de Valorificare a Activelor Statului din raza teritorială a curții de apel unde funcționează.
Nu poate fi desemnat ca administrator judiciar sau lichidator ori delegat permanent al unei forme de exercitare a profesiei practicianul în insolvență persoană fizică care a avut, într-o perioadă de 2 ani anterioară datei pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii, calitatea de: avocat, consilier juridic, auditor financiar, expert contabil, contabil autorizat al persoanei juridice sau a fost numit ca evaluator, arbitru, mediator, expert judiciar, expert tehnic într-o cauză privind acea persoană juridică.
Abrogat.
Interdicția de la alin. (1) se aplică și persoanelor fizice care într-o perioadă de 2 ani anterioară datei confirmării acordului de restructurare/deschiderii procedurilor au avut calitatea de administrator, asociat, acționar semnificativ, director, membru în directorat, membru în consiliul de administrație sau în consiliul de supraveghere, precum și orice alte funcții sau poziții similare în cadrul persoanei juridice debitoare.
Practicianul în insolvență nu poate fi concomitent administrator judiciar sau lichidator al unui debitor și al creditorului acestuia.
În cadrul procedurii insolvenței, practicianul este obligat să se abțină, sub sancțiunea suspendării din profesie, dacă
se află în stare de incompatibilitate profesională sau conflict de interese, astfel cum sunt acestea definite în Statut și în Codul de etică profesională
se află în unul dintre cazurile prevăzute la art. 27 din Codul de procedură civilă, cu excepția celui prevăzut la art. 27 pct. 7.
Admiterea în profesie se face pe baza unui examen organizat de UNPIR, conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și ale Statutului.
Pot fi primite în profesie, la cerere, cu scutire de examen și de perioadă de stagiu, persoanele care au exercitat cel puțin 5 ani funcția de judecător-sindic, precum și persoanele care au exercitat timp de 10 ani funcția de avocat, judecător sau notar public. Înscrierea în Tabloul UNPIR se face în termen de cel mult un an de la eliberarea din funcția de magistrat sau notar public, cu condiția ca aceasta să nu îi fie imputabilă.
După înscrierea în Tabloul UNPIR, practicienii în insolvență depun jurământ scris.
Jurământul are următoarea formulare: Jur să aplic în mod corect și fără părtinire legile țării, să respect prevederile Statutului, să păstrez secretul profesional și să aduc la îndeplinire cu conștiinciozitate îndatoririle ce îmi revin în calitate de practician în insolvență.
Cererea de admitere în profesie formulată potrivit art. 30 alin. (2) se soluționează în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii documentației complete, potrivit prezentei ordonanțe de urgență și Statutului.
Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit o singură dată, pentru o perioadă de maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse inițial nu este afectată de această prelungire. Prelungirea termenului de autorizare, precum și durata acestei prelungiri trebuie motivate în mod corespunzător și notificate solicitantului înainte de expirarea termenului inițial.
În cazul în care solicitantul nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege sau dacă cererea formulată nu este însoțită de actele doveditoare, UNPIR comunică persoanei interesate refuzul de autorizare ori, după caz, necesitatea completării dovezilor impuse de prezenta ordonanță de urgență. Refuzul de autorizare se motivează în mod corespunzător.
Deciziile organelor de conducere ale UNPIR de respingere a cererilor formulate potrivit art. 30 alin. (2) , precum și a cererilor de înscriere la examenul pentru dobândirea calității de practician trebuie motivate corespunzător și pot fi atacate la instanța judecătorească competentă, în conformitate cu procedura prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare.
Dispozițiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, și pentru deciziile de respingere a contestațiilor formulate în situația neadmiterii la examenul pentru dobândirea calității de practician în insolvență.
La începutul exercitării profesiei, practicianul în insolvență efectuează un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, perioadă în care are calitatea de practician în insolvență stagiar. Sunt scutite de stagiu persoanele care au exercitat timp de 10 ani o profesie juridică ori economică. La calculul perioadei de 10 ani se va ține cont și de perioada în care persoanele au fost deputați sau senatori, în comisiile de specialitate juridică ori economică, fără ca aceasta să depășească jumătate din durata celor 10 ani.
