ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să înregistreze și să transmită, în scopul investigării, în termen de 5 zile lucrătoare, structurilor de control prevăzute la art. 20 toate constatările cu implicații financiare, așa cum sunt acestea definite la art. 2 alin. (1) lit. x) .

În cazul auditului Autorității de audit, Curții Europene de Conturi și al Comisiei Europene, obligațiile prevăzute la alin. (1) se realizează încă din stadiul de proiect al raportului de audit.

În aplicarea alin. (1) , autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene estimează impactul financiar al constatărilor, așa cum este acesta definit la art. 2 alin. (1) lit. a^3) , aferent cheltuielilor autorizate de acestea în cadrul operațiunii.

De asemenea, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația primirii, înregistrării, analizării și, după caz, transmiterii, în termen de 5 zile lucrătoare, către structurile de control prevăzute la art. 20 a tuturor sesizărilor pe care le primesc direct sau prin intermediul altor instituții ale statului și care privesc programele pe care le gestionează.

Sesizarea care nu îndeplinește condițiile legate de posibilitatea identificării programului, schemei de plată, operațiunii și/sau a beneficiarului la care se referă se clasează.

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a nu include temporar în declarațiile de cheltuieli/rapoartele financiare intermediare/ rapoartele finale de program sumele autorizate de acestea, reprezentând impactul constatărilor cu implicații financiare asupra cheltuielilor incluse în declarația curentă/raportul curent, estimat conform prevederilor art. 18 alin. (1^2), cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene/donatorului public internațional prevăd altfel.

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a nu include definitiv în declarațiile de cheltuieli/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program sumele autorizate de acestea reprezentând impactul asupra cheltuielilor incluse în declarația curentă/raportul curent, estimat conform prevederilor art. 18 alin. (1^2), al neregulilor constatate prin titlurile de creanță, cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene/donatorului public internațional prevăd altfel.

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a nu include temporar în declarațiile de cheltuieli sume aferente contractelor economice/proiectelor/ cererilor de plată pentru care au fost înștiințate că a intervenit una dintre următoarele situații, oricare intervine prima

Măsurile prevăzute în partea introductivă a alin. (3) se iau la nivelul care este menționat în documentele prevăzute la alin. (3) lit. a)-d) sau, în lipsa informațiilor care permit identificarea nivelului afectat, pe baza estimărilor realizate de autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

Pentru programele finanțate din instrumente structurale, Fondul European pentru Pescuit, Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Garantare Agricolă și din fonduri aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare, aferente perioadei de programare 2007-2013, autoritatea de certificare are obligația de a nu include în aplicațiile de plată

Autoritatea de certificare/Organismul care îndeplinește funcția contabilă are obligația de a nu include temporar în aplicațiile de plată/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program sumele autorizate de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, reprezentând impactul constatărilor cu implicații financiare asupra cheltuielilor incluse în aplicația de plată curentă, estimat conform prevederilor art. 18 alin. (1^2), cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene/donatorului public internațional prevăd altfel.

Autoritatea de certificare/Organismul care îndeplinește funcția contabilă are obligația de a nu include temporar în aplicațiile de plată/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program sumele reprezentând diferența între impactul estimat conform prevederilor art. 18 alin. (1^2) asupra cheltuielilor din aplicația de plată curentă și impactul asupra cheltuielilor din aplicația de plată curentă a constatărilor cu implicații financiare, cuantificat în: a) proiectul raportului de audit, în cazul auditului Autorității de audit

Autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă are obligația de a nu include definitiv în aplicațiile de plată/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program sumele reprezentând impactul asupra cheltuielilor incluse în aplicația de plată curentă, al neregulilor stabilite prin titlurile de creanță aferente constatărilor cu implicații financiare, cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene/donatorului public internațional prevăd altfel.

În elaborarea aplicațiilor de plată, autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă are obligația de a aplica mecanismul retragerilor prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. p) .

Autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă are obligația de a nu include definitiv în aplicațiile de plată/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program sumele reprezentând diferența între impactul constatărilor cu implicații financiare, cuantificat în: a) raportul final, în cazul auditului Autorității de audit

La solicitarea oficială a Comisiei Europene, autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă poate, pe baza informațiilor primite de la autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene, să excludă temporar cheltuieli din aplicațiile de plată/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program, pentru care există motive care pun la îndoială eligibilitatea acestora.

Autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă are obligația de a nu include temporar în aplicațiile de plată/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program sume aferente contractelor economice/ proiectelor/cererilor de rambursare/cererilor de plată pentru care au fost înștiințate că a intervenit una dintre următoarele situații, oricare intervine prima

Măsurile prevăzute în partea introductivă a alin. (12) se iau la nivelul care este menționat în documentele prevăzute la alin. (12) lit. a)-d) , sau, în lipsa informațiilor care permit identificarea nivelului afectat, pe baza estimărilor realizate de autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

În elaborarea declarației anuale a conturilor, autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă are următoarele obligații

La solicitarea oficială a Comisiei Europene, autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă poate, pe baza informațiilor primite de la autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene, să excludă temporar din declarația anuală a conturilor cheltuieli aferente anului contabil respectiv, pentru care există motive care pun la îndoială eligibilitatea acestora.

Autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene și autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă efectuează regularizarea financiară a sumelor pentru care aplică măsuri cu caracter temporar.

Sumele retrase/excluse de autoritatea de certificare/ organismul care îndeplinește funcția contabilă se returnează autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

Caracterul definitiv al măsurilor luate în baza unui titlu de creanță conform prezentului articol poate fi anulat prin decizie definitivă a unei instanțe judecătorești, pronunțată pe fondul cauzei și care anulează respectivul titlu de creanță.

