ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora

În cazul în care creanțele bugetare rezultate din nereguli nu pot fi recuperate prin încasare, deducere din plăți/rambursări următoare și/sau executarea garanțiilor bancare, prevăzute la art. 38 lit. a)-c) , în termen de maximum 90 de zile de la data scadenței titlurilor de creanță, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene transmit titlurile executorii prevăzute la art. 43 , împreună cu dovada comunicării acestora, după caz, în format electronic, organelor fiscale competente, care

În cazul în care valoarea totală a proiectelor se cuprinde în bugetul unor beneficiari finanțați integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale potrivit legii, recuperarea sumelor înscrise în titlurile de creanță devenite executorii se efectuează din conturile de venituri ale bugetelor în care a fost efectuată rambursarea cheltuielilor. Recuperarea sumelor, în vederea reîntregirii conturilor fondurilor europene, se efectuează pe baza unui referat întocmit de autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene care a efectuat rambursarea cheltuielilor, adresat unității Trezoreriei Statului la care sunt deschise conturile de venituri bugetare.

Procedura de restituire a sumelor prevăzute la alin. (2) și modelul referatului de restituire se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

Pentru cazurile în care recuperarea sumelor se efectuează pe baza referatului emis în condițiile prevederilor alin. (2) , data la care se consideră stinsă creanța bugetară este data transmiterii referatului în Trezorerie.

Recuperarea creanțelor bugetare rezultate din nereguli prin încasare se efectuează în conturile indicate în titlul de creanță, în moneda stabilită în contractul/acordul/decizia/ordinul de finanțare

Recuperarea creanțelor bugetare prin deducerea din plățile/rambursările următoare pe care debitorul este îndreptățit să le primească se efectuează numai în aplicarea prevederilor contractului/acordului de finanțare în cadrul căruia a fost emis titlul de creanță, până la finalizarea financiară a proiectului, inclusiv din cererea finală, și numai din sumele plătite efectiv de debitor și solicitate efectiv de acesta.

În cazul recuperării creanțelor bugetare rezultate din nereguli prin deducere din plățile/rambursările ulterioare pe care debitorul este îndreptățit să le primească, data stingerii creanței se consideră data la care beneficiarul a depus cererea de plată/rambursare de fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora, din care s-a efectuat deducerea respectivă.

Fac excepție de la prevederile alin. (2^1) creanțele bugetare rezultate din nereguli constatate în implementarea proiectelor finanțate din fondurile aferente politicii agricole comune, care se sting la data emiterii deciziei de plată/certificatului de plată aferent plății pe care beneficiarul este îndreptățit să o primească.

Prin excepție de la prevederile alin. (2) , în cazul proiectelor fazate, recuperarea creanțelor bugetare se poate realiza și prin deducerea din plățile/rambursările aferente fazelor ulterioare pentru creanțele stabilite într-o fază anterioară.

Recuperarea creanțelor bugetare rezultate din nereguli prin executare silită, inclusiv prin compensare cu sume de restituit sau de rambursat de la bugetul de stat, se efectuează în lei, în conturile indicate de organele fiscale competente, urmând ca sumele rezultate din aceste recuperări să se vireze în termen de 15 zile de la data creditării acestor conturi în conturile indicate în titlul de creanță sau comunicate de autoritățile prevăzute la art. 20 . Transferul se realizează cu data plății astfel cum este prevăzut la art. 163 alin. (11) din Legea nr. 207/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

Cu excepția sumelor reprezentând ajutor de stat/de minimis constatat ca acordat ilegal sau utilizat abuziv, creanțele bugetare rezultate din nereguli sunt scadente la expirarea termenului de plată stabilit în titlul de creanță, respectiv în 30 de zile de la data comunicării titlului de creanță.

În aplicarea excepției de la alin. (1) , creanțele bugetare rezultate din nereguli reprezentând ajutor de stat/de minimis constatat ca acordat ilegal sau utilizat abuziv sunt scadente la data comunicării titlului de creanță.