Sunt scutite de stagiu persoanele care au promovat examenul de admitere în profesie și care au avut calitatea de angajat, pe o funcție economică sau juridică, într-un cabinet individual, într-o SPRL ori într-o IPURL cel puțin 3 ani.
Practicianul în insolvență stagiar nu poate exercita profesia în mod independent, ci numai ca salariat sau colaborator al unui practician în insolvență definitiv ori al unei societăți profesionale.
Practicianul în insolvență stagiar nu poate dobândi calitatea de asociat într-o societate profesională.
Condițiile efectuării stagiului, drepturile și obligațiile practicianului în insolvență stagiar, ale practicianului în insolvență îndrumător, precum și ale UNPIR față de aceștia sunt reglementate prin Statut.
Stagiul se suspendă pe timpul serviciului militar sau al concentrării, în caz de absență motivată ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa practicianului în insolvență stagiar. Perioada de stagiu efectuată anterior se socotește pentru îndeplinirea stagiului.
În Tabloul UNPIR se va constitui o subsecțiune în care vor fi înregistrați practicienii în insolvență stagiari.
După efectuarea stagiului, practicianul în insolvență stagiar va susține examenul de definitivare, fiind obligat să susțină și să promoveze examenul în termen de 5 ani de la primirea în profesie, sub sancțiunea radierii din Tabloul UNPIR.
Condițiile de organizare și desfășurare a examenului de definitivare se stabilesc prin Statut.
Dobândesc calitatea de practician în insolvență definitiv practicianul în insolvență stagiar care a promovat examenul de definitivare, precum și persoanele care pot fi primite în profesie cu scutire de examen, în condițiile art. 30 alin. (2) .
Procedurile și formalitățile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea profesiei de practician în insolvență în România pot fi îndeplinite și prin intermediul Punctului de contact unic electronic (PCU electronic), în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010 . Prevederile prezentului articol se aplică de la data operaționalizării PCU electronic.
Calitatea de practician în insolvență se suspendă
în caz de incompatibilitate, pe durata existenței acestei stări
pe perioada în care persoana a fost supusă interdicției de a profesa
în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale către UNPIR, în condițiile art. 44 alin. (2)
la cererea practicianului în insolvență, în condițiile prevăzute în Statut
în cazul neplății primei de asigurare, în condițiile art. 42 alin. (8)
prin decizie a Instanței de disciplină, în cazurile în care împotriva practicianului în insolvență s-a luat măsura suspendării, ca sancțiune disciplinară conform Statutului UNPIR
pe perioada în care practicianul în insolvență se află el însuși în procedura insolvenței
în cazul în care împotriva practicianului s-a pus în mișcare acțiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
Calitatea de practician în insolvență încetează
prin renunțarea la exercițiul profesiei
prin deces
dacă împotriva practicianului în insolvență s-a luat măsura excluderii din profesie, ca sancțiune disciplinară
în cazul survenirii unei cauze de nedemnitate
dacă împotriva practicianului în insolvență a fost deschisă, prin hotărâre irevocabilă, procedura falimentului.
Practicienii în insolvență au dreptul la onorarii pentru activitatea desfășurată, sub forma unor onorarii fixe, onorarii de succes sau o combinație a acestora, cu respectarea dispozițiilor prezentului articol. (1^1) În procedura insolvenței, practicianul în insolvență beneficiază de un onorariu fix în primele 18 luni, care se reduce la jumătate în următorul an.
În procedurile de prevenire a insolvenței și în procedura de reorganizare judiciară, practicianul în insolvență poate beneficia, în condițiile legii, de un onorariu de succes pentru reușita restructurării/reorganizării debitorului și reinserția acestuia în activitatea de afaceri al cărui cuantum nu poate depăși 10% din sumele achitate creditorilor prin acordul/planul de restructurare/planul de reorganizare. Jumătate din cuantumul onorariului de succes aprobat poate fi încasat și în cursul executării planului, dacă adunarea creditorilor decide astfel, urmând ca diferența să fie încasată la închiderea cu succes a procedurii.