În mod excepțional, caracterul definitiv al măsurilor de la alin. (10) lit. a) și alin (14) lit. d) poate fi anulat ca urmare a evaluării Autorității de audit a măsurilor întreprinse pentru implementarea recomandărilor formulate anterior prin rapoarte finale de audit.

Caracterul definitiv al măsurilor luate în baza unui titlu de creanță conform prezentului articol poate fi anulat prin admiterea totală sau parțială, de către autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene, a contestației administrative a respectivului titlu de creanță. În cazul titlurilor de creanță provenite din constatări din rapoartele de audit emise de către Autoritatea de audit/CE/ECA/donatorul public internațional, caracterul definitiv poate fi anulat ca urmare a evaluării auditorilor a măsurilor întreprinse pentru implementarea recomandărilor formulate anterior prin rapoarte finale de audit.

În elaborarea aplicațiilor de plată sau a declarației anuale a conturilor, autoritatea de certificare are obligația de a exclude definitiv, la propunerea autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, suma necesară în vederea reducerii la nivelul de materialitate a ratei de eroare totală reziduală calculată de către Autoritatea de audit, cu luarea în considerare a prevederilor art. 57^1 .

Cu excepția programelor de cooperare teritorială europeană pentru care se vor aplica regulile specifice acestor programe, pentru perioada de programare 2021-2027, în elaborarea declarației anuale a conturilor, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene și organismul care îndeplinește funcția contabilă au obligația de a exclude definitiv, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. (6) lit. (c) din Regulamentul (UE) 2021/1.060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2021/1.060, cu modificările și completările ulterioare, suma necesară, în vederea reducerii ratei de eroare totală reziduală până la cel mult 2%, stabilită prin raportul de audit emis de Autoritatea de audit.

În aplicarea alin. (21^1) , excluderea definitivă a sumelor necesare pentru reducerea ratei de eroare totală reziduală se realizează până la transmiterea pachetului de asigurare, în condițiile art. 98 din Regulamentul (UE) 2021/1.060, cu modificările și completările ulterioare.

În cazul în care în rapoartele de audit de operațiuni emise de Autoritatea de audit sunt constatate erori cu caracter sistemic, care au un potențial impact asupra cheltuielilor neauditate și care rezultă din situații similare, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația identificării situațiilor susceptibile să conțină o eroare de același tip, precum cea detectată, și obligația de reverificare în scopul întocmirii de titluri de creanță individualizate la nivel de beneficiar, în vederea creării premiselor ca rata de eroare reziduală să nu fie peste pragul de materialitate, respectiv să nu fie mai mare de 2%.

Sumele prevăzute la alin. (21^1) care au fost excluse definitiv în vederea admisibilității conturilor în conformitate cu prevederile art. 98 alin. (5) din Regulamentul (UE) 2021/1.060, cu modificările și completările ulterioare, rămân cheltuială definitivă a bugetului de stat, prin bugetul autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

Ulterior transmiterii declarației anuale a conturilor, suma exclusă conform alin. (21^1) se ajustează, la solicitarea Comisiei Europene/Curții de Conturi Europene, în aplicațiile de plată, cu valoarea stabilită împreună cu autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene și Autoritatea de audit.

În aplicarea prevederilor prezentului articol rămân cheltuială definitivă a bugetului de stat, prin bugetul autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene, sumele care la închiderea programului operațional se regăsesc în una dintre categoriile de mai jos

Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare se efectuează de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora.

Prin excepție de la prevederile alin. (1)

Ca urmare a finalizării investigațiilor efectuate de către structura de control prevăzută la alin. (2) lit. d) pct. 1 și 2 , autoritatea de certificare decide, după caz

Formatul standard al deciziei de neeligibilitate prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. z^1) se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene este incompatibilă în ceea ce privește constatarea neregulilor și stabilirea creanțelor bugetare, în situațiile în care

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene pot delega activități de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare organismelor intermediare care funcționează în cadrul unei instituții publice.

Structura de control organizată în instituția publică în care funcționează organismul intermediar nu este competentă în constatarea neregulilor și stabilirea creanțelor bugetare, în situațiile în care

Pentru situațiile prevăzute la alin. (5) , activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se efectuează de către structurile de control prevăzute la alin. (1) .

Abrogat.

Indiferent de modul de organizare a structurilor/echipelor de control, membrilor acestora li se aplică în mod corespunzător prevederile art. 10-12 .

Personalul cu atribuții de control, care activează în cadrul structurilor de control prevăzute la alin. (1) , (2) și (5) , precum și personalul cu atribuții în soluționarea contestațiilor trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții

Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare se desfășoară de către structurile/echipele de control prevăzute la art. 20 .

În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la primirea de către structura de control competentă conform prevederilor art. 20 a oricărei solicitări ca urmare a aplicării prevederilor art. 18 , aceasta are obligația organizării activității de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.

Fac excepție de la prevederile alin. (2) actele de control emise de DLAF, rapoartele de inspecție emise de OLAF și documentele de constatare emise de Autoritatea de Audit pentru care este aplicabilă procedura prevăzută la alin. (25) și (26) .

Constatărilor cu implicații financiare din actele de control/audit întocmite de reprezentanții Uniunii Europene/ donatorului public internațional, precum și celor din rapoartele de audit emise de Autoritatea de audit li se aplică cu prioritate prevederile alin. (2) încă din stadiul de proiect al actului de control/raportului de audit.