În cazul recuperării creanțelor bugetare rezultate din nereguli prin încasare, data stingerii creanțelor este cea prevăzută la art. 163 alin. (11) din Legea nr. 207/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

Debitorul datorează, pentru neachitarea la termen a obligațiilor stabilite prin titlul de creanță, o dobândă care se calculează prin aplicarea ratei dobânzii datorate la soldul rămas de plată din contravaloarea în lei a creanței bugetare, din prima zi de după expirarea termenului de plată stabilit în conformitate cu prevederile alin. (1) , până la data stingerii acesteia, cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene și/sau legislația națională aferentă sau ale donatorului public internațional prevăd altfel.

În aplicarea excepției de la alin. (4) , pentru restabilirea situației inițiale și corectarea oricăror potențiale distorsiuni asupra piețelor ocazionate de acordarea ilegală a unui ajutor de stat/de minimis sau de utilizarea abuzivă a acestuia, debitorul datorează o dobândă care se calculează pentru perioada cuprinsă între data plății ajutorului de stat/de minimis constatat ca acordat ilegal sau utilizat abuziv și data recuperării integrale a acestuia.

În vederea încasării de la debitor a dobânzii prevăzute la alin. (4) și (5) , autoritățile competente care au emis procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare, în aplicarea prevederilor art. 21 , au obligația de a calcula cuantumul acesteia și de a emite procese-verbale de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, care constituie titluri de creanță și care se comunică debitorului. Modelul procesului-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

Rata dobânzii datorate este rata dobânzii de referință a Băncii Naționale a României în vigoare la data întocmirii procesului-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, cu excepția sumelor reprezentând ajutor de stat/de minimis constatat ca acordat ilegal sau utilizat abuziv, pentru care rata dobânzii se calculează conform prevederilor art. 33 alin (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

Prin excepție de la prevederile alin. (7) , pentru programele de cooperare teritorială, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene aplică prevederile art. 34 alin. (5) .

Sumele reprezentând dobânzi datorate conform prevederilor alin. (4) și (5) se fac venit la același buget în care se virează și creanța bugetară rezultată din nereguli.

Creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate li se aplică toate prevederile aplicabile creanțelor bugetare rezultate din nereguli, cu excepția celor prevăzute la alin. (1) , (2) și (4) , precum și a celor prevăzute la art. 21 alin. (14) și (15) .

Creanțele bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate aferente titlurilor de creanță reglementate la alin. (1) sunt scadente la expirarea termenului de plată stabilit în titlul de creanță, respectiv în 30 de zile de la data comunicării titlului de creanță.

Creanțele bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate aferente titlurilor de creanță reglementate la alin. (2) sunt scadente la data comunicării titlului de creanță.

Constituie titlu executoriu, după caz

În cazul neregulilor reprezentând ajutor de stat/de minimis constatat ca acordat ilegal sau utilizat abuziv, procesul- verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare, precum și procesul-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, după caz, constituie și decizii prin care se dispune stoparea sau recuperarea ajutoarelor de stat sau de minimis acordate, în înțelesul art. 25 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

Plătitor al creanțelor bugetare rezultate din nereguli și al dobânzii datorate este persoana juridică, entitatea sau asocierea fără personalitate juridică sau persoana fizică stabilită ca debitor prin titlul de creanță. Persoana fizică nu poate fi stabilită ca plătitor al creanțelor bugetare rezultate din nereguli decât în calitatea acesteia de beneficiar de fonduri europene și/sau de fonduri publice naționale aferente acestora.

În cazul în care creanța bugetară rezultată din nereguli și dobânda datorată nu a fost achitată de către persoanele prevăzute la alin. (1) , debitor devine persoana juridică sau fizică prevăzută la art. 25 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (1) privind persoana fizică.

Dreptul de a stabili creanța bugetară se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor datei de închidere a programului, comunicată oficial de către Comisia Europeană/donatorul public internațional prin emiterea declarației finale de închidere, cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene sau ale donatorului public internațional prevăd un termen mai mare.

Întreruperea și suspendarea termenului de prescripție a dreptului de stabilire a creanței bugetare se realizează în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea și suspendarea termenului de prescripție a dreptului la acțiune potrivit dreptului comun.

Întreruperea și suspendarea termenului de prescripție a dreptului de stabilire a creanței bugetare pentru care normele comunitare prevăd un termen mai mare de 5 ani se realizează în cazurile și în condițiile stabilite de normele comunitare respective.