În cazul falimentului, practicianul în insolvență poate beneficia și de un onorariu de succes care nu poate depăși un procent de 10% din suma rezultată din stingerea creanțelor debitorului, în primii doi ani și jumătate, iar ulterior doar de un onorariu de succes care nu poate depăși un procent de 5% din suma rezultată din stingerea creanțelor debitorului.
La stabilirea nivelului onorariului fix se vor avea în vedere următoarele tipuri de factori care reflectă gradul de complexitate a activității depuse
numărul de salariați ai debitorului
riscul privind conflictele de muncă
cifra de afaceri a debitorului pe ultimii 3 ani
valoarea totală a datoriilor și numărul creditorilor
valoarea creanțelor, numărul debitorilor
numărul și complexitatea litigiilor aflate pe rol în care debitorul are calitate de reclamant și, respectiv, de pârât
valoarea patrimoniului, potrivit evaluării
natura activelor, atractivitatea pe piață, riscurile legate de conservarea lor
nivelul de lichidități aflate la dispoziția debitorului pentru acoperirea cheltuielilor inițiale de lichidare.
Nu se va putea calcula și solicita onorariu de succes în cazul stingerii creanțelor bugetare/fiscale prin dare în plată, compensare, soluționarea deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare, soluționarea cererilor de ajustare a bazei impozabile de TVA și nici printr-o altă modalitate de stingere a creanțelor bugetare/fiscale.
Depunerea sau acceptarea de către practicianul în insolvență, în mod repetat, a unei oferte de onorariu care nu ține seama de prevederile alin. (2) constituie concurență neloială și se sancționează conform prevederilor art. 40 .
Onorariul provizoriu pentru perioada de observație este stabilit de judecătorul-sindic la deschiderea procedurii de insolvență, în temeiul criteriilor prevăzute la alin. (2) . Acesta va putea fi modificat de adunarea creditorilor care va ține seama în mod obligatoriu de prevederile alin. (2) .
Plata onorariilor practicienilor în insolvență administratori judiciari sau lichidatori ori a cheltuielilor de procedură se va face din fondul constituit conform art. 4 din Legea nr. 85/2006 , cu modificările și completările ulterioare, iar calculul acestora va fi efectuat conform tarifelor și standardelor de cost ce se vor stabili de către Adunarea reprezentanților permanenți a UNPIR.
Atunci când practicianul în insolvență consideră necesar, organele de poliție, jandarmerie sau alți agenți ai forței publice, după caz, îi acordă concursul la îndeplinirea efectivă a atribuțiilor sale, stabilite de lege sau dispuse de judecătorul-sindic.
Expertizele dispuse de organul de urmărire penală ori de instanța de judecată în cazurile privind desfășurarea unor activități de genul celor prevăzute la art. 1 , inclusiv cele de reorganizare judiciară sau lichidare, sunt efectuate de către practicieni în insolvență definitivi și compatibili.
UNPIR va proceda la întocmirea listei cu practicienii definitivi și compatibili care au dreptul de a întocmi expertize conform alin. (2) . Lista practicienilor cu drept de a efectua expertiza se va comunică instanțelor de judecată.
În exercițiul atribuțiilor sale practicianul în insolvență se abține de la orice faptă de concurență neloială și de la orice practică anticoncurențială, astfel cum sunt prevăzute acestea în Statut și în Codul de etică profesională, sub sancțiunea suspendării sau excluderii din profesie.
Atribuțiile legale ale practicianului în insolvență, precum și cele stabilite exclusiv în sarcina sa de judecătorul-sindic în procedurile de insolvență nu pot fi exercitate prin reprezentare.
Cabinetele individuale, IPURL sau SPRL, indiferent de forma de organizare, pot fi reprezentate numai de persoane care au calitatea de practician în insolvență compatibil.
Practicianul în insolvență poate fi totuși asistat de avocat în exercițiul acestor atribuții și poate da mandat de reprezentare, în condițiile legii, pentru încheierea sau exercitarea unor acte juridice ori procesuale ce nu presupun exercițiul atribuțiilor exclusive ale practicianului în insolvență.