În vederea constatării neregulilor și stabilirii creanțelor bugetare, conducerea instituției publice în cadrul căreia funcționează structura de control în situațiile de excepție/derogare prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. d) și, după caz, la art. 20 alin. (4) , respectiv conducerea autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, în celelalte situații, aprobă

În cazul în care sunt necesare activități de verificare la fața locului, echipa nominalizată va notifica structura supusă verificării cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de data declanșării acțiunii, precizându-se scopul și durata acesteia.

Se exceptează de la prevederile alin. (6) cazurile în care notificarea ar putea prejudicia obiectul verificărilor.

Structurile verificate au obligația de a prezenta la termenele stabilite toate datele și documentele solicitate, necesare pentru realizarea controlului, precum și de a acorda tot sprijinul necesar pentru desfășurarea activității de verificare în bune condiții.

Pe parcursul verificărilor, echipa de control împuternicită are acces, pentru realizarea obiectivelor verificării, la toate datele și documentele, în sedii, pe terenuri, în mijloace de transport sau în alte spații folosite în scopuri economice, care au legătură cu obiectivele proiectului.

Membrii echipei de control pot solicita de la structurile supuse verificărilor date, informații, precum și copii, certificate pentru conformitate, ale documentelor care au exclusiv legătură cu proiectul verificat, iar acestea au obligația de a le pune la dispoziție la data solicitată.

Pe parcursul activităților de constatare, structura verificată are dreptul să își exprime punctul de vedere, care se analizează de echipa de verificare.

Pentru bunurile, serviciile și lucrările executate, rezultate din activitățile și operațiunile financiare care fac obiectul verificărilor, structurile de control prevăzute la art. 20 pot solicita persoanelor fizice/juridice autorizate efectuarea de expertize de specialitate în condițiile legii.

Verificările se finalizează prin întocmirea unui proces- verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, în situațiile în care se identifică creanțe bugetare de recuperat aferente neregulii constatate.

În situația în care în urma verificărilor suspiciunea nu se confirmă sau se confirmă fără impact financiar, se va emite un raport de control/o notă de închidere a suspiciunii de neregulă. Modelul raportului de control/notei de închidere se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

Înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.

Structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control prevăzute la art. 20 punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.

Fac excepție de la prevederile alin. (14) și (15) titlurile de creanță care sunt întocmite pentru beneficiarii subvențiilor sau ajutoarelor care sunt finanțate din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora derulate de APIA.

Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se aprobă de conducerea instituției publice în cadrul căreia funcționează structura de control, respectiv conducerea autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene - dacă structura de control este organizată în cadrul acesteia.

Modelul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

Se exceptează de la aplicarea prevederilor alin. (1)-(16) și ale art. 58 și 59 erorile de calcul/scriere care se rectifică de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene sau autoritățile de certificare, din proprie inițiativă.

Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare.

Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare/Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare constituie titlu de creanță și se emite în vederea stingerii acestei creanțe.

Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare trebuie să conțină următoarele elemente: denumirea autorității emitente, data la care a fost emis, datele de identificare a debitorului sau a persoanei împuternicite de debitor, cuantumul creanței bugetare stabilite în urma constatărilor, motivele de fapt, temeiul de drept, numele și semnătura conducătorului autorității emitente, posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestației și autoritatea la care se depune contestația, mențiuni privind punctul de vedere al debitorului și poziția exprimată de structura de control competentă, ca urmare a aplicării prevederilor alin. (14) și (15) .

Creanțele bugetare stabilite în euro se înscriu în titlurile de creanță și în lei, utilizându-se cursul de referință comunicat de Banca Națională a României, valabil la data întocmirii titlului de creanță.

Termenul maxim de efectuare a verificării și de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/notelor de constatare este de 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2) , cu excepțiile prevăzute la alin. (25) și (26) .

În cazul în care activitatea de verificare vizează întreaga perioadă în care, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, pot fi luate măsuri de recuperare a creanțelor, termenul de finalizare a activității de verificare prevăzut la alin. (23) poate fi prelungit cu aprobarea șefului autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, strict cu perioada necesară pentru verificările suplimentare, cu maximum 90 de zile.

Organizarea și efectuarea verificărilor necesare stabilirii existenței creanței bugetare rezultate din nereguli și, dacă este cazul, emiterii procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din actele de control ale DLAF, respectiv din rapoartele de inspecție emise de OLAF, se efectuează în termen de maximum 60 de zile de la data sesizării structurii de control potrivit art. 18 alin. (1) .

Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se emite în termen de 60 de zile de la data comunicării documentelor de constatare emise de Autoritatea de Audit, conform regulamentului prevăzut la art. 24 .

Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi suspendată în cazul în care executarea actului administrativ în baza căruia se exercită a fost suspendată în condițiile prevăzute de lege.

Titlul de creanță poate fi anulat de către autoritatea emitentă, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

Anularea titlului de creanță atrage anularea actelor subsecvente, în mod corespunzător.

În situația în care structurile de control prevăzute la art. 20 constată nereguli de sistem sau deficiențe ale sistemelor de management și control potențial generatoare de nereguli cu caracter sistemic care au implicații de ordin financiar, acestea au obligația întocmirii de procese-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, individualizate la nivel de beneficiar și operațiune, după reverificarea fiecărui caz dintre cele care este posibil să fi fost afectate de această neregulă, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 21 . Dacă însă aceste nereguli sunt rezultatul aplicării de către beneficiar a unor prevederi cuprinse în normele metodologice de punere în aplicare a unei legi sau a unei ordonanțe de urgență care sunt în neconcordanță cu prevederile legii sau ale ordonanței de urgență pe care aceste norme metodologice de punere în aplicare o aplică sau dacă aceste nereguli rezultă din necorelarea prevederilor legislației naționale cu reglementările comunitare, neconcordanțele sau necorelările fiind constatate de către autorități ale statului abilitate în acest sens, beneficiarul nu va putea fi sancționat în niciun fel pentru acestea.