În cazul în care existența creanței bugetare depinde de existența unei fapte penale, respectiv a unei fraude, și a fost sesizat/sesizată organul de urmărire penală/DLAF/Agenția Națională de Integritate - ANI, autoritățile competente prevăzute la art. 20 suspendă de drept emiterea titlului de creanță până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței de judecată și dispun aplicarea măsurilor asigurătorii prevăzute la art. 40 alin. (1) , cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8 alin. (2) .

Împotriva titlului de creanță se poate formula contestație în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătura dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ, în condițiile legii.

Este îndreptățit la contestație debitorul, personal sau prin reprezentant legal.

Contestația administrativă se formulează în scris, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicării titlului de creanță, și trebuie să conțină următoarele elemente

Dovada calității de împuternicit al contestatarului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii.

Obiectul contestației administrative îl constituie numai sumele și măsurile stabilite și înscrise în procesul-verbal de stabilire a creanței bugetare care reprezintă titlu de creanță.

Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de decădere.

Contestația administrativă se depune la autoritatea emitentă a titlului de creanță care este contestat și nu este supusă taxelor de timbru.

În situația în care autoritatea emitentă a titlului de creanță în aplicarea prevederilor art. 21 constată că în contestație nu sunt cuprinse toate informațiile prevăzute la art. 47 alin. (1) și (2) va cere contestatarului ca, în termen de 5 zile de la înștiințarea prin care i se aduce la cunoștință această situație, să completeze contestația.

În cazul în care contestatarul nu se conformează obligației impuse la art. 47 alin. (2) , contestația va fi respinsă fără a se proceda la analizarea fondului.

Contestația poate fi retrasă de contestatar până la soluționarea acesteia.

Prin retragerea contestației, contestatarul nu pierde dreptul de a înainta o nouă contestație în interiorul termenului general de depunere a acesteia.

Autoritatea emitentă a titlului de creanță în aplicarea prevederilor art. 21 se va pronunța prin decizie motivată cu privire la admiterea, în tot sau în parte, a contestației sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestației sau a completării acesteia conform art. 48 alin. (1) , după caz.

Autoritatea competentă cu soluționarea contestației prevăzută la alin. (1) poate suspenda, prin decizie motivată, procedura de soluționare atunci când

Procedura administrativă este reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea.

În cazul admiterii contestației, se decide anularea titlului de creanță atacat și, după caz, emiterea unui nou titlu, care va avea în vedere strict considerentele deciziei.

Prin soluționarea contestației nu se poate crea contestatarului o situație mai grea în propria sa cale de atac.

Decizia autorității se va comunica debitorului în termen de 5 zile lucrătoare de la pronunțare.

Introducerea contestației pe calea administrativă nu suspendă executarea titlului de creanță.

Prevederile alin. (7) nu aduc atingere dreptului contestatarului sau al împuternicitului acestuia de a cere suspendarea executării titlului de creanță, în temeiul Legii nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare.

Instanța competentă poate suspenda executarea dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate.

Decizia de soluționare a contestației este definitivă în sistemul căilor administrative de atac.

Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare.

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene și autoritățile de certificare au obligația aplicării corecțiilor financiare, pe baza titlurilor de creanță emise de autoritățile competente prevăzute la art. 20 .

În cazul programelor finanțate din fonduri europene de postaderare acordate României, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a nu reutiliza sumele excluse de la finanțare, în conformitate cu prevederile alin. (1) , pentru operațiunea sau operațiunile care a/au făcut obiectul corecției și, în cazul unei corecții financiare aplicate în urma unei nereguli sistemice, pentru operațiunile care intră sub incidența parțială ori totală a axei prioritare în care s-a produs neregula sistemică respectivă.

În cazul programelor pentru care se aplică mecanismul deducerilor și care sunt finanțate din fonduri europene de preaderare acordate României, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a deduce temporar din următoarea declarație de cheltuieli sumele plătite și incluse în declarații de cheltuieli emise anterior, dacă aceste sume fac obiectul constatărilor cu implicații financiare din rapoartele finale ale Autorității de Audit, până la finalizarea procedurilor prevăzute la art. 21 alin. (1)-(16) sau, după caz, alin. (26) .

Obligația prevăzută la alin. (3) se aplică și autorităților de certificare referitor la declarațiile de cheltuieli emise către Comisia Europeană.