Sunt atribuții ale practicianului în insolvență care nu pot fi exercitate prin reprezentare, potrivit alin. (3) , următoarele
notificarea debitorului și a creditorilor, întocmirea tabelelor de creanțe, formularea contestațiilor la cererile de admitere a creanțelor
verificarea fiecărei creanțe și a documentelor justificative depuse, pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe, putând solicita părților, atunci când consideră necesar, orice alte explicații, informații și documente suplimentare
convocarea și prezidarea adunărilor creditorilor, acționarilor, asociaților ori membrilor debitorului persoană juridică, dacă legea nu dă aceste atribuții în sarcina altor persoane
valorificarea bunurilor și drepturilor din averea debitorului
elaborarea planului de reorganizare judiciară a debitorului, în condițiile și în termenele prevăzute de lege
supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului
conducerea, integrală sau în parte, a activității debitorului, atunci când legea ori instanța fixează această atribuție în sarcina practicianului în insolvență
încheierea de tranzacții și convenții arbitrale, descărcarea de datorii, descărcarea fideiusorilor, garanților și avaliștilor, renunțarea la privilegii și garanții reale, în condițiile legii și sub condiția confirmării de către instanța de judecată
distribuirea, în condițiile legii, a sumelor aflate sau intrate în conturile debitorului după deschiderea unei proceduri colective, precum și a sumelor rezultate din lichidare
semnarea bilanțului final de lichidare
menținerea sau denunțarea unor contracte încheiate de debitor, introducerea de acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum și a transferurilor cu caracter patrimonial, a operațiunilor comerciale încheiate de debitor și a constituirii de privilegii și garanții acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor sau, după caz, ale acționarilor, asociaților ori membrilor debitorului persoană juridică
elaborarea și susținerea rapoartelor periodice în procedurile de insolvență, concordat preventiv sau mandat ad-hoc
elaborarea și întocmirea de expertize privind activitățile cuprinse în procedurile prevăzute la art. 1 , atât la cererea părților, a instanței de judecată, cât și a altor organe judiciare, inclusiv cele de urmărire penală
efectuarea, după caz, a demersurilor pentru soluționarea oricărei dispute între debitor și creditori ori între creditori
orice alte atribuții exprese prevăzute prin lege, prin actul de numire, prin hotărârea de desemnare sau stabilite de orice instanță în sarcina lor.
În cazul societăților profesionale, răspunderea pentru neîndeplinirea prevederilor alin. (4) revine administratorilor acestora și se sancționează potrivit prevederilor Statutului.
În procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, practicienii în insolvență răspund, în desfășurarea activității lor, disciplinar, administrativ, civil sau penal, după caz.
Fiecare membru al UNPIR este obligat ca, în termen de 30 de zile de la admiterea în UNPIR, să se asigure profesional, prin subscrierea unei poliție de asigurare valabile, care să acopere eventualele prejudicii cauzate în îndeplinirea atribuțiilor sale. Riscul asigurat trebuie să reprezinte consecința activității practicianului în insolvență pe perioada exercitării calității sale.
Este exceptat de la obligația prevăzută la alin. (2) practicianul în insolvență care este acoperit, în alt stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau în Confederația Elvețiană, de o asigurare de răspundere profesională ori de o garanție echivalentă. Dacă valoarea poliței de asigurare este mai mică decât cuantumul minim stabilit prin Statut sau dacă echivalența este doar parțială, UNPIR poate solicita fie o completare a acesteia, fie o garanție suplimentară.
Proba asigurării de răspundere profesională sau a garanției prevăzute la alin. (3) se face cu actul doveditor eliberat de instituțiile de credit sau asigurătorii stabiliți în alt stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau în Confederația Elvețiană.
Este interzis practicianului în insolvență, sub sancțiunea revocării din funcție și a reparării eventualelor prejudicii cauzate, să diminueze, în mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare.
Limita minimă a valorii poliței de asigurare profesională este stabilită prin Statut.