Termenul maxim de efectuare a activităților prevăzute la alin. (1) este de 90 de zile de la data finalizării activității de organizare a reverificării.

În cazuri justificate, termenul de finalizare a activității de reverificare prevăzut la alin. (2) poate fi prelungit în mod corespunzător, dar nu mai mult de 90 de zile.

În cazul în care se constată nereguli determinate de abaterile prevăzute în anexe, în aplicarea de către beneficiari a prevederilor în domeniul achizițiilor publice/achizițiilor sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii, în raport fie cu reglementările naționale aplicabile în domeniul achizițiilor publice/achizițiilor sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii, fie cu reglementările europene aferente programelor cărora le sunt aplicabile alte prevederi decât cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006 , cu modificările și completările ulterioare, sau ale Legii nr. 98/2016 , cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 99/2016 , cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 100/2016 , cu modificările și completările ulterioare, fie cu procedurile specifice/ instrucțiunile de achiziții aplicabile beneficiarilor privați, se emit note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 și 21 .

Valoarea creanței bugetare se determină prin aplicarea de corecții financiare ale căror rate sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Pentru abaterile de la aplicarea prevederilor în domeniul achizițiilor publice/achizițiilor sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii, care nu au un impact financiar, nu se aplică corecții financiare.

În cazul în care, pentru aceeași procedură de achiziție sau pentru același contract, se constată mai multe nereguli, ratele de corecție financiară nu se cumulează, fiind aplicabilă exclusiv rata cea mai mare a corecției financiare.

Pentru alte abateri care nu sunt definite în anexe, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene aplică corecții financiare, în concordanță cu principiul proporționalității sau, acolo unde este posibil, prin analogie cu abaterile identificate în anexe.

În cazul în care se constată o neregulă în domeniul achizițiilor publice/sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii, determinată de o necorelare legislativă între legislația națională și cea europeană

Prevederile lit. a) nu se aplică procedurilor de achiziție derulate de către partenerii din alte state din cadrul proiectelor finanțate prin programele de cooperare teritorială europeană.

În aplicarea prevederilor alin. (4) și alin. (6) lit. a) , dacă corecția financiară aferentă necorelării legislative reprezintă corecția maximă pentru contractul respectiv, diferența între aceasta și cea mai mare corecție aplicabilă pentru nereguli stabilite în sarcina beneficiarului se suportă, conform prevederilor legale aplicabile, din sume alocate în bugetul ordonatorilor principali de credite în cadrul cărora funcționează autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene sau, după caz, în bugetul ministerului finanțelor pentru programele operaționale regionale 2021-2027.

Până la emiterea notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, ca măsură tranzitorie, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene poate plăti/rambursa beneficiarilor sumele solicitate, potrivit prevederilor art. 6 alin. (3) .

În aplicarea prevederilor alin. (1) , autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene aplică, în mod preventiv, reducerea procentuală maximă aferentă abaterii în aplicarea reglementărilor privind achizițiile publice/achizițiile sectoriale/concesiunile de lucrări și servicii, stabilită potrivit prevederilor anexelor.

Regularizarea sumelor reținute potrivit prevederilor alin. (2) se face ulterior emiterii notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, cu aplicarea prevederilor art. 38 .

Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi reluată de aceeași sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, autoritatea cu atribuții ia cunoștință despre alte acte sau fapte necunoscute la data efectuării verificărilor sau Autoritatea de audit, prin raportul final, își menține recomandările sau autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a delegat activitatea de constatare, ajunge la concluzia că organismul intermediar nu și-a îndeplinit în mod corespunzător funcția delegată.

În condițiile alin. (1) se poate emite un alt titlu de creanță ori, după caz, un act de îndreptare a titlului de creanță, pentru eventuale diferențe necesare pentru stabilirea corectă a prejudiciului.

Formatul standard al actului de îndreptare a titlului de creanță este stabilit în normele metodologice.

Titlul de creanță poate fi anulat prin decizia autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, în situația în care în raportul final de audit emis de Autoritatea de audit/structurile de audit intern/structurile de audit extern, respectiv în raportul final de verificare emis de Autoritatea de Certificare și Plată, se renunță la recomandările formulate în proiectul raportului de audit sau raportul de verificare.

Formatul standard al deciziei de anulare a titlului de creanță este prevăzut în normele metodologice.

Obiectul activității de stabilire a creanțelor bugetare îl constituie individualizarea obligației de plată sub forma unui titlu de creanță și a persoanelor fizice sau juridice debitoare, ca urmare a nerespectării legalității, conformității și regularității obținerii și utilizării fondurilor europene și a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Persoanele fizice pot fi individualizate ca debitoare numai în situația în care au calitatea de beneficiar de fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora.

Autoritatea emitentă a titlului de creanță are obligația să verifice faptul că informațiile privind debitorul sunt corecte și să se asigure că respectiva creanță bugetară

Creanțele bugetare rezultate din nereguli, inclusiv accesoriile datorate conform contractelor sau altor angajamente legale prin care se utilizează fondurile europene și fondurile publice naționale aferente acestora, înscrise în titlul de creanță prevăzut la art. 21 alin. (20) , se stabilesc în lei sau în moneda utilizată pentru efectuarea plăților în cadrul contractului, acordului, deciziei sau ordinului de finanțare, cu specificarea echivalentului în lei, utilizându-se cursul de referință comunicat de Banca Națională a României, valabil la data întocmirii titlului de creanță.