Constatărilor cu implicații financiare, care pot fi individualizate la nivel de proiect finanțat din fonduri europene, din rapoartele de control/audit extern întocmite de reprezentanții Uniunii Europene/donatorului public internațional li se aplică prevederile art. 21 alin. (4) .

Poziția părții române în ceea ce privește acceptarea/neacceptarea integrală sau parțială a constatărilor cu implicații financiare în rapoartele de audit extern întocmite de reprezentanții Uniunii Europene/donatorului public internațional se stabilește, de către autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene în cauză, în baza actului de constatare sau a rezultatelor preliminare ale investigațiilor, și pentru programele operaționale finanțate din fondurile aferente politicii de coeziune UE, cu informarea autorității de certificare/organismului care îndeplinește funcția contabilă, a Autorității de audit și a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Termenul de investigare a acestor constatări cu implicații financiare nu poate depăși 90 de zile.

Rezultatul acestor investigații este prezentat reprezentanților Uniunii Europene/donatorului public internațional.

În situația în care reprezentanții Uniunii Europene/donatorul public internațional decid/decide, ca urmare a concluziilor unui act de control/audit extern, suspendarea/întreruperea plăților pentru programul respectiv, din cauza constatării unor nereguli cu caracter sistemic sau a unor deficiențe ale sistemelor de management și control potențial generatoare de nereguli cu caracter sistemic, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene are obligația întocmirii unui plan de măsuri în vederea soluționării neregulilor/deficiențelor semnalate, cu informarea prealabilă a autorității de certificare.

În cazul specificat la alin. (1) al constatării unor nereguli de sistem sau a unor deficiențe ale sistemelor de management și control potențial generatoare de nereguli cu caracter sistemic, autoritățile prevăzute la art. 20 au în plus obligația de reverificare prevăzută la art. 25 .

Autoritatea de Audit întocmește un raport privind modul de implementare a măsurilor cuprinse în programul de măsuri și, după caz, asupra modului în care au fost realizate reverificările precizate la alin. (2) , care este prezentat reprezentanților Uniunii Europene/donatorului public internațional.

La solicitarea scrisă a Uniunii Europene/donatorului public internațional, autoritățile române pot aplica decertificarea definitivă pentru sume care reprezintă creanțe bugetare constituite în aplicarea prevederilor ordonanței, înainte de recuperarea lor efectivă de la debitor.

În cazul în care, ca urmare a unor rapoarte de audit extern în care sunt formulate constatări privind nereguli sistemice sau deficiențe ale sistemelor de management și control potențial generatoare de nereguli sistemice, reprezentanții Uniunii Europene/donatorului public internațional propun aplicarea unor corecții financiare procentuale sau în sumă fixă, aplicabile la nivel de program operațional/axă prioritară/domeniu major de intervenție/regiune/tip de fond/ măsură/beneficiar/organism intermediar/prioritate de investiții/ obiective specifice/apel de proiect, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene implicate au obligația analizării implicațiilor financiare ale acestor propuneri.

În funcție de rezultatul analizei prevăzute la alin. (2) și, după caz, pentru evitarea situațiilor în care reprezentanții Uniunii Europene/donatorului public internațional ar putea decide aplicarea întreruperii, presuspendării sau suspendării plăților pentru programul respectiv, autoritățile române pot lua următoarele măsuri

Autoritățile române pot decide luarea măsurilor prevăzute la alin. (3) și în cazul depășirii pragului de materialitate a erorilor înregistrate în sistem, reflectate în raportul anual de control al Autorității de Audit.

În aplicarea prevederilor alin. (1) -

se aprobă, pentru fiecare caz în parte, cu excepția programelor de cooperare teritorială europeană, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului care coordonează autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene și a Ministerului Finanțelor și cu avizul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, după caz, următoarele

La inițiativa Uniunii Europene, a donatorului public internațional sau a autorităților române se poate efectua regularizarea financiară a măsurilor cu caracter temporar întreprinse în aplicarea prevederilor alin. (3) .

Autoritatea de certificare din cadrul programelor finanțate din instrumente structurale, din fondurile aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare și din Fondul European pentru Pescuit poate decertifica temporar, în baza informațiilor primite de la autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, sumele pentru care au fost formulate sesizări în condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) , în cazul în care se dispune punerea în mișcare a acțiunii penale.