În cazul neîndeplinirii obligației prevăzute la alin. (2) , membrului UNPIR i se va putea acorda, după caz, un termen de grație de 30 de zile de către consiliul de conducere al filialei.
Nerespectarea obligației de asigurare de răspundere profesională în termenul prevăzut la alin. (2) sau (7) duce la suspendarea calității de membru al UNPIR pe o perioadă de maximum 6 luni. Aceeași măsură se va lua și în cazul în care polițele de asigurare de răspundere profesională nu sunt reînnoite la data expirării lor.
Neîndeplinirea obligației de asigurare profesională până la expirarea sancțiunii suspendării atrage radierea din Tabloul UNPIR. Măsura radierii va fi comunicată practicianului.
Membrii UNPIR au obligația de a participa la cursurile de pregătire profesională continuă, organizate în conformitate cu prevederile Statutului. Nerespectarea acestei obligații constituie abatere și se va sancționa cu suspendarea din activitate.
Membrii UNPIR au obligația să plătească cotizația anuală și contribuția pe tranșe de venituri stabilite prin Statut. Societățile profesionale și filialele acestora au obligația plății taxei anuale stabilite prin Statut.
Neplata cotizației anuale și a contribuției în termenul stabilit prin Statut atrage suspendarea pe o perioadă de 3 luni, iar neplata acestora până la încheierea perioadei de suspendare atrage radierea din Tabloul UNPIR. Neplata taxei anuale pentru societățile profesionale în termenul stabilit prin Statut atrage suspendarea pe o perioadă de 3 luni a asociatului sau a asociaților coordonatori. (3) Practicienii în insolvență incompatibili vor plăti cotizația anuală redusă cu 33% față de cea plătită de practicienii compatibili.
Membrii UNPIR aflați în situația de incompatibilitate își pierd dreptul de a desfășura activitatea de practician în insolvență pe întregul teritoriu al României și dreptul de a fi aleși în organele de conducere ale UNPIR și ale filialelor sale, pe perioada existenței stării de incompatibilitate.
Societățile profesionale de practicieni în insolvență, membre ale UNPIR, au obligația să comunice filialelor acesteia toate schimbările intervenite în componența asociaților, colaboratorilor sau a angajaților lor care au această calitate, precum și orice modificare a contractului de societate, în termen de 30 de zile de la modificare. Aceeași obligație incumbă, în mod corespunzător, și cabinetelor individuale, respectiv IPURL.
UNPIR este persoană juridică de utilitate publică, autonomă și fără scop lucrativ, din care fac parte practicienii în insolvență, în condițiile stabilite de prezenta ordonanță de urgență. Sediul UNPIR se află în municipiul București.
Utilitatea publică nu se extinde și asupra formelor de organizare profesională.
UNPIR controlează și supraveghează activitatea practicienilor în insolvență.
Autoritatea UNPIR se întinde pe întregul teritoriu al țării. Se pot constitui filiale locale ale UNPIR, cu personalitate juridică, în municipiul București și în reședințele de județ, în condițiile stabilite prin Statut.
În exercițiul atribuțiilor sale legale, UNPIR beneficiază de competență de autoreglementare, putând emite, în condițiile legii, Statutul privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență, regulamente, codul de etică al profesiei și procedura disciplinară.
Statutul de organizare și funcționare și Codul de etică profesională și disciplină al UNPIR se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea de către Congresul UNPIR.
Obiectivele UNPIR sunt
stabilirea și menținerea cadrului reglementar necesar dezvoltării activității practicienilor în insolvență
promovarea încrederii în procedurile de insolvență și în activitatea practicienilor în insolvență
asigurarea concurenței loiale între practicienii în insolvență și combaterea practicilor neloiale, abuzive și frauduloase pe piața procedurilor de insolvență
asigurarea transparenței și informării asupra pieței procedurilor de insolvență
asigurarea aplicării standardelor de practică onestă pe piața procedurilor de insolvență.