Titlul de creanță se comunică debitorului în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii.

Împotriva titlului de creanță debitorul poate formula contestație în condițiile și termenele stabilite de prezenta ordonanță de urgență.

În cazul fondurilor aferente politicii de coeziune ale Uniunii Europene și Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și fondurilor aferente domeniului afaceri interne, titlurile de creanță, contestațiile administrative formulate împotriva acestora și deciziile de soluționare a contestațiilor, emise în format electronic, cu semnătură electronică calificată conform prevederilor legale în vigoare, se comunică prin funcționalitățile disponibile ale sistemului informatic sau prin alte funcționalități disponibile la nivelul autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene, precum și al beneficiarilor.

Structurile de control prevăzute la art. 20 , care sunt organizate în afara autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, au obligația transmiterii titlurilor de creanță pe care le-au emis autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene care gestionează programul pentru care s-a emis acest titlu, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data emiterii acestuia.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , pentru programele de cooperare teritorială pentru perioada de programare 2007-2013, 2014-2020 și 2021-2027 creanțele bugetare rezultate din nereguli, inclusiv accesoriile datorate potrivit contractelor sau altor angajamente legale prin care se utilizează fondurile europene și fondurile publice naționale aferente acestora, înscrise în titlul de creanță prevăzut la art. 21 alin. (20) , se stabilesc în lei sau în moneda utilizată pentru efectuarea plăților în cadrul contractului/acordului/deciziei/ ordinului de finanțare, cu specificarea echivalentului în lei, calculat pe baza cursului de referință, potrivit regulilor specifice programelor de cooperare teritorială cu privire la autorizarea cheltuielilor eligibile.

În cazul declanșării procedurii insolvenței beneficiarului pe parcursul derulării contractului de finanțare, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să se înscrie la masa credală cu titlurile de creanță emise anterior intrării în insolvență, în termenele și condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare. În situația în care debitul înscris în titlul executoriu a fost recuperat parțial, înscrierea la masa credală se face cu cuantumul sumelor rămase de recuperat.

În scopul înscrierii la masa credală, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a finaliza activitatea de constatare inițiată anterior intrării în insolvență a beneficiarului.

În cazul în care creanțele bugetare rezultate din nereguli nu pot fi recuperate prin încasare, deducere din plăți/rambursări următoare și/sau executarea garanțiilor bancare, prevăzute la art. 38 lit. a)-c) , în termen de maximum 90 de zile de la data scadenței titlurilor de creanță, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene transmit titlurile executorii prevăzute la art. 43 , împreună cu dovada comunicării acestora, după caz, în format electronic, organelor fiscale competente, care

În cazul în care valoarea totală a proiectelor se cuprinde în bugetul unor beneficiari finanțați integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale potrivit legii, recuperarea sumelor înscrise în titlurile de creanță devenite executorii se efectuează din conturile de venituri ale bugetelor în care a fost efectuată rambursarea cheltuielilor. Recuperarea sumelor, în vederea reîntregirii conturilor fondurilor europene, se efectuează pe baza unui referat întocmit de autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene care a efectuat rambursarea cheltuielilor, adresat unității Trezoreriei Statului la care sunt deschise conturile de venituri bugetare.

Procedura de restituire a sumelor prevăzute la alin. (2) și modelul referatului de restituire se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

Pentru cazurile în care recuperarea sumelor se efectuează pe baza referatului emis în condițiile prevederilor alin. (2) , data la care se consideră stinsă creanța bugetară este data transmiterii referatului în Trezorerie.

Recuperarea creanțelor bugetare rezultate din nereguli prin încasare se efectuează în conturile indicate în titlul de creanță, în moneda stabilită în contractul/acordul/decizia/ordinul de finanțare

Recuperarea creanțelor bugetare prin deducerea din plățile/rambursările următoare pe care debitorul este îndreptățit să le primească se efectuează numai în aplicarea prevederilor contractului/acordului de finanțare în cadrul căruia a fost emis titlul de creanță, până la finalizarea financiară a proiectului, inclusiv din cererea finală, și numai din sumele plătite efectiv de debitor și solicitate efectiv de acesta.

În cazul recuperării creanțelor bugetare rezultate din nereguli prin deducere din plățile/rambursările ulterioare pe care debitorul este îndreptățit să le primească, data stingerii creanței se consideră data la care beneficiarul a depus cererea de plată/rambursare de fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora, din care s-a efectuat deducerea respectivă.

Fac excepție de la prevederile alin. (2^1) creanțele bugetare rezultate din nereguli constatate în implementarea proiectelor finanțate din fondurile aferente politicii agricole comune, care se sting la data emiterii deciziei de plată/certificatului de plată aferent plății pe care beneficiarul este îndreptățit să o primească.

Prin excepție de la prevederile alin. (2) , în cazul proiectelor fazate, recuperarea creanțelor bugetare se poate realiza și prin deducerea din plățile/rambursările aferente fazelor ulterioare pentru creanțele stabilite într-o fază anterioară.

Recuperarea creanțelor bugetare rezultate din nereguli prin executare silită, inclusiv prin compensare cu sume de restituit sau de rambursat de la bugetul de stat, se efectuează în lei, în conturile indicate de organele fiscale competente, urmând ca sumele rezultate din aceste recuperări să se vireze în termen de 15 zile de la data creditării acestor conturi în conturile indicate în titlul de creanță sau comunicate de autoritățile prevăzute la art. 20 . Transferul se realizează cu data plății astfel cum este prevăzut la art. 163 alin. (11) din Legea nr. 207/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

Cu excepția sumelor reprezentând ajutor de stat/de minimis constatat ca acordat ilegal sau utilizat abuziv, creanțele bugetare rezultate din nereguli sunt scadente la expirarea termenului de plată stabilit în titlul de creanță, respectiv în 30 de zile de la data comunicării titlului de creanță.