Prin excepție de la prevederile art. 57^1 alin. (5) , în cazul în care instanțele de judecată pronunță o hotărâre definitivă privind existența unei infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene/donatorului public internațional, autoritatea de certificare din cadrul programelor finanțate din instrumente structurale, din fondurile aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare și din Fondul European pentru Pescuit are obligația decertificării definitive a sumelor care fac obiectul respectivei hotărâri.

Autoritatea de certificare din cadrul programelor finanțate din instrumente structurale, din fondurile aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare și din Fondul European pentru Pescuit aplică măsura amânării certificării pentru sumele care reprezintă constatări cu implicații financiare, la nivelul stabilit în proiectul de raport/raportul final de audit/control/verificare la fața locului emis de Autoritatea de audit/Comisia Europeană/Curtea Europeană de Conturi/Autoritatea de certificare, până la finalizarea procedurii contradictorii.

Regularizarea sumelor pentru care s-a aplicat măsura amânării certificării se face ulterior, cu ocazia transmiterii primei declarații de cheltuieli Comisiei Europene, după finalizarea procedurii contradictorii.

Autoritatea de certificare din cadrul programelor finanțate din instrumente structurale, din fondurile aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare și din Fondul European pentru Pescuit poate aplica măsura întreruperii certificării, astfel

În funcție de motivele întreruperii și de potențialul impact asupra eligibilității cheltuielilor incluse într-o declarație de cheltuieli, autoritatea de certificare din cadrul programelor finanțate din instrumente structurale, din fondurile aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare și din Fondul European pentru Pescuit poate returna, spre revizuire, declarația de cheltuieli autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

Autoritățile de certificare/organismele care îndeplinesc funcția contabilă pentru programele finanțate din fondurile aferente politicii de coeziune și politicii comune în domeniul pescuitului aplică măsura întreruperii transmiterii aplicațiilor de plată la Comisia Europeană de la data de la care Comisia Europeană aplică măsura întreruperii termenului de plată în conformitate cu regulamentele europene aplicabile până la data anunțului oficial privind ridicarea acestei măsuri.

Autoritatea de certificare din cadrul programelor finanțate din instrumente structurale, din fondurile aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare și din Fondul European pentru Pescuit poate aplica măsura suspendării certificării la nivel de program operațional/axă prioritară/domeniu major de intervenție/măsură/beneficiar/operațiune/organism intermediar și returnează declarațiile de cheltuieli autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene, în cazul în care

Autoritatea de certificare din cadrul programelor finanțate din instrumente structurale, din fondurile aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare și din Fondul European pentru Pescuit ridică, în totalitate sau parțial, măsura suspendării certificării în condițiile în care a primit suficiente asigurări că au fost luate toate măsurile necesare pentru eliminarea deficiențelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) .

Autoritățile de certificare/organismele care îndeplinesc funcția contabilă pentru programele finanțate din fondurile aferente politicii de coeziune și politicii comune în domeniul pescuitului aplică măsura suspendării transmiterii aplicațiilor de plată la Comisia Europeană/donatorul public internațional de la data de la care Comisia Europeană/donatorul public internațional aplică măsura suspendării plăților intermediare în conformitate cu regulamentele europene aplicabile până la data anunțului oficial privind ridicarea acestei măsuri.

Prevederile art. 19 și 57^4 nu se aplică pentru declarația finală de cheltuieli și pentru aplicația de plată a soldului final a programelor operaționale finanțate din instrumente structurale, de coeziune, din Fondul European pentru Pescuit și din fonduri aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare.

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene și Autoritatea de certificare din cadrul programelor finanțate din instrumente structurale, de coeziune, din Fondul European pentru Pescuit și din fonduri aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare introduc în declarația finală de cheltuieli și în aplicația de plată a soldului final sumele pentru care au aplicat măsura neincluderii/deducerii - inclusiv cele pentru care s-au aplicat prevederile art. 19 și 57^4 - și pentru care nu se poate aplica o măsură cu caracter definitiv.

Sumele rezultate din aplicarea măsurilor prevăzute la art. 57^7 se evidențiază separat în declarația finală de cheltuieli și în aplicația de plată a soldului final.

În cazul sumelor pentru care s-a aplicat măsura prevăzută la art. 19 alin. (5) se evidențiază separat numai sumele aferente contractului economic în legătură cu care s-a impus aplicarea acestei măsuri.