Principalele atribuții ale UNPIR sunt
reglementează, controlează și supraveghează activitatea practicienilor în insolvență
colaborează cu instituții publice, respectiv cu autoritățile publice centrale și locale, cu Consiliul Superior al Magistraturii, ca reprezentant al autorității judecătorești, cu Parlamentul, având dreptul la consultarea prealabilă din partea acestora în chestiuni cu incidență asupra activității practicienilor în insolvență, putând încheia în acest scop protocoale de colaborare
adoptă regulamente și instrucțiuni privind activitatea și conduita etică a practicienilor în insolvență
emite, la cerere sau din oficiu, interpretări oficiale ale reglementărilor emise de UNPIR
organizează evidența practicienilor în insolvență și a societăților profesionale prin înscrierea acestora în Tabloul UNPIR
sprijină formarea și perfecționarea profesională a practicienilor în insolvență
apără prestigiul și independența profesională ale membrilor săi în raporturile cu autoritățile publice, organismele specializate, precum și cu alte persoane fizice și juridice din țară și din străinătate
colaborează cu asociații profesionale din țară și din străinătate
cooperează, prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne (IMI), cu autoritățile competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European, în cazul în care este necesară verificarea documentelor depuse în vederea autorizării, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010
editează publicații de specialitate
administrează fondul de lichidare constituit potrivit legii, în conformitate cu prevederile Statutului. Toate cheltuielile efectuate de UNPIR pentru administrarea fondului de lichidare, atât la nivel central, cât și la nivelul filialelor, sunt suportate din fondul de lichidare constituit conform art. 4 din Legea nr. 85/2006 , cu modificările și completările ulterioare
îndeplinește alte atribuții stabilite prin lege sau prin Statut.
Sumele cuprinse în fondul de lichidare nu pot face obiectul măsurilor asigurătorii sau al executării silite.
Organele de conducere ale UNPIR sunt Congresul UNPIR, președintele UNPIR, Adunarea reprezentanților permanenți și Consiliul național de conducere al UNPIR.
Activitatea curentă a UNPIR este coordonată de un secretariat general, ale cărui atribuții se stabilesc prin Statut.
Congresul UNPIR se constituie din membrii Consiliului național de conducere al UNPIR, membrii consiliilor de conducere ale filialelor UNPIR, instanțelor de disciplină, precum și din câte un reprezentant la 20 de membri din fiecare filială, desemnat de adunarea generală.
Congresul UNPIR și adunările generale ale filialelor se reunesc o dată pe an și ori de câte ori se consideră necesar, la convocarea Consiliului național de conducere al UNPIR, respectiv a consiliului de conducere al filialei sau a 25% din numărul membrilor săi. Congresul UNPIR este legal constituit în prezența majorității membrilor prevăzuți la alin. (1) , iar hotărârile sunt valabil adoptate cu votul majorității membrilor prezenți sau reprezentați. Dacă la prima convocare nu se întrunește cvorumul necesar desfășurării congresului, acesta se va desfășura în condițiile prevăzute de Statut.
Congresul UNPIR are următoarele atribuții
stabilește coordonatele de bază pentru asigurarea bunei desfășurări a activității practicienilor în insolvență
adoptă Statutul UNPIR, precum și modificările și completările acestuia; adoptă Codul de etică profesională și Regulamentul privind procedura disciplinară. Statutul va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I
ratifică bugetul de venituri și cheltuieli aprobat de Adunarea reprezentanților permanenți a UNPIR
aprobă indemnizațiile pentru conducerea UNPIR și a filialelor acesteia
alege și revocă președintele UNPIR, membrii Consiliului național de conducere al UNPIR și ai comisiei de cenzori a acesteia
examinează activitatea desfășurată de Consiliul național de conducere al UNPIR și de consiliile de conducere ale filialelor UNPIR și dispune măsurile necesare
hotărăște sancționarea disciplinară a membrilor Consiliului național de conducere al UNPIR, la propunerea Instanței superioare de disciplină. Hotărârile Congresului UNPIR sunt definitive. Contestațiile împotriva sancțiunilor hotărâte de Congresul UNPIR pot fi formulate în termen de 15 zile de la data comunicării, în scris, a hotărârii și se judecă de către Curtea de Apel București, conform procedurii contenciosului administrativ
aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului național de conducere al UNPIR și ale consiliilor de conducere ale filialelor UNPIR
alege și revocă membrii Instanței superioare de disciplină
îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege și de Statut.