În aplicarea excepției de la alin. (1) , creanțele bugetare rezultate din nereguli reprezentând ajutor de stat/de minimis constatat ca acordat ilegal sau utilizat abuziv sunt scadente la data comunicării titlului de creanță.

În cazul recuperării creanțelor bugetare rezultate din nereguli prin încasare, data stingerii creanțelor este cea prevăzută la art. 163 alin. (11) din Legea nr. 207/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

Debitorul datorează, pentru neachitarea la termen a obligațiilor stabilite prin titlul de creanță, o dobândă care se calculează prin aplicarea ratei dobânzii datorate la soldul rămas de plată din contravaloarea în lei a creanței bugetare, din prima zi de după expirarea termenului de plată stabilit în conformitate cu prevederile alin. (1) , până la data stingerii acesteia, cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene și/sau legislația națională aferentă sau ale donatorului public internațional prevăd altfel.

În aplicarea excepției de la alin. (4) , pentru restabilirea situației inițiale și corectarea oricăror potențiale distorsiuni asupra piețelor ocazionate de acordarea ilegală a unui ajutor de stat/de minimis sau de utilizarea abuzivă a acestuia, debitorul datorează o dobândă care se calculează pentru perioada cuprinsă între data plății ajutorului de stat/de minimis constatat ca acordat ilegal sau utilizat abuziv și data recuperării integrale a acestuia.

În vederea încasării de la debitor a dobânzii prevăzute la alin. (4) și (5) , autoritățile competente care au emis procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare, în aplicarea prevederilor art. 21 , au obligația de a calcula cuantumul acesteia și de a emite procese-verbale de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, care constituie titluri de creanță și care se comunică debitorului. Modelul procesului-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

Rata dobânzii datorate este rata dobânzii de referință a Băncii Naționale a României în vigoare la data întocmirii procesului-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, cu excepția sumelor reprezentând ajutor de stat/de minimis constatat ca acordat ilegal sau utilizat abuziv, pentru care rata dobânzii se calculează conform prevederilor art. 33 alin (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

Prin excepție de la prevederile alin. (7) , pentru programele de cooperare teritorială, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene aplică prevederile art. 34 alin. (5) .

Sumele reprezentând dobânzi datorate conform prevederilor alin. (4) și (5) se fac venit la același buget în care se virează și creanța bugetară rezultată din nereguli.

Creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate li se aplică toate prevederile aplicabile creanțelor bugetare rezultate din nereguli, cu excepția celor prevăzute la alin. (1) , (2) și (4) , precum și a celor prevăzute la art. 21 alin. (14) și (15) .

Creanțele bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate aferente titlurilor de creanță reglementate la alin. (1) sunt scadente la expirarea termenului de plată stabilit în titlul de creanță, respectiv în 30 de zile de la data comunicării titlului de creanță.

Creanțele bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate aferente titlurilor de creanță reglementate la alin. (2) sunt scadente la data comunicării titlului de creanță.

Constituie titlu executoriu, după caz

În cazul neregulilor reprezentând ajutor de stat/de minimis constatat ca acordat ilegal sau utilizat abuziv, procesul- verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare, precum și procesul-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, după caz, constituie și decizii prin care se dispune stoparea sau recuperarea ajutoarelor de stat sau de minimis acordate, în înțelesul art. 25 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

Plătitor al creanțelor bugetare rezultate din nereguli și al dobânzii datorate este persoana juridică, entitatea sau asocierea fără personalitate juridică sau persoana fizică stabilită ca debitor prin titlul de creanță. Persoana fizică nu poate fi stabilită ca plătitor al creanțelor bugetare rezultate din nereguli decât în calitatea acesteia de beneficiar de fonduri europene și/sau de fonduri publice naționale aferente acestora.

În cazul în care creanța bugetară rezultată din nereguli și dobânda datorată nu a fost achitată de către persoanele prevăzute la alin. (1) , debitor devine persoana juridică sau fizică prevăzută la art. 25 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (1) privind persoana fizică.

Dreptul de a stabili creanța bugetară se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor datei de închidere a programului, comunicată oficial de către Comisia Europeană/donatorul public internațional prin emiterea declarației finale de închidere, cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene sau ale donatorului public internațional prevăd un termen mai mare.

Întreruperea și suspendarea termenului de prescripție a dreptului de stabilire a creanței bugetare se realizează în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea și suspendarea termenului de prescripție a dreptului la acțiune potrivit dreptului comun.

Întreruperea și suspendarea termenului de prescripție a dreptului de stabilire a creanței bugetare pentru care normele comunitare prevăd un termen mai mare de 5 ani se realizează în cazurile și în condițiile stabilite de normele comunitare respective.

În cazul în care existența creanței bugetare depinde de existența unei fapte penale, respectiv a unei fraude, și a fost sesizat/sesizată organul de urmărire penală/DLAF/Agenția Națională de Integritate - ANI, autoritățile competente prevăzute la art. 20 suspendă de drept emiterea titlului de creanță până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței de judecată și dispun aplicarea măsurilor asigurătorii prevăzute la art. 40 alin. (1) , cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8 alin. (2) .

Împotriva titlului de creanță se poate formula contestație în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătura dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ, în condițiile legii.

Este îndreptățit la contestație debitorul, personal sau prin reprezentant legal.

Contestația administrativă se formulează în scris, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicării titlului de creanță, și trebuie să conțină următoarele elemente

Dovada calității de împuternicit al contestatarului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii.

Obiectul contestației administrative îl constituie numai sumele și măsurile stabilite și înscrise în procesul-verbal de stabilire a creanței bugetare care reprezintă titlu de creanță.

Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de decădere.

Contestația administrativă se depune la autoritatea emitentă a titlului de creanță care este contestat și nu este supusă taxelor de timbru.

În situația în care autoritatea emitentă a titlului de creanță în aplicarea prevederilor art. 21 constată că în contestație nu sunt cuprinse toate informațiile prevăzute la art. 47 alin. (1) și (2) va cere contestatarului ca, în termen de 5 zile de la înștiințarea prin care i se aduce la cunoștință această situație, să completeze contestația.

În cazul în care contestatarul nu se conformează obligației impuse la art. 47 alin. (2) , contestația va fi respinsă fără a se proceda la analizarea fondului.

Contestația poate fi retrasă de contestatar până la soluționarea acesteia.

Prin retragerea contestației, contestatarul nu pierde dreptul de a înainta o nouă contestație în interiorul termenului general de depunere a acesteia.

Autoritatea emitentă a titlului de creanță în aplicarea prevederilor art. 21 se va pronunța prin decizie motivată cu privire la admiterea, în tot sau în parte, a contestației sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestației sau a completării acesteia conform art. 48 alin. (1) , după caz.

Autoritatea competentă cu soluționarea contestației prevăzută la alin. (1) poate suspenda, prin decizie motivată, procedura de soluționare atunci când

Procedura administrativă este reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea.

În cazul admiterii contestației, se decide anularea titlului de creanță atacat și, după caz, emiterea unui nou titlu, care va avea în vedere strict considerentele deciziei.

Prin soluționarea contestației nu se poate crea contestatarului o situație mai grea în propria sa cale de atac.

Decizia autorității se va comunica debitorului în termen de 5 zile lucrătoare de la pronunțare.

Introducerea contestației pe calea administrativă nu suspendă executarea titlului de creanță.

Prevederile alin. (7) nu aduc atingere dreptului contestatarului sau al împuternicitului acestuia de a cere suspendarea executării titlului de creanță, în temeiul Legii nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare.

Instanța competentă poate suspenda executarea dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate.

Decizia de soluționare a contestației este definitivă în sistemul căilor administrative de atac.

Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare.

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene și autoritățile de certificare au obligația aplicării corecțiilor financiare, pe baza titlurilor de creanță emise de autoritățile competente prevăzute la art. 20 .

În cazul programelor finanțate din fonduri europene de postaderare acordate României, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a nu reutiliza sumele excluse de la finanțare, în conformitate cu prevederile alin. (1) , pentru operațiunea sau operațiunile care a/au făcut obiectul corecției și, în cazul unei corecții financiare aplicate în urma unei nereguli sistemice, pentru operațiunile care intră sub incidența parțială ori totală a axei prioritare în care s-a produs neregula sistemică respectivă.

În cazul programelor pentru care se aplică mecanismul deducerilor și care sunt finanțate din fonduri europene de preaderare acordate României, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a deduce temporar din următoarea declarație de cheltuieli sumele plătite și incluse în declarații de cheltuieli emise anterior, dacă aceste sume fac obiectul constatărilor cu implicații financiare din rapoartele finale ale Autorității de Audit, până la finalizarea procedurilor prevăzute la art. 21 alin. (1)-(16) sau, după caz, alin. (26) .

Obligația prevăzută la alin. (3) se aplică și autorităților de certificare referitor la declarațiile de cheltuieli emise către Comisia Europeană.

Constatărilor cu implicații financiare, care pot fi individualizate la nivel de proiect finanțat din fonduri europene, din rapoartele de control/audit extern întocmite de reprezentanții Uniunii Europene/donatorului public internațional li se aplică prevederile art. 21 alin. (4) .

Poziția părții române în ceea ce privește acceptarea/neacceptarea integrală sau parțială a constatărilor cu implicații financiare în rapoartele de audit extern întocmite de reprezentanții Uniunii Europene/donatorului public internațional se stabilește, de către autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene în cauză, în baza actului de constatare sau a rezultatelor preliminare ale investigațiilor, și pentru programele operaționale finanțate din fondurile aferente politicii de coeziune UE, cu informarea autorității de certificare/organismului care îndeplinește funcția contabilă, a Autorității de audit și a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Termenul de investigare a acestor constatări cu implicații financiare nu poate depăși 90 de zile.

Rezultatul acestor investigații este prezentat reprezentanților Uniunii Europene/donatorului public internațional.

În situația în care reprezentanții Uniunii Europene/donatorul public internațional decid/decide, ca urmare a concluziilor unui act de control/audit extern, suspendarea/întreruperea plăților pentru programul respectiv, din cauza constatării unor nereguli cu caracter sistemic sau a unor deficiențe ale sistemelor de management și control potențial generatoare de nereguli cu caracter sistemic, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene are obligația întocmirii unui plan de măsuri în vederea soluționării neregulilor/deficiențelor semnalate, cu informarea prealabilă a autorității de certificare.

În cazul specificat la alin. (1) al constatării unor nereguli de sistem sau a unor deficiențe ale sistemelor de management și control potențial generatoare de nereguli cu caracter sistemic, autoritățile prevăzute la art. 20 au în plus obligația de reverificare prevăzută la art. 25 .