Congresul UNPIR poate decide organizarea Casei de Asigurări pentru Răspundere Profesională a Membrilor UNPIR, care dobândește personalitate juridică la data constituirii ei, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență și ale Statutului.
Congresul UNPIR poate decide organizarea Casei de Asigurări Sociale a UNPIR, care dobândește personalitate juridică la data constituirii ei, în condițiile legii și ale Statutului.
Congresul UNPIR poate să delege o parte din atribuțiile sale Adunării reprezentanților permanenți.
Congresul UNPIR alege președintele UNPIR, precum și membrii Consiliului național al UNPIR de conducere dintre persoanele desemnate de adunările generale ale filialelor și de Consiliul național de conducere al UNPIR în exercițiu, conform procedurii prevăzute în Statut.
Congresul UNPIR poate hotărî înființarea Institutului Național de Pregătire a Practicienilor în Insolvență, denumit în continuare INPPI, care dobândește personalitate juridică la data înființării lui, în condițiile legii și ale Statutului. Organizarea INPPI se va reglementa prin Statutul său de organizare și funcționare.
INPPI este persoană juridică de drept privat, nonprofit, care nu face parte din sistemul național de învățământ și nu este supus procedurilor de autorizare și acreditare. INPPI funcționează sub autoritatea Adunării reprezentanților permanenți a UNPIR.
INPPI are buget propriu, care se aprobă anual de către Adunarea reprezentanților permanenți a UNPIR.
Adunarea Reprezentanților Permanenți a UNPIR adoptă și modifică Statutul INPPI, prin care se stabilesc organizarea și funcționarea acestuia.
Conducerea INPPI este asigurată de Consiliul de conducere al INPPI, denumit în continuare Consiliul Institutului.
Consiliul Institutului este format din 5 membri desemnați pentru o perioadă de 4 ani de către Adunarea reprezentanților permanenți a UNPIR, conform Statutului INPPI.
Președintele INPPI este și președintele Consiliului Institutului.
Conducerea executivă a INPPI este asigurată de un director executiv numit de Adunarea reprezentanților permanenți a UNPIR.
Veniturile INPPI provin din: a) resurse provenite de la bugetul UNPIR
donații, sponsorizări sau legate
venituri realizate din activități didactice
alte venituri, în condițiile legii.
INPPI are următoarele atribuții
organizează formarea profesională inițială și perfecționarea profesională a practicienilor în insolvență
elaborează programele de studiu ale practicienilor în insolvență stagiari
organizează examenul de definitivat, în conformitate cu regulamentul de organizare și desfășurare aprobat de Consiliul național de conducere al UNPIR.
Cursurile organizate de INPPI sunt obligatorii pentru practicienii în insolvență stagiari și se stabilesc prin Statutul INPPI.
Certificatul eliberat absolvenților care au promovat examenul de definitivat atestă formarea profesională inițială în profesia de practician în insolvență.
Adunarea reprezentanților permanenți a UNPIR este constituită din membrii Consiliului național de conducere al UNPIR și președinții consiliilor de conducere aleși ai filialelor UNPIR. Adunarea reprezentanților permanenți a UNPIR se întrunește semestrial, aprobă situațiile financiare ale UNPIR și adoptă hotărâri ce urmează a fi supuse ratificării proximului Congres al UNPIR.
Adunarea reprezentanților permanenți va stabili tarifele pentru onorarii și standardele de cost pentru cheltuielile de procedură, atunci când acestea se plătesc din fondul constituit conform art. 4 din Legea nr. 85/2006 , cu modificările și completările ulterioare.