Autoritatea de Audit întocmește un raport privind modul de implementare a măsurilor cuprinse în programul de măsuri și, după caz, asupra modului în care au fost realizate reverificările precizate la alin. (2) , care este prezentat reprezentanților Uniunii Europene/donatorului public internațional.

La solicitarea scrisă a Uniunii Europene/donatorului public internațional, autoritățile române pot aplica decertificarea definitivă pentru sume care reprezintă creanțe bugetare constituite în aplicarea prevederilor ordonanței, înainte de recuperarea lor efectivă de la debitor.

În cazul în care, ca urmare a unor rapoarte de audit extern în care sunt formulate constatări privind nereguli sistemice sau deficiențe ale sistemelor de management și control potențial generatoare de nereguli sistemice, reprezentanții Uniunii Europene/donatorului public internațional propun aplicarea unor corecții financiare procentuale sau în sumă fixă, aplicabile la nivel de program operațional/axă prioritară/domeniu major de intervenție/regiune/tip de fond/ măsură/beneficiar/organism intermediar/prioritate de investiții/ obiective specifice/apel de proiect, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene implicate au obligația analizării implicațiilor financiare ale acestor propuneri.

În funcție de rezultatul analizei prevăzute la alin. (2) și, după caz, pentru evitarea situațiilor în care reprezentanții Uniunii Europene/donatorului public internațional ar putea decide aplicarea întreruperii, presuspendării sau suspendării plăților pentru programul respectiv, autoritățile române pot lua următoarele măsuri

Autoritățile române pot decide luarea măsurilor prevăzute la alin. (3) și în cazul depășirii pragului de materialitate a erorilor înregistrate în sistem, reflectate în raportul anual de control al Autorității de Audit.

În aplicarea prevederilor alin. (1) -

se aprobă, pentru fiecare caz în parte, cu excepția programelor de cooperare teritorială europeană, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului care coordonează autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene și a Ministerului Finanțelor și cu avizul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, după caz, următoarele

La inițiativa Uniunii Europene, a donatorului public internațional sau a autorităților române se poate efectua regularizarea financiară a măsurilor cu caracter temporar întreprinse în aplicarea prevederilor alin. (3) .

Autoritatea de certificare din cadrul programelor finanțate din instrumente structurale, din fondurile aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare și din Fondul European pentru Pescuit poate decertifica temporar, în baza informațiilor primite de la autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, sumele pentru care au fost formulate sesizări în condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) , în cazul în care se dispune punerea în mișcare a acțiunii penale.

Prin excepție de la prevederile art. 57^1 alin. (5) , în cazul în care instanțele de judecată pronunță o hotărâre definitivă privind existența unei infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene/donatorului public internațional, autoritatea de certificare din cadrul programelor finanțate din instrumente structurale, din fondurile aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare și din Fondul European pentru Pescuit are obligația decertificării definitive a sumelor care fac obiectul respectivei hotărâri.

Autoritatea de certificare din cadrul programelor finanțate din instrumente structurale, din fondurile aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare și din Fondul European pentru Pescuit aplică măsura amânării certificării pentru sumele care reprezintă constatări cu implicații financiare, la nivelul stabilit în proiectul de raport/raportul final de audit/control/verificare la fața locului emis de Autoritatea de audit/Comisia Europeană/Curtea Europeană de Conturi/Autoritatea de certificare, până la finalizarea procedurii contradictorii.

Regularizarea sumelor pentru care s-a aplicat măsura amânării certificării se face ulterior, cu ocazia transmiterii primei declarații de cheltuieli Comisiei Europene, după finalizarea procedurii contradictorii.

Autoritatea de certificare din cadrul programelor finanțate din instrumente structurale, din fondurile aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare și din Fondul European pentru Pescuit poate aplica măsura întreruperii certificării, astfel

În funcție de motivele întreruperii și de potențialul impact asupra eligibilității cheltuielilor incluse într-o declarație de cheltuieli, autoritatea de certificare din cadrul programelor finanțate din instrumente structurale, din fondurile aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare și din Fondul European pentru Pescuit poate returna, spre revizuire, declarația de cheltuieli autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

Autoritățile de certificare/organismele care îndeplinesc funcția contabilă pentru programele finanțate din fondurile aferente politicii de coeziune și politicii comune în domeniul pescuitului aplică măsura întreruperii transmiterii aplicațiilor de plată la Comisia Europeană de la data de la care Comisia Europeană aplică măsura întreruperii termenului de plată în conformitate cu regulamentele europene aplicabile până la data anunțului oficial privind ridicarea acestei măsuri.

Autoritatea de certificare din cadrul programelor finanțate din instrumente structurale, din fondurile aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare și din Fondul European pentru Pescuit poate aplica măsura suspendării certificării la nivel de program operațional/axă prioritară/domeniu major de intervenție/măsură/beneficiar/operațiune/organism intermediar și returnează declarațiile de cheltuieli autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene, în cazul în care

Autoritatea de certificare din cadrul programelor finanțate din instrumente structurale, din fondurile aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare și din Fondul European pentru Pescuit ridică, în totalitate sau parțial, măsura suspendării certificării în condițiile în care a primit suficiente asigurări că au fost luate toate măsurile necesare pentru eliminarea deficiențelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) .

Autoritățile de certificare/organismele care îndeplinesc funcția contabilă pentru programele finanțate din fondurile aferente politicii de coeziune și politicii comune în domeniul pescuitului aplică măsura suspendării transmiterii aplicațiilor de plată la Comisia Europeană/donatorul public internațional de la data de la care Comisia Europeană/donatorul public internațional aplică măsura suspendării plăților intermediare în conformitate cu regulamentele europene aplicabile până la data anunțului oficial privind ridicarea acestei măsuri.