Consiliul național de conducere al UNPIR este format din 17 membri titulari, dintre care un președinte, un prim-vicepreședinte, 2 vicepreședinți, 13 membri, precum și 5 membri supleanți și are următoarele atribuții principale
organizează în mod unitar, la nivel național, examenele de dobândire a calității de practician în insolvență și examenele de definitivare în profesie
întocmește documentarea profesională și asigură consultarea și informarea curentă a membrilor UNPIR; organizează întâlniri profesionale, seminarii, simpozioane pentru toți membrii UNPIR, în special pentru cei recent intrați în corpul profesional; organizează, la cerere, cursuri de pregătire pentru candidații la intrarea în UNPIR
apără interesele legitime ale membrilor UNPIR în fața organelor administrației publice, în fața instanțelor judecătorești, a oricăror alte instituții și persoane juridice, precum și în fața persoanelor fizice; în acest scop, are calitatea și dreptul de a interveni în orice litigiu în care sunt puse în discuție interesele UNPIR
veghează la respectarea de către membrii UNPIR a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și ale Statutului, a eticii și demnității profesionale, a drepturilor persoanelor fizice și juridice
organizează activități sociale și culturale pentru membrii UNPIR și le acordă acestora asistență, inclusiv financiară, în caz de nevoie
veghează la armonia și la colaborarea dintre membrii UNPIR și ia măsuri pentru împiedicarea concurenței neloiale între ei și a practicilor anticoncurențiale
intervine pentru a concilia și, la cerere, pentru a arbitra litigiile profesionale dintre membrii UNPIR
verifică, prin membrii săi sau prin alți membri ai UNPIR, delegați în acest scop, activitatea profesională; nu vor putea face obiectul verificării aspectele legate de onorariu
face propuneri de modificare a prezentei ordonanțe de urgență și le transmite Ministerului Justiției sau altor persoane ori instituții care au drept de inițiativă legislativă
reprezintă UNPIR în Parlament, în fața comisiilor de specialitate sau în plen, cu prilejul discutării proiectelor de lege de modificare a prezentei ordonanțe de urgență, precum și a legilor care reglementează celelalte aspecte, inclusiv cele fiscale, ale desfășurării activității; asigură apariția și difuzarea organului de presă al UNPIR
convoacă Congresul UNPIR în termen de maximum 30 de zile, în cazul în care numărul membrilor săi a scăzut sub jumătate
urmărește realizarea obiectivelor UNPIR
stabilește sarcini pentru biroul executiv
aprobă distribuirea sumelor din fondul de lichidare către filiale UNPIR, pe baza criteriilor stabilite prin Statut
aprobă constituirea filialelor UNPIR, conform prevederilor Statutului
îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau de Statut
soluționează plângerile împotriva membrilor Instanței superioare de disciplină și face propuneri de sancționare a acestora, pe care le supune hotărârii Congresului UNPIR.
Președintele UNPIR este și președintele Consiliului național de conducere și este ales de Congres dintre membrii UNPIR. Mandatul unui președinte este de 4 ani și poate fi reînnoit.
Membrii titulari și membrii supleanți ai Consiliului național de conducere al UNPIR sunt aleși prin vot secret, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit. Prim-vicepreședintele ține locul președintelui în lipsa acestuia și îl înlocuiește, în cazul imposibilității continuării activității, până la un nou congres electiv.
Președintele UNPIR reprezintă Uniunea în fața autorităților publice, precum și în raporturile cu persoanele fizice și juridice din țară și din străinătate. Acesta poate delega atribuțiile sale, pe timp limitat, de regulă prim-vicepreședintelui sau unuia dintre vicepreședinți.
Sub rezerva dispozițiilor art. 37 lit. e) , în cazul scăderii numărului de membri ai Consiliului național de conducere al UNPIR, locul vacant va fi ocupat de un membru supleant desemnat prin vot secret de Consiliu.
Pe lângă Consiliul național de conducere al UNPIR funcționează Comisia de cenzori. (2) Comisia de cenzori este formată din 5 cenzori, dintre care cel puțin 2 sunt experți contabili și 3 practicieni în insolvență compatibili. Comisia are ca principală atribuție supravegherea modului de gestionare a fondului de lichidare prevăzut la art. 4 din Legea nr. 85/2006 , cu modificările și completările ulterioare.
Dobânzile la sumele virate cu titlu de fond de lichidare în contul UNPIR se fac venit la același fond și pot fi folosite doar cu acest titlu.